Pentru tine, recuno┼čtin┼úa mea!

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Pentru tine, recuno┼čtin┼úa mea! jpeg

Urm─âtorul interviu este neconven┼úional; a fost redactat de cel intervievat, nu de c─âtre reporter, ┼či este imaginar. Reali s├«nt doar ziaristul, fiul meu, student la medicin─â, interlocutorul lui, adic─â eu, medic ├«n Rom├ónia ├«nceputului de secol XXI, ┼či subiectul, ┼čpaga la doctor, tem─â care intereseaz─â frecvent mass-media.

S├«nt student la medicin─â. Cadrul acestui interviu este reprezentat de nenum─âratele titluri de pres─â care clatin─â entuziasmul meu la g├«ndul c─â voi fi medic: ÔÇ×Mercurialul ┼čp─âgii ├«n spitaleÔÇť, ÔÇ×Record de ┼čpag─â ├«n jude┼úul...ÔÇť cutare, ÔÇ×┼×paga la doctori, c├«nd se va termina?ÔÇť. Este aceasta o imagine real─â a medicinei rom├óne┼čti? ├Äl am drept partener de dialog pe tat─âl meu, medic ├«ntr-un spital universitar. A acceptat s─â-mi r─âspund─â la ├«ntreb─âri asear─â, t├«rziu, ├«n camera mea.

Domnule doctor (iart─â-m─â, tat─â, pentru apelativul acesta scor┼úos, dar rigorile jurnalismului cer ca reporterul s─â aib─â vocea cititorului), interesul permanent al presei ┼či al cet─â┼úeanului pentru banii doctorului este justificat?

Motivul acestui interes este unul singur, de sute de ani. Oamenii se tem c─â, dac─â nu au bani, nu vor ajunge la cele mai bune servicii medicale. ├Än ciuda eforturilor societ─â┼úilor avansate de a atenua aceast─â team─â, ea este ├«nc─â justificat─â. Dilema doctorului ÔÇô o pies─â de teatru de George Bernard Shaw ÔÇô are ca tem─â aceast─â dilem─â veche: un doctor bun, ├«ntr-o vreme c├«nd tuberculoza era fatal─â, g─âse┼čte leacul cumplitei boli, dar nu poate trata dec├«t zece bolnavi. Folosind criteriile ┼čtiin┼úei, alege ace┼čti pacien┼úi, dar intriga abia ├«ncepe. Scena se umple cu al┼úi bolnavi care pretind ┼či ei tratamentul: o dudui┼ú─â fermec─âtoare, de care se ├«ndr─âgoste┼čte, un artist talentat, un vechi prieten din copil─ârie. ├Äntotdeauna vor fi tratamente scumpe la care nu poate ajunge oricine. Care pacient merit─â salvat? Cine are dreptul s─â decid─â? Suspiciunea oamenilor este c─â banii da┼úi doctorului decid. G.B. Shaw ├«┼či ├«ncheie piesa cu o solu┼úie: nu medicul trebuie ├«nc─ârcat cu aceast─â responsabilitate. Societatea trebuie s─â-┼či cl─âdeasc─â astfel sistemul de s─ân─âtate ├«nc├«t medicul s─â nu fie pus ├«n pozi┼úia de a alege. Responsabilitatea este a guvernan┼úilor.

Voi fi medic în curînd, să accept sau să refuz prima ciocolată pe care mi-o va oferi primul pacient?

Jorge Luis Borges poveste┼čte istoria unui vagabond care ajunge ├«ntr-un spital cu o ran─â ├«ngrozitoare de cu┼úit ├«n vintre, cu intestinele ├«n m├«n─â. Profesorul, dup─â ce ├«l examineaz─â, hot─âr─â┼čte c─â nu mai e nimic de f─âcut, nenorocitul va muri. Un t├«n─âr medic, r─âmas singur ├«n camera de gard─â, face ce n-a mai f─âcut niciodat─â, ┼či vagabondul este salvat. La plecare, acesta mul┼úume┼čte: ÔÇ×Pentru profesor, lan┼úul meu de aur, iar pentru tine, recuno┼čtin┼úa mea!ÔÇť Mul┼úi ani dup─â aceea, t├«n─ârul medic a primit, la fiecare Pa┼čti, un miel. Dac─â vei practica medicina asemenea acestui medic, faptul c─â prime┼čti un miel sau o ciocolat─â este o problem─â etic─â secundar─â. Postulatul etic fundamental, ├«ntemeietor al practicii medicale, ├«l reprezint─â promisiunea medicului c─â va face tot ce poate, doar ├«n folosul pacientului. Dac─â vei face acest lucru, dac─â deciziile tale medicale vor fi astfel luate ├«nc├«t s─â amelioreze s─ân─âtatea pacientului, ┼či nu bun─âstarea ta, vei pune lini┼čtit, seara, capul pe pern─â. Fie c─â ai primit sau ai refuzat ciocolata oferit─â ├«n dar.

