Poziţia României faţă de Kosovo

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Poziţia României faţă de Kosovo jpeg

Pozi┼úia Rom├óniei fa┼ú─â de Kosovo a fost extrem de tran┼čant─â ├«n februarie 2008, c├«nd provincia ┼či-a declarat unilateral independen┼úa. La o zi dup─â decizia oficial─â a Pri┼čtinei, plenul Parlamentului de la Bucure┼čti, ├«n acord cu pozi┼úia pre┼čedintelui ┼či a Guvernului Rom├óniei, a anun┼úat c─â ia act cu ÔÇ×profund─â ├«ngrijorareÔÇť de proclamarea independen┼úei provinciei, regret─â e┼čecul negocierilor ÔÇ×├«n spiritul dreptului interna┼úionalÔÇť ┼či nu recunoa┼čte independen┼úa provinciei. 

├Än noiembrie 2011, pre┼čedintele Rom├óniei, Traian B─âsescu, merge ├«n vizit─â oficial─â ├«n Serbia, unde are discu┼úii cu Boris Tadici, ┼čeful statului ÔÇ×vecin ┼či prietenÔÇť ÔÇô a┼ča cum titreaz─â frecvent presa s├«rb─â ÔÇô inclusiv pe tema provinciei Kosovo. Ziarele din Belgrad ├«l citau pe Traian B─âsescu care reconfirma: ÔÇ×Rom├ónia r─âm├«ne consecvent─â ├«n atitudinea de a nu recunoa┼čte independen┼úa Kosovo-uluiÔÇť. La aceast─â fraz─â se adaug─â ├«ns─â ┼či observa┼úia: Rom├ónia insist─â asupra integr─ârii europene a sud-estului Balcanilor. ÔÇ×Rom├ónia nu a recunoscut ┼či nu recunoa┼čte independen┼úa Kosovo ┼či credem c─â o solu┼úie negociat─â, ├«n care s├«rbii din Kosovo, ├«n orice caz, trebuie s─â aib─â sentimentul c─â institu┼úiile s├«rbe┼čti ├«i servesc ┼či ├«i protejeaz─â, trebuie s─â existe.ÔÇť (Traian B─âsescu, pre┼čedintele Rom├«niei, vizit─â de stat la Belgrad, noiembrie 2011) 

2013 este ├«ns─â un an crucial ├«n rela┼úia Belgrad ÔÇô Pri┼čtina, dup─â semnarea cu medierea Bruxelles-ului a unui acord, considerat istoric, ├«n vederea normaliz─ârii rela┼úiilor dintre Kosovo ┼či Serbia. De la Bucure┼čti, pre┼čedintele B─âsescu men┼úioneaz─â aceast─â evolu┼úie ┼či este pentru prima dat─â de acord c─â pozi┼úia Rom├óniei fa┼ú─â de Kosovo trebuie s─â se flexibilizeze, dar numai ├«n acord cu Belgradul. Noul ┼čef al Guvernului de la Bucure┼čti, Victor Ponta, dup─â o ├«nt├«lnire la Casa Alb─â, vorbe┼čte ├«ns─â pentru prima dat─â deschis despre posibilitatea ca Bucure┼čtiul s─â opteze mai cur├«nd spre recunoa┼čterea Kosovo. Aflat la Washington, premierul Ponta ├«i spune vicepre┼čedintelui SUA, Joe Biden, c─â ├«n cursul lui 2014 ÔÇ×nu se va ├«nt├«mpla nimicÔÇť ├«n ceea ce prive┼čte recunoa┼čterea Kosovo, dar c─â ├«n 2015 Rom├ónia va avea o pozi┼úie coordonat─â cu partenerii interna┼úionali. Ace┼čti parteneri interna┼úionali, respectiv SUA ┼či ┼čefa diploma┼úiei UE de la acea vreme, Lady Ashton, insistau ├«n discu┼úiile informale cu Bucure┼čtiul pentru o schimbare de pozi┼úie. Ideea era c─â nerecunoa┼čterea Kosovo de c─âtre cinci dintre statele membre UE, ├«ntre care ┼či Rom├ónia, ├«mpiedic─â o normalizare a rela┼úiei dintre provincie ┼či Uniunea European─â. 

Ulterior, ├«n fa┼úa comisiilor de politic─â extern─â reunite ale Parlamentului, premierul Victor Ponta continu─â pe linia mai conciliant─â ┼či afirm─â c─â el este mai cur├«nd pentru o recunoa┼čtere rapid─â a independen┼úei Kosovo ┼či c─â ├«l va informa ├«n acest sens pe pre┼čedintele B─âsescu, care manifest─â ÔÇ×pruden┼ú─âÔÇť. Tensiunile dintre cei doi contamineaz─â ┼či aceast─â discu┼úie, cu fostul ┼čef al statului ├«n continuare reticent, dar mai deschis la ÔÇ×flexibilizareaÔÇť pozi┼úiilor, cel pu┼úin ├«n formate interna┼úionale. Victor Ponta avea s─â pun─â ┼či ├«n cursul lui 2014 ┼či 2015 chestiunea recunoa┼čterii Kosovo ├«n discu┼úii la nivel ├«nalt, ├«n special cu ocazia vizitelor de la Bucure┼čti ┼či Tirana ┼či a ├«nt├«lnirilor cu omologul s─âu albanez Edi Rama. ÔÇ×Nu sus┼úin o paralel─â ├«ntre Crimeea ┼či Kosovo, exist─â diferen┼úe fundamentale.ÔÇť (Victor Ponta, martie 2014, vizit─â la Tirana) 

Ultima discu┼úie despre Kosovo a avut loc ├«n februarie la Bucure┼čti, c├«nd premierul albanez a spus c─â rezolvarea chestiunii recunoa┼čterii ar asigura securitatea regional─â. 

Evolu┼úiile din ultimii ani arat─â ├«ns─â faptul c─â Rom├ónia, de┼či nu a recunoscut independen┼úa Kosovo, ceea ce presupune o decizie oficial─â asumat─â la cel mai ├«nalt nivel, nu a blocat ├«n nici un fel accesul Kosovo la organisme sau formate interna┼úionale. Unul din pa┼čii-cheie ai Bucure┼čtiului a fost recunoa┼čterea pa┼čapoartelor emise de Kosovo, chestiune pe care oficialii de la Pri┼čtina au men┼úionat-o cu recuno┼čtin┼ú─â. Dup─â ce negocierile cu Grecia pentru recunoa┼čtere s-au blocat ca urmare a noilor priorit─â┼úi ┼či provoc─âri ale guvernului de la Atena, Pri┼čtina se uit─â la Bucure┼čti ca la prima ┼úar─â ce ar putea ÔÇ×spargeÔÇť cercul celor cinci state UE care nu recunosc independen┼úa. Mai mult, dintre cele cinci state, Rom├ónia este v─âzut─â ca fiind cea mai activ─â sus┼úin─âtoare a apropierii de UE a acestei regiuni.   

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.