Pentru coalizarea opoziţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 514 din 19-23 decembrie 2013
Pentru coalizarea opoziţiei jpeg

F─âr─â ├«ndoial─â, un guvern, fie compus din sfin┼úi ┼či mucenici, nu are s─â poat─â mul┼úumi pe toat─â lumea, ┼či este neap─ârat natural ca ┼či guvernul acesta, cu toat─â majoritatea de care se bucur─â, s─â aib─â ┼či el nemul┼úumi┼úii s─âi. Unul dintre ace┼čtia a emis o idee nou─â ┼či luminoas─â: constituirea lor ├«n opozi┼úie cum se cade. E drept c─â ini┼úiatorul ideii acesteia, care m─ârturisim c─â n-ar fi rea ÔÇô c─âci opozi┼úia este necesar─â ├«n mecanismul statului modern ÔÇô a scos-o la iveal─â ├«ntr-un mod cam pripit. Domnia sa ÔÇô dl Panu din Ia┼či ÔÇô crede c─â o coalizare de nemul┼úumi┼úi, care s─â-┼či aleag─â un ┼čef ┼či s─â ┼úin─â c├«teva ├«ntruniri, ar fi destul ca nemul┼úumi┼úii s─â capete numaidec├«t caftanul ┼či pitacul de la palat.

Noi am spus, la timp, c─â aceasta n-ar fi cu putin┼ú─â, ┼či c─â pe l├«ng─â aceste ar mai trebui, constitu┼úional vorbind, s─â mai voiasc─â ┼či majoritatea aleg─âtorilor aceea ce voiesc nemul┼úumi┼úii no┼čtri. Ceea ce am mai zis cu mult regret tot atunci este c─â ne pare aproape cu neputin┼ú─â o ├«n┼úelegere a deosebi┼úilor ┼či multicolorilor nemul┼úumi┼úi, fie chiar asupra unei programe negative. Asupra acestei p─âreri a noastre voim s─â revenim, pentru a ar─âta c─â faptele o justific─â ├«n fiece zi cu prisos. ┼×i nu numai at├«t. Nu numai c─â deosebitele spe┼úe de nemul┼úumi┼úi nu se pot organiza ├«n coali┼úie, dar ├«nc─â ├«┼či dau toate ostenelile s─â dovedeasc─â c─â niciodat─â nu le-a crezut lumea at├«t de slabe pe c├«t s├«nt, ┼či c─â trebuie s─â renun┼úe oricine la vreo iluzie ├«n privin┼úa puterilor disparate din a c─âror ├«nchegare ├«┼či ├«nchipuie Lupta de la Ia┼či c─â ar ie┼či o formidabil─â legiune de opozi┼úie.

S─â d─âm exemple.

D-l Dum. Br─âtianu a fost un vechi membru al Partidului Na┼úional-Liberal. Domnia sa s-a rupt de la acest partid, ├«nc─â nu se ┼čtie bine pentru ce. Toat─â lumea trebuia s─â cread─â c─â ruptura aceasta se f─âcuse nu individual din partea d-lui Dum. Br─âtianu, ci de un grup ├«n capul c─âruia s-ar fi afl├«nd domnia sa. Iat─â un fenomen politic foarte posibil. O deosebire fundamental─â de vederi asupra unei chestiuni foarte importante poate oric├«nd lua na┼čtere ├«n s├«nul unui mare partid; ┼či asemenea deosebire determin─â deci o ruptur─â. Era prin urmare firesc lucru s─â cread─â lumea c─â un grup de disiden┼úi, av├«nd pe onor. d-l Dum. Br─âtianu ├«n frunte, s-au hot─âr├«t de ast─âzi s─â se rup─â de l├«ng─â partid ┼či s─â-l combat─â.

Ei bine, nu; nu e ce crede lumea.

Iat─â c─â d-l Dumitru Br─âtianu ne d─â la lumin─â un manifest, plin de abstrac┼úiuni ┼či de formule mistice de politic─â transcendental─â, ├«n care, pe l├«ng─â c─â exprim─â dorin┼úa foarte patriotic─â de a vedea Rom├«nia ajung├«nd a fi cel mai mare imperiu din lume, ne declar─â categoric c─â domnia sa nu are partid, nu are grup, nu are pe nimeni al─âturi de domnia sa; c─â domnia sa este singuratic ┼či stingher, un fel de pui h├«rbar, r─ât─âcit de clo┼čc─â ┼či care piuie┼čte jalnic printre str─âini, departe de ad─âpostul s─âu firesc. Ce importan┼ú─â politic─â poate avea acest piuit? Aleg─âtorii, presupun├«nd c─â ar avea toat─â bun─âvoin┼úa pentru a ├«mprumuta puterile lor d-lui Dum. Br─âtianu, l-ar ├«ntreba: ÔÇ×Bine, onorabile, d-ta n-ai grup, n-ai pe nimeni; cu cine o s─â faci, prin urmare, marele imperiu?ÔÇť. Ce ar r─âspunde d-l Dum. Br─âtianu? Vorba ceea: ÔÇ×Eu ┼či cu mineÔÇť. Vorbind serios, nu e d-l Dum. Br─âtianu ast─âzi, ├«n urma manifestului s─âu, cu mult mai slab dec├«t ├«nainte?

