Pagină în construcţie (Momentan conţinutul nu poate fi accesat. Vă rugăm reveniţi.)

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
Pentru cine facem teatru jpeg

Am primit invita┼úia de a scrie un articol pentru acest Dosar chiar ├«n seara ├«n care se rupea alian┼úa USL, eveniment ce a avut drept consecin┼ú─â demisia, ├«n chiar ziua urm─âtoare, a tuturor mini┼čtrilor PNL. C├«nd m-am apucat s─â scriu articolul, nu aveam ├«nc─â un ministru al Culturii, deci nici m─âcar nu puteam s─â-mi proiectez ├«n minte o persoan─â sau o personalitate responsabil─â cu ceea ce e numit, cu un loc comun u┼čor dramatic, ÔÇ×destinele culturii rom├óne┼čtiÔÇť. S-ar putea spune c─â asta nu e chiar grav, pentru c─â ÔÇ×destinele culturii rom├óne┼čtiÔÇť s├«nt oricum de mult─â vreme l─âsate de izbeli┼čte, ceea ce, ├«ntr-un anume fel, e mai bine dec├«t s─â fie direc┼úionate cu for┼úa, ca ├«ntr-un sistem autoritar.

Programe naţionale & politici publice

Dar atunci la ce mai folose┼čte existen┼úa unui Minister al Culturii? Ca multe alte institu┼úii publice din Rom├ónia, ┼či acest minister a fost ├«nfiin┼úat cu un scop, dar continu─â s─â func┼úioneze din iner┼úie, populat de oameni care au uitat de mult care e rostul institu┼úiei angajatoare ÔÇô asta presupun├«nd c─â au ┼čtiut c├«ndva. E ┼či el parte din mecanismul ruginit al birocra┼úiei care ├«┼či este suficient─â ei ├«nse┼či, merg├«nd ├«n gol, f─âr─â ca nimeni s─â mai chestioneze utilitatea sau oportunitatea existen┼úei sale (cinste Dilemei vechi c─â o face!). Oare c├«┼úi dintre cei care lucreaz─â pentru acest minister au citit m─âcar textul ce st─â la baza func┼úion─ârii sale, ┼či care se afl─â pe website-ul ministerului ÔÇô Hot─âr├«rea nr. 90 din 10 februarie 2010. Aici se men┼úioneaz─â, printre alte obiective ale ministerului, c─â acesta ÔÇ×elaboreaz─â, cu consultarea ┼či participarea at├«t a autorit─â┼úilor publice interesate, a institu┼úiilor publice de cultur─â, a altor operatori culturali ┼či speciali┼čti ├«n domeniul culturii, c├«t ┼či a societ─â┼úii civile, strategii, politici publice, programe na┼úionale ┼či direc┼úii de dezvoltare pentru domeniile din sfera sa de competen┼ú─âÔÇť (sublinierea ├«mi apar┼úine). Nu-mi amintesc, cel pu┼úin ├«n domeniul teatrului, de care m─â ocup ├«n mod profesionist de peste 15 ani, de o asemenea chemare la consultare public─â, ├«n urma c─âreia s─â fie generate strategii, politici publice, programe na┼úionale. ┼×i acest text, ca ┼či majoritatea celorlalte postate pe website-ul ministerului, copiaz─â un limbaj european golit de con┼úinut, ├«n spatele c─âruia se ├«ntinde, vast ┼či nelini┼čtitor, neantul. Un neant exprimat sintetic de anun┼úul care apare c├«nd accesezi rubrica ÔÇô Crea┼úie contemporan─â, diversitate cultural─â/subcapitolul Teatru. Sau Muzic─â. Sau Dans. Anun┼úul sun─â a┼ča: ÔÇ×Pagina este ├«n construc┼úie. Momentan con┼úinutul nu poate fi accesat. V─â rug─âm reveni┼úi. Mul┼úumim pentru ├«n┼úelegere.ÔÇť

