Optimismul ca form─â de lamentare

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Optimismul ca form─â de lamentare jpeg

O ├«nt├«mplare din anii ÔÇÖ70, din prima mea practic─â de student la Sociologie. Aveam de aplicat un chestionar destul de stufos, ├«ntr-un sat din Teleorman. Intervievam o b─âbu┼ú─â pe care o g─âsisem ├«n curtea casei, preg─âtind o ciorb─â de verde┼úuri. La un moment dat, trebuia s─â o ├«ntreb ce or─ât─ânii are prin gospod─ârie. R─âspundea invariabil, la toate speciile ornitologice din chestionar, c─â n-are, c─â n-ar avea cu ce s─â le hr─âneasc─â. ├Äntre timp, eu terminasem ┼úigara pe care o fumam. Instantaneu, dintr-un hambar aflat ├«n zona ├«n care aruncasem chi┼čtocul, c├«┼úiva metri mai spre fundul cur┼úii, s-au n─âpustit c├«teva g─âini mo┼úate, interesate s─â ciuguleasc─â obiectul aterizat ├«n raza lor de ac┼úiune. Baba le-a gonit degrab─â, v─ârs├«ndu-┼či n─âduful asupra unei presupuse vecine care ┼či-ar fi l─âsat de izbeli┼čte galinaceele. 

┼×ti┼úi ┼či dumneavoastr─â legendele urbane din vremea comunismului despre oamenii care p├«rleau porcul ├«n buc─ât─ârie noaptea, pe ascuns, s─â nu prind─â de veste vecinii. A┼úi auzit, probabil, ┼či bancurile despre mili┼úianul care raporteaz─â c─â X, suspect de disiden┼ú─â, m─ân├«nc─â

, apoi c─â m─ân├«nc─â salam de Sibiu ┼či, ├«n final, c─â m─ân├«nc─â. Adev─ârul e c─â regimul comunist a generat o cultur─â a disimul─ârii bun─âst─ârii ÔÇô a se vedea relativa modestie a locuin┼úelor, a vestimenta┼úiei ┼či a loisir-ului practicat─â de c─âtre v├«rfurile nomenclaturii. Nevoia de etalare a bun─âst─ârii, consumul ostentativ postrevolu┼úionar reprezint─â o mi┼čcare de pendul originat─â ├«n for┼úarea modestiei de c─âtre fostul regim. 

Mai t├«rziu, ├«ncep├«nd din anii ÔÇÖ90, am f─âcut nenum─ârate sondaje, pe e┼čantioane at├«t de reprezentative c├«t m-am priceput. ├Än mai toate exista o ├«ntrebare referitoare la veniturile respondentului (necesar─â pentru analiza r─âspunsurilor ├«n func┼úie de situa┼úia material─â). Ei bine, orice calcule a┼č fi f─âcut, valorile ob┼úinute nu doar c─â erau mult inferioare datelor din statistici (┼čtiu, n-ave┼úi ├«ncredereÔÇŽ), dar demonstrau ├«n mod constant c─â aproximativ o treime din popula┼úia ┼ú─ârii a murit ├«ntre timp de foame ÔÇô c─âci veniturile declarate erau ├«ntruna mai mici dec├«t minimul necesar subzisten┼úei. 

B─âtr├«na din Teleorman, descendent─â a lui Moromete (ÔÇ×P─âi nu ┼úi-am spus c─â n-am?! [ÔÇŽ] Ce s─â-┼úi fac dac─â n-am! De unde s─â dau? N-am!ÔÇť), exprima reticen┼úa funciar─â a omului de r├«nd fa┼ú─â de orice oficial. E drept, eu, un student ├«n practic─â, nu eram chiar un ÔÇ×oficialÔÇť, dar cum s─â explici ┼ú─âranului care a luat-o pe cocoa┼č─â de c├«te ori a venit la el cineva ÔÇ×de la centruÔÇť cum e cu ancheta sociologic─â, selec┼úia aleatoare, anonimizarea informa┼úiei, prelucrarea statistic─â? 

