Peisaj dup─â b─ât─âlie

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Peisaj dup─â b─ât─âlie jpeg

Zilele trecute, mi-am dus ma┼čina, biata, la revizia ITP. Inginerul care f─âcea program─ârile a intrat ├«n vorb─â cu mine. P─ârea pasionat de lucrurile care se ├«nt├«mpl─â ├«n ora┼č: ÔÇ×A┼úi v─âzut c├«te case istorice se restaureaz─â?ÔÇť, m-a ├«ntrebat. ÔÇ×S-au prins firmele c─â renteaz─â s─â te dai boier!ÔÇť ├Äntr-adev─âr, dintre toate perioadele proaste pentru patrimoniu dup─â 1989, aceasta nu este deloc cea mai rea. 

Pare s─â se fi produs o ├«n┼úelegere par┼úial─â a rolului economic al patrimoniului construit, al caselor vechi. Pare c─â, precum inginerul meu, lumea con┼čtientizeaz─â, ├«n fine, de ce e bine s─â ai istorie ├«n ora┼č, ┼či c─â ruinele nu s├«nt doar d─âr├«m─âturi, ci ┼či un poten┼úial de investi┼úie. Firme mari ┼či mici ÔÇô nu multina┼úionalele neap─ârat, ci mai degrab─â cei cu profesiuni liberale ┼či creativii ÔÇô colonizeaz─â casele istorice ale Bucure┼čtilor. Dup─â succesul de public ÔÇô cu nuan┼úele de gri ale c─âderii unor case ne├«ngrijite ÔÇô al reabilit─ârilor din centrul istoric, pare c─â ┼či alte zone se ridic─â. ├Äns─â cultura v─âic─ârelii ┼či a impoten┼úei cu preten┼úii continu─â, fire┼čte, ne├«ntrerupt─â, dar se aude, parc─â, mai pu┼úin. Asta ┼či pentru c─â se mai g─âsesc bani. Dac─â nu de la noi, atunci de la al┼úii, care ├«n┼úeleg mai bine de ce ┼či cum s─â ne p─âstr─âm patrimoniul, salv├«ndu-l, dac─â e nevoie, de noi ├«n┼čine. Salvarea ├«nseamn─â ac┼úiuni concrete, nu vorb─ârie ridicol─â ┼či blocarea proiectelor neconvenabile. C─â s├«nt bani europeni, c─â s├«nt bani norvegieni, ei mai vin, ┼či prezen┼úa lor se vede. Conace s-au restaurat prin ┼úar─â, chiar dac─â nu neap─ârat pentru mo┼čtenitorii de drept, care, din motive pe care nu le comentez (o parte ni se devoaleaz─â acum, datorit─â anchetelor ├«n curs, sub odioasa specie a drepturilor litigioase), au ales s─â abandoneze ├«n m├«ini mai, cum s─â le zic, conectate la mafia locului tradi┼úia familiilor lor, dublu spoliate. A contribuit la vizibilitatea problemei p─âstr─ârii fondului construit patrimoniabil ┼či prezen┼úa frecvent─â ├«n Transilvania ┼či, mult mai rar─â, ├«n zona V├«lcei a ASR Prin┼úul Charles. Cum-necum, retrocedarea propriet─â┼úii a atras ┼či bani, mai cu seam─â dup─â criz─â. Dac─â se va elabora ┼či Codul Patrimoniului, ┼či dac─â el va explica cum, ├«n ce instan┼úe ┼či cu ce motiva┼úii pecuniare se va negocia, spre profitul am├«ndurora, ├«ntre interesul public de a p─âstra memoria colectiv─â ├«nzidit─â ┼či dreptul inalienabil al propriet─â┼úii private individuale, atunci cred c─â masa critic─â de lucruri bune se va apropia de noi ├«n mai pu┼úin de un deceniu. Poate c─â este momentul s─â ie┼čim din tran┼čee, s─â discut─âm, to┼úi cei care avem o atitudine proactiv─â ├«n privin┼úa patrimoniului, cu partenerii ┼či actorii urbani implica┼úi, ├«ncep├«nd cu proprietarii de monumente ┼či cu poten┼úialii investitori.  Poate c─â este momentul s─â ├«nv─â┼ú─âm s─â scriem proiecte europene pentru patrimoniu ┼či s─â administr─âm un astfel de proiect, odat─â c├«┼čtigat. M─â bucur c─â lucrurile vintage revin ├«n moda hipsterilor, dac─â acest lucru va aduce ┼či substan┼ú─â ├«n generarea de solu┼úii concrete, practice, la problema patrimoniului. M-a┼č bucura dac─â deciden┼úii ┼či cei ce predau s-ar deschide ┼či c─âtre metode contemporane de oriunde altundeva dec├«t de la noi, de conservare a patrimoniului. Dac─â citi┼úi prezentarea online a programului de profil de la Columbia University din New York, de pild─â, acolo se afirm─â c─â acesta este, acum, un domeniu aflat ├«n avangarda creativit─â┼úii arhitecturale. A┼č fi fericit dac─â am fi mai mult de, generos spus, o sut─â de oameni ├«n Rom├ónia capabili s─â duc─â mai departe proiectele de virtual heritage ├«ncepute de Funda┼úia HAR ├«n colaborare cu UAUIM ├«n 2008, la C├«mpulung Muscel, N─âm─âie┼čti ┼či Corbii de Piatr─â. Dac─â vreunul dintre mini┼čtrii Culturii ar apuca s─â citeasc─â ┼či s─â ├«n┼úeleag─â propunerile pentru un GIS al Rom├óniei, pe care le-a f─âcut din 2012 ├«ncoace un consor┼úiu britanic ┼či pe care, la fiecare schimbare de ministru, le depun eu personal la Registratura ministerului de resort, ├«n care nu se cere dec├«t acceptul (nu ┼či banii) Guvernului, poate c─â am reu┼či s─â avem mai multe informa┼úii esen┼úiale despre poten┼úialul de p─âstrat, al patrimoniului supra- ┼či subteran al patriei. Dac─â, ├«n fine, ar fi mai mult─â competen┼ú─â ┼či mai pu┼úin─â ideologie perimat─â de toate p─âr┼úile falselor baricade pe care ni le-am creat, poate c─â mica decolare n-ar fi, ca la avionul lui Vuia, temporar─â ┼či multipl─â. Poate c─â vremea recrimin─ârilor, a listelor negre, a ├«njur─âturilor pe Facebook a trecut. Oricum, e desuet─â ┼či perfect inutil─â, c├«t─â vreme se pr─âbu┼česc, ├«n continuare, p─âr┼úi din patrimoniu peste tr─ânc─âneala noastr─â.  

Augustin Ioan este arhitect ┼či profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti. 

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.