Nu ar trebui s─â mai avem nici un fel de ├«n┼úelegere pentru astfel de g─âuri negre produse de o institu┼úie a statului rom├ón. Aceast─â ÔÇ×pagin─â ├«n construc┼úieÔÇť e, de fapt, semnul lipsei oric─ârei construc┼úii, a oric─ârei viziuni asupra domeniului cultural. Ne ├«ntreb─âm, ├«n acest Dosar, care este misiunea Ministerului Culturii? Putem s─â ├«n┼čir─âm aici deziderate care de care mai nobile, avem cu to┼úii destul─â imagina┼úie, suficient─â informa┼úie interna┼úional─â ┼či local─â, ┼či avem ┼či expertiza necesar─â c├«t s─â punem pe h├«rtie des─âv├«r┼čite declara┼úii de inten┼úie. Putem s─â ne d─âm cu p─ârerea despre necesara reimaginare a misiunii unui Minister al Culturii demn de lumea ├«n care tr─âim, capabil s─â devin─â motorul pentru o reform─â a institu┼úiilor ├«mb─âtr├«nite din subordinea sa. Putem s─â facem un brainstorming fulminant, la cap─âtul c─âruia s─â venim cu solu┼úii concrete pentru problemele ┼či mai concrete ale domeniului, pe care le cunoa┼čtem prea bine fiindc─â ne lovim constant de ele. Dar problema este cine va lucra pentru punerea lor ├«n practic─â, dac─â mini┼čtrii Culturii se schimb─â ├«n func┼úie de cum bat v├«nturile politice, care tind s─â se transforme ├«n adev─ârate taifunuri? C├«t─â vreme nu exist─â continuitate la nivelul conducerii ┼či competen┼ú─â la nivelul echipei (┼či ce om competent c─âruia ├«i pas─â de ceea ce las─â ├«n urm─â ┼či-ar ├«ncurca destinul profesional cu o institu┼úie public─â lipsit─â de fundament?) sensul acestui minister se suspend─â. E ┼či el doar o ÔÇ×pagin─â ├«n construc┼úieÔÇť.

Teatre publice ┼či teatre private

E limpede, de c├«┼úiva ani deja, c─â, ├«n materie de teatru, func┼úioneaz─â la noi dou─â culturi paralele, care, de┼či ├«┼či ├«mpart adesea actorii, regizorii ┼či scenografii, nu au ├«n comun nici mentalitatea ┼či nici ÔÇô mai ales! ÔÇô resursele. Pe c├«t de mare e stagnarea institu┼úiilor teatrale publice subven┼úionate ÔÇô cu foarte pu┼úine excep┼úii ÔÇô, pe at├«t de dinamic, chiar dac─â haotic, a devenit sectorul privat (numit de unii independent, dar aceasta e o alt─â discu┼úie).

Oficial, Ministerul Culturii are ├«n grija sa numai institu┼úiile publice ÔÇô dac─â vorbim de spectacole asta ├«nseamn─â 16 teatre na┼úionale, opere na┼úionale ┼či centre precum Centrul Na┼úional al Dansului, respectiv Centrul pentru Artele Spectacolului ÔÇ×Sala PalatuluiÔÇť sau Centrul Na┼úional de Art─â ÔÇ×Tinerimea Rom├ón─âÔÇť etc. Ce face exact ministerul pentru ele, ├«n afar─â de a le trimite bugetele ├«n cont, nu se ┼čtie, cu excep┼úia cazului ├«n care se declan┼čeaz─â scandaluri, cum a fost cel din 2013 privind pl─ânuitele comas─âri ale unora dintre aceste intitu┼úii, un scandal absurd, creat prin lipsa consult─ârii sectorului cultural ┼či printr-o comunicare deficitar─â a inten┼úiilor ministerului.

A┼ča cum se ┼čtie de ani buni, situa┼úia teatrelor din subordinea Ministerului Culturii e mult mai bun─â din punct de vedere financiar (dar nu numai) dec├«t a celor care depind de administra┼úia ora┼čelor ÔÇô un caz de inechitate care nici m─âcar nu mai e discutat, ca ┼či cum ar fi normal s─â se ├«nt├«mple a┼ča. Unde s├«nt sindicatele, asocia┼úiile de breasl─â, uniunile de crea┼úie care ar trebui s─â conteste o asemenea disparitate? Somn ┼či voie bun─â. Pasivitatea sectorului cultural e unul dintre motivele pentru care Ministerul Culturii func┼úioneaz─â din iner┼úie, singurul ÔÇ×evenimentÔÇť de care este legat numele s─âu fiind o nou─â schimbare de ministru.

Obliga┼úia Ministerului Culturii de a se asigura de managementul eficient al acestor institu┼úii ┼či de a face publice rezultatele evalu─ârilor anuale ale activit─â┼úii celor care le conduc a fost ┼či ea abandonat─â, probabil pe fondul schimb─ârilor prea frecvente de mini┼čtri din ultima perioad─â. Dar nu cumva echipa care r─âm├«ne ar trebui s─â-┼či fac─â treaba, indiferent cine o conduce? Dat fiind faptul c─â ultimele rapoarte de evaluare ale managerilor institu┼úiilor din subordinea ministerului dateaz─â din 2011 ┼či 2012, se poate concluziona c─â aceast─â echip─â ┼či-a luat vacan┼ú─â. De ce nu aplic─âm atunci reducerile bugetului pentru cultur─â chiar prin concedierea acestei echipe, ce poate fi ├«nlocuit─â prin angajarea temporar─â a unor exper┼úi care s─â monitorizeze activitatea acestor institu┼úii ┼či s─â ├«ntocmeasc─â rapoartele anuale? De ce e nevoie de oameni angaja┼úi full-time, c├«nd ÔÇ×paginaÔÇť e permanent ├«n construc┼úie?

