Orgolii mai mari decît diferenţele reale - argument

Publicat în Dilema Veche nr. 326 din 13 - 19 mai 2010
Liderii contextuali de opinie  Textul cu Regele jpeg

Discursurile ┼či dezbaterile despre educa┼úie au o tendin┼ú─â enervant─â de a fi inutile ┼či inutil de conflictuale. Inutile pentru c─â, de cele mai multe ori, cei implica┼úi cad de acord c─â educa┼úia este sau trebuie s─â fie o prioritate, interesele copilului ÔÇô mai presus de orice ┼či dasc─âlii ÔÇô respecta┼úi. Bun, ┼či? Aici intervine partea cu inutil de conflictuale. Dac─â stai ┼či analizezi diferen┼úele reale ├«ntre solu┼úiile propuse de diversele p─âr┼úi care par gata s─â se p─âruiasc─â, observi c─â, de fapt, aceste diferen┼úe reale s├«nt minimale sau oricum minore fa┼ú─â de tabloul general. De fapt, orgoliile s├«nt mai mari dec├«t diferen┼úele, ┼či de aici apare o imposibilitate de a dialoga, de a conveni asupra punctelor de acord ┼či dezacord. Dar, ├«nainte de toate, dezbaterea sufer─â de o lips─â de sistematizare. Care este relevan┼úa clasei a IX-a? Care este relevan┼úa alegerii rectorilor? Nu reu┼čisem s─â ├«n┼úeleg p├«n─â nu m-am documentat eu ├«nsumi asupra noului proiect de lege propus de minister ┼či p├«n─â nu am stat de vorb─â cu cei implica┼úi.

De unde acest num─âr din Dilema veche. ├Äncerc─âm s─â dezbatem altfel dec├«t ├«n talk-show-urile de televiziune. Nu concentra┼úi obsesiv pe c├«teva puncte de conflict, ci ├«nt├«i identific├«nd temele importante ┼či apoi trec├«nd ├«n revist─â solu┼úiile propuse de diversele p─âr┼úi politice pentru acele teme. Ne-am concentrat, deci, pe patru puncte pe care le consider─âm esen┼úiale: Consiliile de Administra┼úie ale ┼čcolilor (cine ia decizia, ├«n ce propor┼úie s├«nt reprezenta┼úi p─ârin┼úii), cum se face titularizarea profesorilor ┼či care este rela┼úia acestora cu ┼čcoala unde predau, cum se asigur─â calitatea ├«nv─â┼ú─âm├«ntului universitar ┼či cum se aleg conducerile universit─â┼úilor ├«n contextul autonomiei universitare. Sigur, mai s├«nt ┼či alte teme importante, dar noi nu s├«ntem nici Minister, nici Parlament, ci doar o revist─â. Dac─â l─âmurim cititorii m─âcar ├«n aceste patru puncte, despre op┼úiunile aflate pe mas─â, atunci se cheam─â c─â am reu┼čit.

Andreea Ofi┼úeru face o trecere ├«n revist─â a acestor teme, a┼ča cum apar ele ├«n toate cele trei proiecte de reforme ale educa┼úiei: Adomni┼úei, Antonescu ┼či Funeriu. Ve┼úi observa c─â toate propunerile merg ├«n direc┼úii similare ┼či toate s├«nt mai diferite fa┼ú─â de realitatea de azi dec├«t s├«nt diferite ├«ntre ele. ├Än interviurile luate (Daniel Funeriu ┼či Adriana S─âftoiu) am pus acelea┼či ├«ntreb─âri, ├«n jurul temelor de mai sus. Ie┼čind din cele patru chestiuni, Sever Voinescu introduce propriile ├«ngrijor─âri pe agend─â: nu cumva ├«ncerc├«nd s─â producem oameni capabili pentru pia┼úa muncii uit─âm s─â-i facem cet─â┼úeni? Eu am aflat multe lucruri pe care nu le ┼čtiam ├«nainte de a lucra la acest dosar tematic, sper s─â ave┼úi aceea┼či senza┼úie citindu-l.
 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.