Pe vremea mea

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 902 din 22 ÔÇô 28 iulie 2021
Pe vremea mea jpeg

ÔÇ×Pe vremea mea plecam pe teren la ├«nceputul prim─âverii ╚Öi veneam acas─â la sf├«r╚Öitul toamnei. Cum asta se ├«nt├«mpla dup─â r─âzboi, nu aveau s─â ne dea ma╚Öini ╚Öi ne trimiteau cu caii ╚Öi cu ├«nso╚Ťitori.ÔÇŁ A╚Öa ne povestea profesorul Vasile Mutihac despre ├«nceputurile sale profesionale ca geolog, ├«n Rom├ónia finalului anilor 1940.

ÔÇ×Pe vremea mea, c├«nd am plecat pe teren la jum─âtatea anilor 1950, harta topografic─â pe care trebuia s─â o folosesc era secret militar. Mi-a fost transmis─â prin mili╚Ťie ├«n comuna ├«n care urma s─â stau. C├«nd mili╚Ťianul, care m─â urm─ârea de fiecare dat─â c├«nd plecam pe teren, a v─âzut c─â notez punctele de observa╚Ťii pe hart─â a venit la mine ╚Öi a urlat c─â murd─âresc Harta PoporuluiÔÇŁ, ├«mi povestea profesorul de paleontologie Theodor Neagu.

ÔÇ×Pe vremea mea, la primele campanii de studiere a Deltei, la sf├«r╚Öitul anilor 1950, ├«nceputul anilor 1960, deplasarea pe teren era ├«n sine o aventur─â. Pontoanele nu aveau electricitate, iar navele folosite de noi pe atunci erau vechi, ca vai de ele. La ie╚Öirile pe mare totul era o provocare. De la o simpl─â m─âsur─âtoare de pozi╚Ťie, ad├«ncime sau luarea unei probe, totul cerea abilit─â╚Ťi speciale, iar dotarea era la fel ca aceea folosit─â de marii exploratori acum sute de aniÔÇŁ, ├«mi povestea profesorul Nicolae Panin, fondator al institutului la care lucrez ╚Öi al geologiei marine din Rom├ónia.

ÔÇ×Pe vremea mea, la ├«nceputul anilor 1960, plecam pe teren ├«n aprilie ╚Öi veneam acas─â abia ├«n noiembrie. Primeam ni╚Öte foi de hart─â ╚Öi, ├«mpreun─â cu colegii de echip─â, ne ├«mp─âr╚Ťeam pe s─âpt─âm├«ni ╚Öi luni zonele de lucru. Ca s─â ne ├«nt├«lnim cu al╚Ťi colegi, care lucrau ├«n perimetrele ├«nvecinate, ne planificam ├«nc─â din martie, de la birou, ziua, ora ╚Öi locul ├«n care urma s─â ne vedem. Chiar ╚Öi dup─â luni de zile, to╚Ťi ne reg─âseam conform planului. Singurele ├«nt├«rzieri au fost doar atunci c├«nd au fost probleme graveÔÇŁ, ├«mi povesteau al╚Ťi colegi, din genera╚Ťia imediat urm─âtoare.

ÔÇ×Pe vremea mea, c├«nd plecam pe teren de prim─âvara p├«n─â toamna, cei care lucram la realizarea h─âr╚Ťilor geologice eram oameni liberi. La ├«nceput, c├«nd ajungeam ├«n vreo comun─â ascuns─â undeva pe hart─â, poate aveam probleme p├«n─â g─âseam sursele corecte de aprovizionare. Dar ├«ntr-o ╚Ťar─â ├«n care toat─â lumea era sub control strict ╚Öi ├«n care era greu s─â scapi de propaganda zgomotoas─â a Epocii de Aur, noi ie╚Öeam din sistem. Acolo, pe v├«rf de munte, pe v─âile Carpa╚Ťilor, Subcarpa╚Ťilor ╚Öi podi╚Öurilor, av├«nd la noi ciocanul geologic, busola, caietul de teren ╚Öi rucsacul pentru probe, duceam o existen╚Ť─â la care cei mai mul╚Ťi nici nu aveau curajul s─â visezeÔÇŁ, afirmau aproape to╚Ťi cei cu care am vorbit ├«n anii mei de studen╚Ťie.

Evident, lucrurile nu erau chiar la fel pentru cei care lucrau ├«n echipele mari, de prospec╚Ťiuni geofizice, sau pentru cei de la schelele de petrol ╚Öi gaze sau din mine. ÔÇ×C├«nd am ajuns prima oar─â la echipa unde fusesem repartizat, la sf├«r╚Öitul anilor 1980, c├«nd am dat cu ochii de bar─âci ╚Öi am v─âzut unde urma s─â tr─âiesc ├«n perioada urm─âtoare, mi-am pus ceva semne de ├«ntrebare. Am v─âzut ├«ns─â destul de repede c─â existau ╚Öi unele porti╚Ťe spre momente mai fericiteÔÇŁ, ├«mi povestea Andrei, coleg geofizician care a terminat facultatea pu╚Ťin ├«naintea mea ╚Öi care ╚Öi-a ├«nceput stagiatura l├«ng─â Or╚Öova, la finalul perioadei comuniste.

