Poziţia României faţă de Kosovo

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Poziţia României faţă de Kosovo jpeg

Poziţia României faţă de Kosovo a fost extrem de tranşantă în februarie 2008, cînd provincia şi-a declarat unilateral independenţa. La o zi după decizia oficială a Priştinei, plenul Parlamentului de la Bucureşti, în acord cu poziţia preşedintelui şi a Guvernului României, a anunţat că ia act cu „profundă îngrijorare“ de proclamarea independenţei provinciei, regretă eşecul negocierilor „în spiritul dreptului internaţional“ şi nu recunoaşte independenţa provinciei. 

În noiembrie 2011, preşedintele României, Traian Băsescu, merge în vizită oficială în Serbia, unde are discuţii cu Boris Tadici, şeful statului „vecin şi prieten“ – aşa cum titrează frecvent presa sîrbă – inclusiv pe tema provinciei Kosovo. Ziarele din Belgrad îl citau pe Traian Băsescu care reconfirma: „România rămîne consecventă în atitudinea de a nu recunoaşte independenţa Kosovo-ului“. La această frază se adaugă însă şi observaţia: România insistă asupra integrării europene a sud-estului Balcanilor. „România nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo şi credem că o soluţie negociată, în care sîrbii din Kosovo, în orice caz, trebuie să aibă sentimentul că instituţiile sîrbeşti îi servesc şi îi protejează, trebuie să existe.“ (Traian Băsescu, preşedintele Romîniei, vizită de stat la Belgrad, noiembrie 2011) 

2013 este însă un an crucial în relaţia Belgrad – Priştina, după semnarea cu medierea Bruxelles-ului a unui acord, considerat istoric, în vederea normalizării relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia. De la Bucureşti, preşedintele Băsescu menţionează această evoluţie şi este pentru prima dată de acord că poziţia României faţă de Kosovo trebuie să se flexibilizeze, dar numai în acord cu Belgradul. Noul şef al Guvernului de la Bucureşti, Victor Ponta, după o întîlnire la Casa Albă, vorbeşte însă pentru prima dată deschis despre posibilitatea ca Bucureştiul să opteze mai curînd spre recunoaşterea Kosovo. Aflat la Washington, premierul Ponta îi spune vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, că în cursul lui 2014 „nu se va întîmpla nimic“ în ceea ce priveşte recunoaşterea Kosovo, dar că în 2015 România va avea o poziţie coordonată cu partenerii internaţionali. Aceşti parteneri internaţionali, respectiv SUA şi şefa diplomaţiei UE de la acea vreme, Lady Ashton, insistau în discuţiile informale cu Bucureştiul pentru o schimbare de poziţie. Ideea era că nerecunoaşterea Kosovo de către cinci dintre statele membre UE, între care şi România, împiedică o normalizare a relaţiei dintre provincie şi Uniunea Europeană. 

Ulterior, în faţa comisiilor de politică externă reunite ale Parlamentului, premierul Victor Ponta continuă pe linia mai conciliantă şi afirmă că el este mai curînd pentru o recunoaştere rapidă a independenţei Kosovo şi că îl va informa în acest sens pe preşedintele Băsescu, care manifestă „prudenţă“. Tensiunile dintre cei doi contaminează şi această discuţie, cu fostul şef al statului în continuare reticent, dar mai deschis la „flexibilizarea“ poziţiilor, cel puţin în formate internaţionale. Victor Ponta avea să pună şi în cursul lui 2014 şi 2015 chestiunea recunoaşterii Kosovo în discuţii la nivel înalt, în special cu ocazia vizitelor de la Bucureşti şi Tirana şi a întîlnirilor cu omologul său albanez Edi Rama. „Nu susţin o paralelă între Crimeea şi Kosovo, există diferenţe fundamentale.“ (Victor Ponta, martie 2014, vizită la Tirana) 

Ultima discuţie despre Kosovo a avut loc în februarie la Bucureşti, cînd premierul albanez a spus că rezolvarea chestiunii recunoaşterii ar asigura securitatea regională. 

Evoluţiile din ultimii ani arată însă faptul că România, deşi nu a recunoscut independenţa Kosovo, ceea ce presupune o decizie oficială asumată la cel mai înalt nivel, nu a blocat în nici un fel accesul Kosovo la organisme sau formate internaţionale. Unul din paşii-cheie ai Bucureştiului a fost recunoaşterea paşapoartelor emise de Kosovo, chestiune pe care oficialii de la Priştina au menţionat-o cu recunoştinţă. După ce negocierile cu Grecia pentru recunoaştere s-au blocat ca urmare a noilor priorităţi şi provocări ale guvernului de la Atena, Priştina se uită la Bucureşti ca la prima ţară ce ar putea „sparge“ cercul celor cinci state UE care nu recunosc independenţa. Mai mult, dintre cele cinci state, România este văzută ca fiind cea mai activă susţinătoare a apropierii de UE a acestei regiuni.   

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.