Patria ca o umbră

Publicat în Dilema Veche nr. 640 din 26 mai - 2 iunie 2016
Patria ca o umbră jpeg

„Poți să nu fii deloc patriot și, cu toate astea, să te doară ruperea de țara ta. Nu e numai naționalism, ci un fel de «placentarism» geografic.“ – V. Băncilă către B. Munteanu (Paris)

Disident nu am fost. Nu am fost deportat, bătut, mutilat sau traumatizat de către organele de represiune comunistă. Nu am trecut prin Zarca de la Aiud, nu am tăiat stuf la Periprava, nici stofă de revoluţionar postdecembrist nu am avut. Şters, amorf, cu utopice reverii livreşti de a vedea lumea, purtam docil cenuşia uniformă a gloatei.

Paradoxal, primăvara anului 1990 m‑a găsit la Berlin. Valul emigrării mă lovise din plin. Cum construcţia precedă proiectul, ca la mai tot românul, la întrebarea „ce caut pe acea bancă de pe malul Havelului (undeva în Spandau)?“, răspunsul mă ocolea. Nu sînt nici Cizik din Cracovia, nici arabul din Cairo, să dau inutil ocol lumii, pentru ca în final să găsesc comoara la mine în ogradă. Nabab nu am fost nici în cele mai frumoase vise. Nu mă ispitea o traiectorie circulară, o închidere a buclei în Patrie, locul de unde pornisem. Eram hotărît să urmez vectorul acestei aventuri, dacă despre aventură poate fi vorba. Au urmat alte cîteva oraşe – Aalen, Schwäbische Gmünd, Frankfurt am Main – unde inadaptabilitatea şi‑a făcut de cap. Şi nu nemţii erau de vină. Să fie blestemul Patriei o pedeapsă eternă pentru infidelitate?

Meine Heimat, doamnă Müller, mă urmăreşte permanent. Din nefericire, iubirea e cu năbădăi: cînd rece, platonică, cînd fierbinte, dînd în clocot, la cine ştie ce grandioasă ispravă românească. Întrebaţi un trecător oarecare dintr-un oraş românesc: ce-i Patria? Se va uita la tine ca la un extraterestru, va da a lehamite din mînă şi va pleca mai departe. Dezţăratul, credeţi-mă, trecînd prin cîteva vămi ale sufletului, are o altă percepţie a subiectului. Umbrele grele ale înstrăinării induc în el un sumbru sentiment de regret şi vinovăţie. „Cîtă vreme durează remuşcarea, durează şi vina“ – ne avertizează J.L. Borges, iar la un dezrădăcinat, remuşcarea e o veşnică umbră.

Între timp, am trecut Atlanticul, stabilindu-mă în Canada. Probleme noi, soluţii parţiale, multe întrebări şi puţine răspunsuri, material suficient pentru o posibilă carte a înstrăinării.

Îmi povestea unul de-al locului o întîmplare plină de tîlc, petrecută la o unitate militară din Sibiu. După o expunere pe tema patriotismului, căpitanul voia să ştie ce au înţeles soldaţii: „Soldat Partenie, ce-i Patria?“ „Patria e mama mea“, răspunde Partenie. „Soldat Klein, ce-i Patria?“ „Patria e mama lui Partenie“, răspunde Klein.

Vă înţeleg, doamnă Müller, sînteţi de partea lui Klein, iar eu nu am căderea să judec un sentiment etnic cu profunde conotaţii ontologice. Roba judecătorului este prea largă pentru mine.

„Idealul german este eroul, iară nu sfîntul“ – scrie undeva E. Cioran. Nu ştiu cum staţi cu sfinţenia (sfinţi sînt cu nemiluita!), dar erou (tot mai rari!) sînteţi cu certitudine. Să treci prin atîtea drame sufleteşti, să ţii mereu capul sus, să fii încununată cu Premiul Nobel, astea toate ţin de o altă plămadă umană. De altfel, eroii n-au Patrie, ei sînt universali, aparţin umanităţii.

Iată de ce vă admir, doamnă Herta Müller!

Foto: Sibiu, wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.