Plăceri şi plăceri

Publicat în Dilema Veche nr. 439 din 12-18 iulie 2012
Plăceri şi plăceri jpeg

Cred că una dintre cele mai mari plăceri, dintre cele pe care le pot mărturisi, este aceea de a sta de vorbă cu prietenii. Am avut parte – şi sper să mai am! – de întîlniri în care am vorbit ore şi ore, nici nu mai ştiu despre ce, nici nu contează prea mult. Importantă în aceste întîlniri era bucuria de a te înţelege cu celălalt, de a rîde în acelaşi timp, de a anticipa aproape replica celuilalt, de a înţelege exact ce spune celălalt – ca să-l parafrazez pe prietenul Marin Mălaicu-Hondrari. Doi oameni pot folosi acelaşi cuvînt, să zicem dimineaţă, şi acest cuvînt să însemne pentru fiecare cu totul altceva. Se întîmplă adesea şi cred că asta e una dintre sursele nefericirii de pe lume. De aceea cînd doi oameni înţeleg exact acelaşi lucru spunînd dimineaţă, momentul ţine de zona miraculosului. Un miracol nespectaculos, însă esenţial. Plăcerea de a citi e legată şi ea de tipul acesta de înţelegere. Dincolo de naraţiune, de stil, de construcţie, sînt cărţi care parcă au fost scrise pentru tine special, care îţi vorbesc ţie anume. Ador să citesc lent, cu lungi pauze în care să stau cu ochii-n gol, să mă întorc la cîte o frază, să-mi amintesc de altă carte, s-o caut în bibliotecă şi s-o deschid peste cartea deja deschisă...

Dar plăcerile astea cer timp şi tihnă. Nu e uşor să te bucuri. Plăceri mai puţin pretenţioase sînt, pentru mine cel puţin, plăcerea de a mînca, plăcerea de a tricota, de a mîngîia pisica, de a bea o ţuică tare iarna, pe ger. Şi nu pot să nu mărturisesc plăcerea frivolă şi banală, dar nu mai puţin covîrşitoare, de a cumpăra pantofi, haine, cosmetice, fel de fel de fleacuri de care de multe ori nu am nevoie, dar care îmi trebuie de urgenţă, plăcere manifestată prin agitaţie, pupile mărite, tremurat, dat din coadă pe dinăuntru. Am şi perioade de sevraj manifestate prin apatie şi morocănoşenie, melancolie şi irascibilitate, care dispar numai cînd reuşesc să-mi cumpăr o bluziţă sau măcar o eşarfă, un ciorăpel fistichiu, satisfacţia cea mai mare fiind cînd găsesc lucruri de calitate la un preţ de nimica. Ţine de talent şi inteligenţă să dibui chilipirul! Ar mai fi apoi plăcerea de a nu face nimic – un lux pe care nu mi l-am mai permis în ultima vreme. Vorba vine că nu faci nimic. De fapt, stai cu ochii pe pereţi şi laşi gîndurile să zboare pe unde vor ele, fără nici o grijă, fără să-ţi pese cît e ceasul şi fără să te întrebi ce treabă ai mîine. Am învăţat cu greu că nu trebuie să laşi treburile zilnice să-ţi paraziteze tot timpul, nu trebuie să aştepţi vacanţa sau sfîrşitul de săptămînă ca să-ţi vezi şi de ale tale. Trebuie – aşa, ca un cod moral! – să furi timp pentru tine. Cum zice o prietenă, să te apuci de treabă devreme, să termini repede, ca să leneveşti apoi în voie. Mie însă nu prea îmi iese, de obicei mă moşmondesc ore la ceva ce altora le-ar lua doar cîteva minute şi amîn cît se poate de mult treaba, las cam totul pe ultimul moment. Vă sună cunoscut, probabil. Asta e, sînt convinsă, altă sursă a nefericirii de pe lume. Nici să fii leneş nu e uşor!

Adela Greceanu este scriitoare.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne