Poveste ginga┼č─â despre padre Basilio

Publicat în Dilema Veche nr. 587 din 14-20 mai 2015
Poveste ginga┼č─â despre padre Basilio jpeg

S├«nt nepoata a doi preo┼úi: cel din sud, bunicul matern, craioveanul (Nicolae ÔÇô

┼či ┼čugub─â┼ú), era ortodox; cel din nord, bunicul patern, ardeleanul (Vasile ÔÇô sobru, interiorizat, grav), era greco-catolic. Pe am├«ndoi i-am iubit, dar mai legat─â am fost, prin fire ombilicale tainice, de bunicul patern, ardelean. Acesta a f─âcut (aduna┼úi) cinci ani de pu┼čc─ârie politic─â, ├«n comunism, fiindc─â nu a vrut s─â renun┼úe la credin┼úa sa; apoi ├«n 1979 a emigrat ├«n str─âin─âtate ┼či s-a oprit ├«n Italia (de┼či voia s─â ajung─â ├«n America, la o comunitate de c─âlug─âri basilitani), la Roma, unde a ┼či murit, ├«n 1984, ├«ngropat fiind ├«n cimitirul Verano. ├Än ultimii ani a fost unul din proteja┼úii papei Ioan Paul al II-lea, pontif grijuliu fa┼ú─â de soarta preo┼úilor greco-catolici ┼či romano-catolici persecuta┼úi ├«n ┼ú─ârile-satelit ale Moscovei. ├Än copil─ârie, ├«i spuneam Mo┼ču ÔÇô bunicului patern (a┼ča ├«i spunea toat─â lumea); dup─â ce a plecat ├«n exil, la Roma, datorit─â felului ├«n care ├«l numeau ceilal┼úi din jur, i-am spus ┼či eu

Basilio. Mentorul s─âu a fost episcopul (┼či mai t├«rziu cardinalul

) Iuliu Hossu, care l-a ┼či hirotonit preot.

Nu am ajuns la înmormîntarea lui

Basilio, ├«n 1984, fiindc─â nu era cum: pa┼čapoartele se acordau cu dificultate ┼či lentoare restrictiv─â ├«n ceau┼čism, iar o familie care avea rude ├«n str─âin─âtate nu era bine v─âzut─â de c─âtre paznicii regimului. P─ârin┼úii mei au ajuns la Roma, la morm├«ntul bunicului, doar prin 1991 (dup─â pr─âbu┼čirea regimului comunist), iar eu, de-abia ├«n 2005, dup─â moartea lui Ioan Paul al II-lea (a c─ârui dispari┼úie m-a fragilizat ├«ntr-un chip misterios, ├«ntruc├«t am legat-o emo┼úional de pieirea lui

Basilio!) ┼či datorit─â unui prieten aflat la Roma, care m-a ajutat s─â desc├«lcesc i┼úele birocratice ┼či s─â deslu┼česc harta cimitirului Verano, unde era ├«ngropat bunicul autoexilat. Apoi a fost o absen┼ú─â de ani de zile, ├«n leg─âtura dintre mine ┼či cel pierit, p├«n─â ├«n acest an c├«nd am ajuns din nou, asumat, ├«n prim─âvar─â, la

Basilio.

De la morm├«ntul bunicului patern la care am ajuns ├«n 2015 cred c─â mi se trag multe lucruri (re)sim┼úite ├«n ultima vreme. Memoria mea, care a fost astupat─â un timp ÔÇô m─â refer la memoria mea gestual─â, mentalitar─â, legat─â de via┼úa v─âzut─â ┼či auzit─â a lui

Basilio, odinioar─â, c├«nd eram foarte t├«n─âr─â ÔÇô s-a retrezit acum ┼či ┼či-a reg─âsit o cale direct─â ┼či tran┼čant─â. A devenit o memorie extrem─â, trainic forjat─â: emo┼úionalitatea ei este una de tranzi┼úie, e o punte, mai degrab─â, c─âtre ceva limpede ce am de f─âcut, aici-┼či-acum. 

C├«t de tare fragilizeaz─â leg─âturile diafane cu cei pieri┼úi ┼či felul ├«n care ei lucreaz─â prin cei vii! Bunicul meu patern a murit, a┼ča cum am spus, la Roma, ├«n 1984. I-am resim┼úit moartea atunci ├«ntr-un fel ├«nstr─âinat, aveam 21 de ani. Abia ├«n 2005, c├«nd a murit Ioan Paul al II-lea, am reac┼úionat la moartea bunicului meu ca la ceva apropiat, cald, ca o r─âsuflare. A trebuit s─â mai treac─â ├«nc─â zece ani ┼či s─â ajung ├«n 2015, pentru ca aceea┼či moarte a unui bunic s─â fie vie, aproape ca o mu┼čc─âtur─â, prin fire ┼úesute cu limpezime ┼či siguran┼ú─â, at├«t de aproape de mine, de inim─â ┼či creier. Dou─â zile ├«ntregi, la Roma, ├«n luna martie, moartea lui

Basilio (de┼či trecuser─â 31 de ani) a fost un semn ating─âtor. A fost, de fapt, un prohod ├«nt├«rziat. A┼ča cum am spus deja: leg─âturile cu cei mor┼úi s├«nt at├«t de vii ├«nc├«t ele lucreaz─â la lumina zilei, nu e nevoie de nici o f─âr├«m─â de ├«ntuneric. 