Dar s─â trecem la alt exemplu.

Rom├ónul era un organ de publicitate pe care toat─â lumea se obi┼čnuise s─â-l cread─â ca av├«nd mare autoritate, ca fiind stindardul unui ├«nsemnat grup politic. De la o vreme ├«ncoace b─âtr├«nul organ din nenorocire s-a cam poticnit; cu o pornire foarte juvenil─â ┼či caracteristic─â, el face, ┼či reu┼če┼čte a dovedi c─â acele p─âreri publice ├«n privin┼úa autorit─â┼úii sale erau cu mult prea exagerate. El face un apel la to┼úi partizanii ┼či amicii s─âi, ┼či-i convoac─â a se aduna s─â arate cu prezen┼úa lor c─â urmeaz─â ÔÇ×a-l stima ┼či a-l iubiÔÇť. Pentru colorit local, convocarea se face la ziua aniversar─â a mi┼čc─ârii de la 1848. De unde se a┼čtepta lumea s─â vad─â o adunare impun─âtoare, lucrul se reduce la un conciliabil de vechi prietini ┼či de c├«┼úiva debutan┼úi politici, nemul┼úumi┼úi pentru cauze regionale: socoteal─â rotund─â, 26 de onorabili ┼či vreo 2 venerabili.

Cam pu┼úintel, dar fie! Ponderantur non numerantur. A┼čteapt─â lumea s─â ias─â gazeta, s─â vedem ce s-a hot─âr├«t, pe care teren constitu┼úional venerabilul general ┼či-a┼čeaz─â oastea. C├«nd colo, ce fusese? Dumnealor erau to┼úi revolta┼úi. De ce? Nu se ┼čtie. ┼×i ce au de g├«nd s─â fac─â? S─â chibzuiasc─â.

Prea bine, onorabili domni, chibzui┼úi; chibzuiala e lucru foarte bun, numai at├«ta c─â ea cere mai mult s├«nge rece ┼či cump─ât dec├«t pot avea revolta┼úii de orice v├«rst─â; a┼ča c─â dac─â d-voastr─â chibzuia┼úi de cu vreme, nu v─â expunea┼úi a da ├«n ziua de 9 iunie o dovad─â patent─â c─â p─ârerile lumii despre autoritatea d-voastr─â trebuiesc m─ârginite la ni┼čte propor┼úii regretabil de reduse.

Iat─â fapte ce trebuiesc s─â descurajeze foarte mult pe d-l Panu de la Ia┼či ÔÇô care, fie zis ├«n treac─ât, oric├«t de nervos ┼či oric├«t de c─âlduros predic─â contopirea nemul┼úumi┼úilor, n-a voit deocamdat─â s─â se v├«re ├«ntre ÔÇ×revolta┼úiÔÇť. E r─âu din partea domniei sale. Predica domniei sale ar fi c├«┼čtigat mult printr-un exemplu personal.

De toate acestea, m─ârturisim c─â nou─â ne pare r─âu. Este greu a guverna av├«nd o opozi┼úie puternic─â ┼či bine organizat─â, dar este cu mult mai greu a guverna f─âr─â s─â ai nici una. ┼×i astfel pentru noi, din punctul nostru de vedere, este tot a┼ča de nepl─âcut lucru ca ┼či pentru Lupta s─â credem c─â pe fiece zi trebuie s─â renun┼ú─âm mai mult la speran┼úa de a vedea ├«n fa┼ú─â-ne o opozi┼úiune serioas─â.

Lupt─â ├«n ┼čiruri regulate ┼či disciplinate, cu ordine ┼či plan stabilit, a┼ča se face opozi┼úiunea serioas─â ├«ntr-un stat constitu┼úional; iar nu gueril─â r─âzlea┼ú─â, ├«n care ├«n loc s─â ├«mpu┼čti pe adversar ├«┼úi ├«mpu┼čti partizanul. Binevoiasc─â a nu ne lua nemul┼úumi┼úii ┼či ÔÇ×revolta┼úiiÔÇť ├«n nume de r─âu aceast─â pova┼ú─â, ┼či a o primi ├«n interesul dezvolt─ârii institu┼úiunilor noastre, la care spun c─â ┼úin at├«t de mult. 

Ap─ârut ├«n Voin┼úa na┼úional─â, 19 iunie 1885 

Foto: L. Muntean, V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.