C├«t despre sectorul teatral privat, el cre┼čte lini┼čtit, ca o jungl─â, dup─â reguli ap─ârute spontan, ├«ntr-un sistem capitalist get-beget. Raporturile Ministerului Culturii cu aceast─â zon─â tot mai activ─â a teatrului rom├ónesc s├«nt minunate, dar lipsesc cu des─âv├«r┼čire. Din punct de vedere al ministerului de resort, teatrele private s├«nt ├«n alt─â ┼úar─â ┼či pot s─â-┼či vad─â de treab─â acolo, a┼ča cum pot. Aplic├«nd eventual la fondurile tot mai mici puse ├«n joc anual de AFCN, din care doar o parte s├«nt dedicate artelor spectacolului. ┼×i unde intr─â ├«n competi┼úie cu institu┼úiile publice, finan┼úate, astfel, de dou─â ori de c─âtre stat. La ├«ntrebarea simpatic formulat─â de coordonatorul acestui Dosar ÔÇô ÔÇ×Ce (nu) face Ministerul Culturii pentru teatrele independente?ÔÇť r─âspunsul este simplu: Totul!

Toate aceste anomalii extinse, prolifer├«nd an de an, nu pot produce dec├«t haos: ├«n lumea teatrului, el a ajuns s─â se manifeste ├«n con┼úinutul repertorial al teatrelor finan┼úate din bani publici. ├Än lipsa oric─âror direc┼úii sugerate m─âcar de ordonatorul de credit generos ┼či inert, ┼či pe fondul unor evalu─âri (c├«nd se fac) dup─â criterii preponderent numerice, teatrele na┼úionale au ajuns s─â ├«ncline prea mult steagul ├«nspre spectacolul comercial, pe principiul facil c─â numai acesta le poate aduce mult public. Au sf├«r┼čit, deci, ├«n pozi┼úia admisibil─â pentru teatrele private care, neav├«nd subven┼úie, s├«nt obligate s─â recurg─â la un repertoriu mai popular. Pe l├«ng─â asta, ┼či-au l─âsat deoparte misiunea (implicit─â, nu formulat─â ca atare de c─âtre ordonatorul de credit) de educare a publicului, sau ├«┼či amintesc foarte rar de ea. Paradoxal, unele teatre independente s├«nt mai con┼čtiente de aceast─â necesitate dec├«t institu┼úiile publice, c─ârora noi le d─âm un cec ├«n alb pl─âtind impozitele c─âtre stat. ┼×i spun c─â ordonatorul de credit este generos pentru c─â, ├«n ciuda lamenta┼úiilor pe aceast─â tem─â, bugetele teatrelor publice nu s├«nt deloc mici. Lipsa de imagina┼úie ┼či de solu┼úii complementare a managerilor ÔÇô din nou, cu pu┼úine excep┼úii ÔÇô e ├«ns─â foarte mare!

În căutarea competenţelor

Am ├«ncercat de cur├«nd, ├«mpreun─â cu ceilal┼úi ini┼úiatori ai Apelului pentru competen┼ú─â ├«n institu┼úiile publice de cultur─â (care a str├«ns peste 150 de semn─âturi ┼či poate fi accesat aici http://apelpentrucompetenta.wordpress.com/ s─â ob┼úinem o audien┼ú─â la ministrul Culturii (c├«nd ├«nc─â mai exista unul). Inten┼úionam s─â-i explic─âm, cu argumente, de ce competen┼úa echipelor manageriale ale acestor institu┼úii este cheia dezvolt─ârii lor ┼či a ├«mplinirii misiunii pe care o au ele ├«n comunit─â┼úile pentru care func┼úioneaz─â. Voiam s─â-i explic─âm de ce credem noi c─â evalu─ârile anuale trebuie luate ├«n serios ┼či de ce procesul de alegere a noilor manageri prin concursurile pentru posturi trebuie s─â fie transparent, de ce e nevoie de exper┼úi independen┼úi ├«n comisiile de concurs ┼či ├«n cele de evaluare anual─â, ┼či nu de comisii f─âcute la sugestia directorilor evalua┼úi. Chiar aveam de g├«nd s─â-i demonstr─âm c─â ne intereseaz─â, c─â ne pas─â, c─â exist─â o societate civil─â s─âtul─â de incompeten┼ú─â, risip─â, proast─â gestiune a resurselor ├«n cultur─â, provincialism cronicizat, lips─â de anvergur─â ┼či de viziune. ┼×i care crede ÔÇô care ┼čtie ÔÇô c─â lucrurile se pot face mai bine.

Nu am reu┼čit s─â ob┼úinem o ├«ntrevedere. Ni s-a transmis c─â nu e sigur c─â domnul ministru va mai fi ministru. Pagina r─âm├«ne ├«n construc┼úie.

Cristina Modreanu este critic de teatru ┼či jurnalist cultural. Editeaz─â revista Scena.ro.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.