Dar g├«ndul c─â voi primi o ciocolat─â ┼či de la urm─âtorul pacient nu m─â va face s─â uit, oric├«t de pu┼úin, de interesul lui ┼či s─â m─â g├«ndesc la mine?

Tenta┼úii vor fi mereu ├«n jurul t─âu. Aceasta, a g├«ndului la un nou dar, este cea mai vizibil─â, dar exist─â altele, mai periculoase. Medicina a devenit o industrie, cu furnizori, capitaluri ┼či balan┼úe contabile. Toate acestea vor ├«ncerca s─â te corup─â. Companiile produc─âtoare de medicamente sau instrumente medicale, furnizorii de servicii medicale vor ├«ncerca s─â te determine s─â le utilizezi produsul. Desigur, oferindu-┼úi, ├«ntr-un fel sau altul, daruri. Directorul spitalului ├«┼úi va cere s─â faci economii la analize, pentru c─â, dac─â r─âm├«n bani, zugr─âve┼čte saloanele. E, ├«n cele din urm─â, tot un fel de ┼čpag─â, din bani economisi┼úi; pentru bucuria de a vedea saloanele curate, ai putea uita de interesul pacientului t─âu, av├«nd grij─â de interesul spitalului sau al viitorilor pacien┼úi. Inadmisibil ÔÇô spune postulatul fundamental al practicii medicale. Bine├«n┼úeles, nu exist─â medicin─â f─âr─â companii farmaceutice, produc─âtori de instrumente medicale sau directori de spitale; leg─âturile cu to┼úi ace┼čtia contribuie la progresul ┼čtiin┼úei medicale. Leg─âturi care nu te fac s─â ui┼úi, nici o clip─â, de interesul pacientului t─âu. Dup─â cum vezi, conflictele de interese au repercusiuni diferite. Dac─â vei c─âdea ├«n capcana cadourilor de la pacien┼úi, ├«┼úi vei ├«mp─âr┼úi inegal bun─âvoin┼úa; dac─â vei c─âdea, ├«ns─â, ├«n cea a furnizorilor de produse medicale, ai putea aplica gre┼čit terapii sau metode diagnostice, cu consecin┼úe mult mai grave pentru bolnavii t─âi.

Aceast─â presiune pe capul medicului m─â sperie. Cred c─â e mai simplu s─â lucrezi ├«n privat. Acolo, cel pu┼úin, pre┼úul e afi┼čat pe peretele din spatele recep┼úiei.

Nicidecum. Pre┼úul afi┼čat pe perete, cum spui tu, este un lucru bun pentru fisc sau pentru planificarea bugetului celui bolnav, nicidecum nu este o garan┼úie pentru buna practic─â medical─â. Sigur, la prima vedere, bolnavul nu pl─âte┼čte altceva dec├«t ceea ce se cuvine, ├«n schimb tu, medic, va trebui s─â rezi┼čti unor tenta┼úii ┼či mai mari, tocmai pentru c─â vezi banii afi┼ča┼úi pe perete. Folosirea excesiv─â a unor metode de diagnostic sau de tratament, precum ┼či trimiterea nejustificat─â a pacientului la diver┼či speciali┼čti s├«nt practici semnificativ mai frecvente ├«n sistemul privat dec├«t ├«n cel de stat.

Mai bine plec s─â lucrez ├«n str─âin─âtate. ├Än Rom├ónia, nu ┼čtiu c├«nd se vor ├«mbun─ât─â┼úi lucrurile!