├Än 2007 am avut acces, prin Consiliul Na┼úional de Studiere a Arhivelor Securit─â┼úii, la dosarul de urm─ârire de c─âtre Securitate al lui Vasile Cesereanu, bunicul meu patern. Am stat vreo jum─âtate de zi ├«n biblioteca CNSAS, am r─âsfoit aproape o mie cinci sute de pagini (sau poate mai mult), am optat pentru fotocopierea a ├«n jur de o mie de pagini, din care principalul corpus era alc─âtuit din fi┼če de urm─ârire a bunicului, documente oficiale prin care era catalogat inamic recalcitrant al statului comunist; mai erau, apoi, puzderie de dela┼úiuni de toate soiurile, f─âcute de ┼ú─âranii din satul lui (majoritatea constr├«n┼či) sau de c─âtre preo┼úi ortodoc┼či (├«nciuda┼úi) ori alte persoane; mai erau ├«n dosar ┼či memorii ale lui

Basilio, fie c─âtre organe oficiale (Ministerul Cultelor, Ministerul Justi┼úiei), fie chiar c─âtre Nicolae Ceau┼čescu; mai erau ┼či scrisori de mustrare c─âtre c├«┼úiva prela┼úi greco-catolici care trecuser─â la ortodoxie; plus pledoarii ale bunicului ├«n fa┼úa instan┼úei judiciare, c─âci, ├«ntotdeauna, s-a ap─ârat singur la procese ┼či nu a acceptat avocat. 

Am am├«nat mult─â vreme s─â fac o carte din acest ÔÇ×romanÔÇť de aventuri, uneori cu accente picare┼čti, alteori cu accente de thriller balcanic, al lui

Basilio ÔÇô contra lumii b─â┼čtina┼če care nu voia s─â ├«i accepte credin┼úa, dar care nu izbutise s─â ├«i fr├«ng─â nici voin┼úa, nici crezul. M-am g├«ndit c─â doar c├«nd voi fi eu ├«ns─âmi la senectute voi avea r─âgaz s─â m─â ├«ndeletnicesc cu documentele ob┼úinute de la CNSAS. L-am cuib─ârit pe

Basilio chiar ┼či ├«ntr-un capitol din romanul meu

ce ├«ncearc─â s─â redea pove┼čti de via┼ú─â (cu victime ┼či cu actan┼úi ai represiunii) din cei 45 de ani de comunism rom├ónesc. ┼×i am crezut c─â este de ajuns. Dar acum, ├«n 2015, ceva ├«n mine s-a radicalizat: memoria mea s-a arcuit, s-a ├«nfr─âgezit, s-a reg─âsit; am aflat ┼či ging─â┼čie, dar ┼či impetuozitate ca s─â-mi fac treaba pe care o am de f─âcut; am priceput c─â s├«nt apt─â s─â scotocesc, s─â comentez, s─â investighez, ca un detectiv. Memoria acutizat─â legat─â de bunicul patern a mai f─âcut o isprav─â: a reingurgitat ┼či a scos la iveal─â propriile mele amintiri din comunism, unele ├«nghesuite ├«ntr-o ni┼č─â (mansard─â-subsol) ┼či l─âsate acolo. O gr─âmad─â de scene din comunismul meu tr─âit s-au ├«ntors ├«n mine ┼či m─â locuiesc, iar eu ┼čtiu c─â ele s-au ├«ntors ┼či se afl─â aici, pentru c─â se coace un lucru ├«n─âuntrul ┼či totodat─â ├«n afara mea: o carte documentar─â cu ┼či despre bunicul meu. 

Astfel de lucruri (g├«ndite ┼či m─ârturisite mai sus) risc─â s─â sune patetic ┼či desuet, filtrate prin pragmatismul vremurilor de-acum. Dar eu cred c─â memoria care se ├«ntoarce ┼či o face ├«ntr-un fel psihopomp, ca un pod ├«ntre mor┼úi ┼či vii, nu este un lucru de lep─âdat, ci chiar o felie de via┼ú─â. ┼×i s-ar putea s─â nu fie vorba doar de un pod, ci chiar de un curcubeu, dup─â ploaie, c├«nd via┼úa ├«┼či reintr─â ├«n st─ârile sale dintotdeauna, ├«ns─â f─âr─â s─â uite de cei pieri┼úi ┼či ├«ngropa┼úi, chiar dac─â, trupe┼čte, nu a mai r─âmas nimic din ace┼čtia. Ne purt─âm ├«n marsupii, unii pe ceilal┼úi, at├«t ├«n via┼ú─â, c├«t ┼či ├«n moarte, fie c─â ┼čtim acest lucru sau nu. 

(pe some┼č),

Foto: arhiva personal─â

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.