Politeţe, curtoazie, civilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Politeţe, curtoazie, civilitate jpeg

Asperitatea rela┼úiilor interumane este, dup─â mine, una dintre cauzele majore ale disfunc┼úionalit─â┼úii societ─â┼úii rom├óne┼čti. Polite┼úea, curtoazia, protocolul nu s├«nt doar chestiuni ornamentale, superficiale ┼či, ├«n fond, inutile. Lipsa lor e un simptom al unor probleme profunde ┼či totodat─â o surs─â de ineficien┼ú─â.

Lipsa de stim─â pentru sinele colectiv este o caracteristic─â fundamental─â a societ─â┼úii rom├óne┼čti. Rom├ónul poate avea o excelent─â p─ârere despre sine ca individ, dar aproape ├«ntotdeauna infinit mai bun─â dec├«t despre restul cona┼úionalilor s─âi. Desigur, p├«n─â la un punct, e un fenomen firesc ce ┼úine de natura uman─â ┼či de amorul propriu ad├«nc ├«nr─âd─âcinat ├«n fiecare dintre noi. Unele culturi reu┼česc s─â reduc─â foarte mult discrepan┼úa dintre stima pentru sinele individual ┼či sinele colectiv. ├Än Rom├ónia, aceast─â discrepan┼ú─â este, ├«ns─â, imens─â. De aici provine mitoc─ânia, care e, ├«n fond, lips─â de respect pentru ceilal┼úi, ├«ntr-o form─â provincial─â. ┼×i tot de aici provine tendin┼úa multora dintre noi de a-i cataloga pe ceilal┼úi drept mitocani. Cu alte cuvinte, mitoc─ânismul ┼či antimitoc─ânismul provin dintr-o aceea┼či surs─â.

Polite┼úea, curtoazia, civilitatea implic─â, f─âr─â ├«ndoial─â, o serie de reguli ┼či conven┼úii sociale. Dar mai important dec├«t orice regul─â este principiul animator al polite┼úii, al curtoaziei ┼či civilit─â┼úii ÔÇô ┼či anume amicalitatea. Despre amicalitate vorbe┼čte Aristotel ├«n Etica Nicomahic─â ┼či vede ├«n ea un liant indispensabil al polis-ului, al corpului politic care manifest─â plenar umanitatea din noi. Ceea spune, ├«ns─â, Aristotel despre amicalitate ├«n cadrul polis-ului poate fi, evident, extins la orizonturi mai largi. Polite┼úea, curtoazia ┼či civilitatea nu s├«nt dec├«t manifest─âri exterioare, codific─âri culturale ale amicalit─â┼úii.

Am repetat cele trei sinonime ÔÇô polite┼úe, curtoazie, civilitate ÔÇô, pentru a putea introduce c├«teva considera┼úii asupra fa┼úetelor pe care le implic─â fiecare dintre ele. Curtoazia marcheaz─â rolul societ─â┼úii de curte ├«n codificarea regulilor de comportament. Lucr─ârile lui Norbert Elias pe aceast─â tem─â s├«nt pasionante ┼či savuroase: Civiliza┼úia moravurilor, Dinamica Occidentului ┼či Societatea de curte. Ideea de baz─â e cre┼čterea controlului asupra manifest─ârilor naturale ca efect al curializ─ârii elitelor sociale, modelul lor fiind ulterior imitat de ansamblul societ─â┼úii (proscrierea r├«g├«ielilor ┼či a altor zgomote trupe┼čti, interzicerea scuipatului pe jos ┼či a suflatului nasului f─âr─â batist─â, evitarea apucatului bucatelor cu m├«na etc.: exemplele citate de Elias din tot felul de manuale de bun─â purtare s├«nt de un haz extraordinar).

Polite┼úea, ├«n schimb, ├«┼či trage originea din latinescul politus: ├«nseamn─â lis, lucios, ornat. Este, a┼čadar, antonimul lui aspru, rugos, nestrunjit. Polite┼úea trimite la facilitarea rela┼úiilor interumane ┼či la o anumit─â estetic─â a lor, ├«ntr-un stadiu civilizat al societ─â┼úii. ├Än sf├«r┼čit, civilitatea ne aduce ├«napoi la lumea antic─â, la amicalitatea lui Aristotel, ├«n m─âsura ├«n care civitas ┼či polis s├«nt sinonime, dar ┼či la no┼úiunea modern─â de civiliza┼úie. Filozofiile moderne ale civiliza┼úiei (Montesquieu, Hume, Voltaire) afirm─â ideea unei ├«mbl├«nziri a moravurilor (ÔÇ×douceur des moeursÔÇť, ÔÇ×softness of moresÔÇť). Or fi modernii mai pu┼úin virtuo┼či dec├«t anticii, dar s├«nt, ├«n schimb, mai politico┼či ┼či mai bl├«nzi: rela┼úiile umane au c├«┼čtigat ├«n facilitate ┼či agrement. Polite┼úea este ÔÇô parafraz├«ndu-l pe Stanley Rosen ÔÇô o ÔÇ×soft virtueÔÇť. Ca ┼či onoarea ├«n g├«ndirea lui Montesquieu, ea este un substitut al virtu┼úii, o virtute bl├«nd─â, pl─âcut─â ┼či, mai cu seam─â, util─â din punct de vedere social.

Alceste, ├«n Mizantropul lui Moli├Ęre, ┼či Rousseau, ├«n primul s─âu discurs, opun polite┼úea ┼či sinceritatea sau onestitatea. Idealul clasic de ÔÇ×honn├¬te hommeÔÇť, reprezentat de Philinte ├«n comedia lui Moli├Ęre, ├«mbin─â dou─â valori complementare: ÔÇ×honn├¬tet├ęÔÇť ┼či ÔÇ×habilet├ęÔÇť. Ambele se manifest─â ca polite┼úe. ├Än aceast─â perspectiv─â, polite┼úea adev─ârat─â nu poate fi disociat─â de elementul etic (ÔÇ×honn├¬tet├ęÔÇť) ┼či nici de inteligen┼úa emo┼úional─â ┼či social─â (ÔÇ×habilet├ęÔÇť).

Unde duc toate aceste considera┼úii? La punerea ├«n eviden┼ú─â a unui spirit al polite┼úii, al curtoaziei ┼či civilit─â┼úii, dincolo de reguli ┼či uzan┼úe. Iar acest spirit se sprijin─â pe trei no┼úiuni: amicalitate, onestitate, abilitate. Devine clar, a contrario, ce semnific─â lipsa de polite┼úe, curtoazie ┼či civilitate, ├«ntr-o societate, ┼či de ce o asemenea societate nu poate fi dec├«t ineficient─â ┼či disfunc┼úional─â.

Theodor Paleologu este profesor particular de retoric─â ┼či filozofie. ├Äl pute┼úi g─âsi pe site-ul www.paleologu.com.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.