├Än Germania s├«nt cabinete de consulta┼úii care au dou─â s─âli de a┼čteptare, una cochet─â, cu fotolii ┼či t─âvi┼úe cu c─âp┼čune, pentru pacien┼úii cu asigurare privat─â, ┼či o alta, cu scaune ┼či ap─â mineral─â, pentru pacien┼úii cu asigurare de stat. Evident, medicul ├«i trateaz─â diferit pe cei doi pacien┼úi, cu g├«ndul la suma mai mare pe care o va ├«ncasa, ├«n cazul acesta printr-un intermediar, casa de asigur─âri privat─â, de la pacientul mai ├«nst─ârit. Este un exemplu izolat, prin care am vrut s─â ├«┼úi ar─ât c─â, oriunde ai fugi, nu vei sc─âpa de propria-┼úi con┼čtiin┼ú─â profesional─â. Regulile privind cadourile c─âtre medici s├«nt clare ├«n ┼ú─ârile anglo-saxone. Spitalele au reguli interne care stabilesc valoarea maxim─â a unui cadou care poate fi acceptat, cel mult o sut─â de lire sterline, ├«n Anglia, ┼či contextul ├«n care poate fi acceptat. Dac─â nu respec┼úi aceste reguli, e┼čti judecat de consiliul spitalului ┼či dat afar─â. Spitalele din Boston, afiliate Harvard-ului, interzic medicilor lor acceptarea celui mai mic beneficiu, din partea oricui, pentru a se asigura de integritatea fiec─ârei decizii medicale a acestora ┼či a-┼či consolida astfel prestigiul.

Tradiţia darului către medic, aici, în Balcani, trebuie schimbată?

Mul┼úi bolnavi, ├«n Rom├ónia, nu ├«┼či imagineaz─â rela┼úia cu medicul f─âr─â a-i oferi acestuia un dar. Percep aceast─â rela┼úie ca un schimb de daruri. S─ân─âtatea este legat─â de verbul ÔÇ×a daÔÇť. Medicul ├«i d─â pacientului s─ân─âtate, ├«i mai d─â c├«┼úiva ani de tr─âit, ├«i red─â bucuria de a vedea, de a m├«nca, de a umbla. Pacientul ├«i ├«ntoarce darul a┼ča cum poate. Cred c─â aceast─â tradi┼úie se va stinge ├«n cur├«nd. Nu s├«nt rare cazurile c├«nd medicii din Rom├ónia le dau bani bolnavilor lor s─â-┼či cumpere medicamente sau investiga┼úii medicale.

Cum recepţionaţi articolele de presă despre sistemul sanitar?

Exist─â jurnali┼čti specializa┼úi ├«n fenomenul medical din Rom├ónia, fenomen pe care ├«l ├«n┼úeleg mai bine dec├«t mine. Articolele acestor ziari┼čti, care prezint─â situa┼úia proast─â a sistemului nostru sanitar, m─â sperie ┼či ar trebui s─â-i sperie ┼či pe politicieni. Informa┼úiile privind medicii corup┼úi m─â surprind de fiecare dat─â, dar nu s├«nt furios pe ziari┼čti pentru transmiterea lor. Este justificat s─â prezin┼úi opiniei publice medicii venali, care profit─â ├«ntr-un mod brutal de vulnerabilitatea pacien┼úilor lor, cer├«ndu-le bani ├«n unele dintre cele mai dificile clipe ale vie┼úii acestora. ┼×tirile despre acuza┼úiile de malpraxis mi se par cele mai ne├«ngrijite, ele fiind furnizate adesea ├«n lipsa oric─ârei anchete. Nu s├«nt informa┼úii despre enorme gre┼čeli medicale, ci ni┼čte portrete ale unor bolnavi sau rude ale acestora, ├«n momente grele, ├«n mijlocul unor emo┼úii care nu pot fi controlate, arunc├«nd impreca┼úii la adresa medicilor.

Ne apropiem de sf├«r┼čitul interviului. S├«nt paramedic voluntar pe ma┼činile SMURD ┼či intru de gard─â, de noapte. S─â ┼čti┼úi c─â nu numai ├«n spitalele din Boston, dar ┼či pe ma┼činile SMURD din Rom├ónia, medicii nu iau niciodat─â nici un cadou de la pacien┼úi. O ultim─â ├«ntrebare ÔÇô care este cel mai frumos dar pe care l-a┼úi primit de la un pacient?

├Äntr-o sear─â, la plecarea din spital, un vagabond mi-a spus: ÔÇ×Pentru tine, recuno┼čtin┼úa mea!ÔÇť

Mulţumesc, tată!

Gard─â u┼čoar─â, doctora┼čule!

Nicolae Rednic este medic.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.