Reflexul pudorii legate de avere sau suspiciunea de bun─âstare s-a p─âstrat dup─â 1989, mai ales ├«n primii ani c├«nd, ne amintim, orice str─âin ap─ârut ├«n comunitate era mai ├«nt├«i ├«ntrebat dac─â a adus ceva ÔÇ×ajutoareÔÇť. ┼×i totu┼či, nu-i evident c─â s├«ntem ÔÇ×pl├«ng─âcio┼čiÔÇť, c─â avem ├«n gen─â mania lament─ârii. Uita┼úi-v─â numai cu c├«t─â ostenta┼úie ├«┼či etaleaz─â noii ├«mbog─â┼úi┼úi, ┼či nu numai ei, ÔÇ×hainele de firm─âÔÇť ┼či ma┼činile scumpe, fie ┼či cump─ârate la m├«na a doua. 

Ca s─â nu c─âdem ├«n p─âcatul argumenta┼úiei prin exemple, s─â ne uit─âm ├«n statistici. ├Än ultimul Eurobarometru, la ├«ntrebarea de evaluare a situa┼úiei actuale (ÔÇ×Cum aprecia┼úi situa┼úia financiar─â a gospod─âriei dvs.?ÔÇť), ├«ntre cona┼úionalii no┼čtri g─âsim 49% care r─âspund c─â e ÔÇ×foarte bun─âÔÇť sau ÔÇ×mai degrab─â bun─âÔÇť, ├«n timp ce media UE este de 65%. Vedem deci c─â, ┼či statistic, rom├ónii s├«nt ├«n grupul celor neferici┼úi. Surpriza apare odat─â cu ├«ntrebarea proiectiv─â: ÔÇ×V─â a┼čtepta┼úi ca, ├«n urm─âtoarele dou─âsprezece luni, situa┼úia financiar─â a familiei dvs. s─â fie mai bun─â, mai pu┼úin bun─â sau la fel cu cea actual─â?ÔÇť, unde 36% din rom├óni r─âspund ÔÇ×mai bun─âÔÇť, situ├«ndu-se astfel pe primul loc din UE ├«n clasamentul optimismului, la egalitate cu Suedia (media UE fiind 22%). S├«ntem de dou─â ori mai optimi┼čti dec├«t eternul nostru termen de compara┼úie, Bulgaria, unde doar 19% din responden┼úi cred ├«ntr-o ameliorare. E drept, sondajul respectiv a fost f─âcut ├«n noiembrie 2014, ├«n plin─â campanie electoral─â, c├«nd eram bombarda┼úi prin toate canalele cu promisiunea torentelor de lapte ┼či miere. Dar am verificat, ├«n toate sondajele precedente r─âspunsurile din Rom├ónia s├«nt net superioare mediei europene. 

Puse una l├«ng─â alta, cele dou─â informa┼úii ne spun c─â, pe de o parte, ne place s─â ne asum─âm rolul victimei, chiar atunci c├«nd nu s├«ntem ├«n situa┼úia respectiv─â, iar pe de alt─â parte, speran┼úa c─â m├«ine va fi mai bine ne ├«nso┼úe┼čte lamenta┼úiile. La urma urmelor, credin┼úa naiv─â ├«n lumini┼úa de la cap─âtul tunelului e o consecin┼ú─â logic─â a v─âic─ârelii perpetue. 

Pentru cet─â┼úeanul unei lumi normale, r─âspunsul la ├«ntrebarea ÔÇ×Cum va fi m├«ine?ÔÇť este rezultatul unei evalu─âri reci a situa┼úiei existente ┼či a schimb─ârilor previzibile. C├«nd repe┼úi zi de zi c─â o duci r─âu, c─â n-ai de nici unele, c─â soarta e felon─â, situa┼úia e alta. La un moment dat obose┼čti, sim┼úi nevoia de schimbare. ┼×i-atunci, chiar dac─â n-ai nici un temei, ├«┼úi zici c─â m├«ine va fi mai bine. Pur ┼či simplu pentru c─â nu mai e loc de mai r─âu.

Mircea Kivu este sociolog. 

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.