A╚Öa am ajuns ╚Öi la vremea mea, ├«nceputul anilor 1990, momentul ├«n care am plecat pe teren ca cercet─âtor stagiar ├«n geologie marin─â, spre Delt─â ╚Öi plajele sale. Fa╚Ť─â de ├«nceputurile anilor 1960 nu se schimbaser─â multe. Plecam pe teren la final de iulie ╚Öi reveneam acas─â la jum─âtatea lunii octombrie. Locuiam pe pontoane-dormitor trase de mici ╚Öalupe dotate cu motor de tractor, care se deplasau alene prin Delt─â. C├«nd m─âsuram plajele, mergeam aproape numai pe jos. Pu╚Ťinele autovehicule disponibile (special nu scriu ÔÇ×ma╚ÖiniÔÇŁ) erau ale autorit─â╚Ťilor, ╚Öefilor de cherhanale, precum ╚Öi c├«teva tractoare ale unor localnici mai descurc─âre╚Ťi. Primele b─ârci cu care am lucrat erau fie propulsate cu faimoasele motoare TN (folosite teoretic pentru iriga╚Ťii, adaptate de c─âtre geniul tehnic al pescarilor din Delt─â ╚Öi promovate ca motoare de barc─â), fie de c─âtre mult doritele Veterog-uri ucrainene, care mai mult se stricau dec├«t func╚Ťionau. Cele mai multe aveau ├«ns─â propulsie uman─â. La v├«sle. C├«nd b─âtea v├«ntul ├«ns─â, mul╚Ťi foloseau for╚Ťa v├«ntului, transform├«nd ├«n vele orice c├«rp─â mai mare pe care o aveau ├«n barc─â, la fel ca pe vremurile vechilor greci. Curentul electric de pe ponton nu mergea dec├«t seara, vreo dou─â ore pe zi, de aceea alimentele (pe care le aduceam doar din Bucure╚Öti sau Constan╚Ťa) erau ╚Ťinute ├«n l─âzi cu ghea╚Ť─â. Fabricile de ghea╚Ť─â erau rare ├«n Delt─â ╚Öi f─âceam rost cu greu de calupurile de ghea╚Ť─â pe care le c─âram cu multe peripe╚Ťii (de care nu vreau s─â ├«mi amintesc) p├«n─â pe ponton. Orice lucru era greu de ob╚Ťinut, dar, fiind entuzia╚Öti, g─âseam solu╚Ťii. Telefonia mobil─â nu exista, noroc cu agen╚Ťiile PTTR unde puteam face comand─â ca s─â mai vorbim acas─â. Iar ├«nainte de a vorbi acas─â, recapitulam ├«n g├«nd ce doream s─â zic. Comunicarea la distan╚Ť─â era rar─â ╚Öi costisitoare. Era pre╚Ťioas─â.

De acum aproape treizeci de ani s-au schimbat multe. Noile tehnologii au p─âtruns pe toat─â planeta. Drumurile prin Delt─â, care pe atunci durau cu zilele, pot fi acoperite acum ├«n doar c├«teva ore. Sateli╚Ťii ne furnizeaz─â numeroase informa╚Ťii, iar noi lucr─âm s─â calibr─âm cu m─âsur─âtori de la sol ├«nregistr─ârile din spa╚Ťiu. Aparatele pe care le folosim acum s├«nt mult mai rapide fa╚Ť─â de cele din anii 1990. Evident, acolo unde exist─â semnal.

La fel, cei care lucreaz─â pe uscat au cu totul alte condi╚Ťii. H─âr╚Ťile topografice, at├«t de pre╚Ťioase ╚Öi de greu de ob╚Ťinut ├«n trecut, pot fi instalate acum pe orice telefon, iar naviga╚Ťia satelitar─â este la ├«ndem├«na oricui.

Pe vremuri, pentru geologi problema major─â era ob╚Ťinerea prin mari eforturi a unor date primare foarte pre╚Ťioase, dar nu foarte multe. Geologii de azi trebuie s─â ├«nve╚Ťe s─â capteze, s─â sorteze ╚Öi s─â ├«n╚Ťeleag─â parametrii esen╚Ťiali din avalan╚Öa de date care ├«i bombardeaz─â. Azi, provocarea nu mai este plecatul de acas─â cu lunile, iar condi╚Ťiile s├«nt, oricum, sim╚Ťitor mai bune.

Ne putem teme c─â tehnologia poate duce la dispari╚Ťia acestui trib de oameni care s-au dedicat unei profesii cu totul speciale, care ├«i face s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine povestea scris─â ├«n st├«nc─â a planetei? Dup─â p─ârerea mea, nu. Orice form─â de inteligen╚Ť─â artificial─â nu va face dec├«t ni╚Öte impresionante tabele de date, ├«n lipsa unui ochi atent format, f─âr─â flerul omului apropiat de natur─â, citit ╚Öi experimentat. Va fi oare mai atr─âg─âtor? Se vor mai bucura geologii la fel de mult de specificul meseriei lor? Aici cred c─â cel mai bine e ca fiecare genera╚Ťie s─â ├«╚Öi spun─â p─ârerea. Cu toate c─â, pe vremea mea...

Adrian St─ânic─â este cercet─âtor ╚Ötiin╚Ťific la Institutul Na╚Ťional de Geologie Marin─â ÔÇô GeoEcoMar ╚Öi profesor onorific la Universitatea Stirling, Marea Britanie.

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.