Politeţe, curtoazie, civilitate

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Politeţe, curtoazie, civilitate jpeg

Asperitatea rela┼úiilor interumane este, dup─â mine, una dintre cauzele majore ale disfunc┼úionalit─â┼úii societ─â┼úii rom├óne┼čti. Polite┼úea, curtoazia, protocolul nu s├«nt doar chestiuni ornamentale, superficiale ┼či, ├«n fond, inutile. Lipsa lor e un simptom al unor probleme profunde ┼či totodat─â o surs─â de ineficien┼ú─â.

Lipsa de stim─â pentru sinele colectiv este o caracteristic─â fundamental─â a societ─â┼úii rom├óne┼čti. Rom├ónul poate avea o excelent─â p─ârere despre sine ca individ, dar aproape ├«ntotdeauna infinit mai bun─â dec├«t despre restul cona┼úionalilor s─âi. Desigur, p├«n─â la un punct, e un fenomen firesc ce ┼úine de natura uman─â ┼či de amorul propriu ad├«nc ├«nr─âd─âcinat ├«n fiecare dintre noi. Unele culturi reu┼česc s─â reduc─â foarte mult discrepan┼úa dintre stima pentru sinele individual ┼či sinele colectiv. ├Än Rom├ónia, aceast─â discrepan┼ú─â este, ├«ns─â, imens─â. De aici provine mitoc─ânia, care e, ├«n fond, lips─â de respect pentru ceilal┼úi, ├«ntr-o form─â provincial─â. ┼×i tot de aici provine tendin┼úa multora dintre noi de a-i cataloga pe ceilal┼úi drept mitocani. Cu alte cuvinte, mitoc─ânismul ┼či antimitoc─ânismul provin dintr-o aceea┼či surs─â.

Polite┼úea, curtoazia, civilitatea implic─â, f─âr─â ├«ndoial─â, o serie de reguli ┼či conven┼úii sociale. Dar mai important dec├«t orice regul─â este principiul animator al polite┼úii, al curtoaziei ┼či civilit─â┼úii ÔÇô ┼či anume amicalitatea. Despre amicalitate vorbe┼čte Aristotel ├«n Etica Nicomahic─â ┼či vede ├«n ea un liant indispensabil al polis-ului, al corpului politic care manifest─â plenar umanitatea din noi. Ceea spune, ├«ns─â, Aristotel despre amicalitate ├«n cadrul polis-ului poate fi, evident, extins la orizonturi mai largi. Polite┼úea, curtoazia ┼či civilitatea nu s├«nt dec├«t manifest─âri exterioare, codific─âri culturale ale amicalit─â┼úii.

Am repetat cele trei sinonime ÔÇô polite┼úe, curtoazie, civilitate ÔÇô, pentru a putea introduce c├«teva considera┼úii asupra fa┼úetelor pe care le implic─â fiecare dintre ele. Curtoazia marcheaz─â rolul societ─â┼úii de curte ├«n codificarea regulilor de comportament. Lucr─ârile lui Norbert Elias pe aceast─â tem─â s├«nt pasionante ┼či savuroase: Civiliza┼úia moravurilor, Dinamica Occidentului ┼či Societatea de curte. Ideea de baz─â e cre┼čterea controlului asupra manifest─ârilor naturale ca efect al curializ─ârii elitelor sociale, modelul lor fiind ulterior imitat de ansamblul societ─â┼úii (proscrierea r├«g├«ielilor ┼či a altor zgomote trupe┼čti, interzicerea scuipatului pe jos ┼či a suflatului nasului f─âr─â batist─â, evitarea apucatului bucatelor cu m├«na etc.: exemplele citate de Elias din tot felul de manuale de bun─â purtare s├«nt de un haz extraordinar).

Polite┼úea, ├«n schimb, ├«┼či trage originea din latinescul politus: ├«nseamn─â lis, lucios, ornat. Este, a┼čadar, antonimul lui aspru, rugos, nestrunjit. Polite┼úea trimite la facilitarea rela┼úiilor interumane ┼či la o anumit─â estetic─â a lor, ├«ntr-un stadiu civilizat al societ─â┼úii. ├Än sf├«r┼čit, civilitatea ne aduce ├«napoi la lumea antic─â, la amicalitatea lui Aristotel, ├«n m─âsura ├«n care civitas ┼či polis s├«nt sinonime, dar ┼či la no┼úiunea modern─â de civiliza┼úie. Filozofiile moderne ale civiliza┼úiei (Montesquieu, Hume, Voltaire) afirm─â ideea unei ├«mbl├«nziri a moravurilor (ÔÇ×douceur des moeursÔÇť, ÔÇ×softness of moresÔÇť). Or fi modernii mai pu┼úin virtuo┼či dec├«t anticii, dar s├«nt, ├«n schimb, mai politico┼či ┼či mai bl├«nzi: rela┼úiile umane au c├«┼čtigat ├«n facilitate ┼či agrement. Polite┼úea este ÔÇô parafraz├«ndu-l pe Stanley Rosen ÔÇô o ÔÇ×soft virtueÔÇť. Ca ┼či onoarea ├«n g├«ndirea lui Montesquieu, ea este un substitut al virtu┼úii, o virtute bl├«nd─â, pl─âcut─â ┼či, mai cu seam─â, util─â din punct de vedere social.

Alceste, ├«n Mizantropul lui Moli├Ęre, ┼či Rousseau, ├«n primul s─âu discurs, opun polite┼úea ┼či sinceritatea sau onestitatea. Idealul clasic de ÔÇ×honn├¬te hommeÔÇť, reprezentat de Philinte ├«n comedia lui Moli├Ęre, ├«mbin─â dou─â valori complementare: ÔÇ×honn├¬tet├ęÔÇť ┼či ÔÇ×habilet├ęÔÇť. Ambele se manifest─â ca polite┼úe. ├Än aceast─â perspectiv─â, polite┼úea adev─ârat─â nu poate fi disociat─â de elementul etic (ÔÇ×honn├¬tet├ęÔÇť) ┼či nici de inteligen┼úa emo┼úional─â ┼či social─â (ÔÇ×habilet├ęÔÇť).

Unde duc toate aceste considera┼úii? La punerea ├«n eviden┼ú─â a unui spirit al polite┼úii, al curtoaziei ┼či civilit─â┼úii, dincolo de reguli ┼či uzan┼úe. Iar acest spirit se sprijin─â pe trei no┼úiuni: amicalitate, onestitate, abilitate. Devine clar, a contrario, ce semnific─â lipsa de polite┼úe, curtoazie ┼či civilitate, ├«ntr-o societate, ┼či de ce o asemenea societate nu poate fi dec├«t ineficient─â ┼či disfunc┼úional─â.

Theodor Paleologu este profesor particular de retoric─â ┼či filozofie. ├Äl pute┼úi g─âsi pe site-ul www.paleologu.com.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.