Od─â

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Od─â jpeg

E vremea, e ora, e clipa pentru a ridica ├«n sl─âvi ÔÇô dup─â un at├«t de cumplit cult al personalit─â┼úii ÔÇô micile cuvinte, cele care ├«n via┼úa lor n-au fost scrise cu majuscule, niciodat─â ├«ncoronate cu liter─â mare ├«n cap, cu at├«tea substantive megalomane, totdeauna furnic├«nd ├«n frazele oric├«t de lungi sau oric├«t de scurte, dar f─âr─â de care nici o fraz─â (proustian─â sau rebrenist─â) nu ar tr─âi, cuvin┼úelele acelea m─ârun┼úele numite conjunc┼úii, adverbe, sau ┼či una, ┼či alta, de o energie incomensurabil─â ├«n construc┼úia celei mai dificile minuni: o propozi┼úiune perfect gramatical─â.

Slav─â, ├«nt├«i de toate, conjunc┼úiei dar, aceea care ÔÇô a┼ča cum Gombrowicz a descris-o ca nimeni altul ┼či nu e nimic de ad─âugat ÔÇô de cum apare ├«ntr-o prop. ÔÇ×d─â via┼ú─â imediat ideiiÔÇť.

Slav─â lui ├«ns─â, pe care geniul calamburghez al lui Oscar Lemnaru l-a definit, ├«n raportul s─âu cu dar-ul vital, ├«ntr-o sear─â, la Mogo┼čoaia, spun├«ndu-i cuiva bine ├«nco┼úopenit ├«n trufiile sale: ÔÇ×Dragul meu, toat─â lumea are un dar, dumneata ai un ├«ns─â.ÔÇť

Slav─â adverbului c├«nd, care ÔÇô nabab ├«n bog─â┼úia sa de sensuri ÔÇô ├«┼či poate permite chiar luxul s─â se repete ├«n fastul melancoliei produse de un ÔÇ×din c├«nd ├«n c├«ndÔÇť.

Slav─â conjunc┼úiei (dar ┼či prepozi┼úiei) f─âr─â ÔÇô aceea care ne d─â, aproape paralizant, con┼čtiin┼úa limitelor ┼či a micimilor ├«n care ne zbatem, str─âlucindu-mi de mult, din copil─ârie, ├«ntr-un titlu sf├«┼čietor ca ÔÇ×F─âr─â familieÔÇť.

Slav─â conjunc┼úiei totu┼či, o minun─â┼úie ÔÇô ├«n logica unui g├«nd ÔÇô de importan┼úa oxigenului pentru pl─âm├«ni.

Slav─â conjunc┼úiei dac─â ÔÇô teribila, ├«nfrico┼č─âtoarea, sublima, singura, probabil, care accept─â s─â apar─â ├«nso┼úit─â de vocativul unui o, ÔÇ×o, dac─âÔÇŽÔÇť pentru a-┼či ├«mbl├«nzi c├«t de c├«t cruzimea cu care lucreaz─â, peste tot, dar mai ales, ├«n fotbal ÔÇô pasiunea na┼úional─â.

Slav─â conjunc┼úiei de┼či, aceea care n─âzuie┼čte aproape eroic la o schimbare, la o inflexiune ├«n diagnosticele ┼či concluziile f─âr─â de speran┼ú─â.

Slav─â adverbului deja, care ÔÇô oric├«t a fost de batjocorit ca o ÔÇ×vorb─â venit─â de la jidaniÔÇť, de┼či Larousse-ul precizeaz─â c─â vine din franceza veche (des ja) ÔÇô de┼úine cea mai vibrant─â melodie pentru a exprima trecerea timpului.

Slav─â prepozi┼úiei dup─â, care se ┼úine de mine ┼či de creionul meu enerv├«ndu-m─â la culme, eu ├«ncerc├«nd s-o alung precum Charlot, un c├«ine de pripas, dar ea nu ┼či nu, dovedindu-se de ne├«nlocuit cu o insisten┼ú─â, a┼č zice, feminin─â.

Slav─â adverbului tocmai, cel care ne d─â iluzia ÔÇô drag─â neamului nostru ÔÇô c─â putem ocoli, pe rom├óne┼čte, tot ce-i precis ┼či exact ├«n str─âinez─â (o nou─â via┼ú─â ┼či o vesel─â muzicalitate d├«ndu-i regionalismul tomnai ├«n dic┼úia atroce a ultimului nostru dictator).

Slav─â adverbului (dar ┼či conjunc┼úiei) cum, capabil s─â procreeze ├«n complicatul precum ┼či ├«n inefabilul cumva.

Slav─â adverbului atunci, care de c├«te ori se impune o face cu vigoarea unui piton de o┼úel ├«nfipt ├«n roca muntelui necunoscut pe care-l urc─âm, fraz─â cu fraz─â; nu te po┼úi juca nevinovat cu atunci ┼či, mai ales, cu atunci c├«ndÔÇŽ

Slav─â adverbului doar, de o senzualitate indicibil─â c├«nd, lipindu-se de f─âr─â, se coleaz─â ┼či cu ÔÇ×poateÔÇť, d├«ndu-ne acea erec┼úie a siguran┼úei de sine ├«n ÔÇ×f─âr─â doar ┼či poateÔÇť.

Slav─â lui chiar ÔÇô dup─â sim┼úurile creionului meu, cel mai energizant dintre adverbe.

Slavă conjuncţiei ci, singura pe măsura forţei vitale din dar, cu aspectul ei de vrăbiuţă în jungla oricărei fraze, degajînd însă, cu piuitul ei, energia unor adversative cu care inteligenţa înfruntă tot ceea ce prostia, cît un dinosaur, confundă.

Slav─â adverbului (┼či conjunc┼úiei) dec├«t, f─âr─â de care nu putem stabili nimic pe lumea asta.

Slav─â adverbului de o m├«ndr─â concizie a┼ča, care, totu┼či, ├«n frivolitatea lui, precum at├«┼úia pre┼čedin┼úi ┼či ┼čefi dornici s─â se aud─â c├«t mai des, ├«┼či ├«ng─âduie a se compromite prin aproxima┼úia dintr-un a┼ča ┼či a┼ča; dar omul ├«┼či revine ÔÇô c─âci care cuv├«nt nu e un om? ÔÇô atunci c├«nd decreteaz─â un stra┼čnic a┼čadar.

Slav─â conjunc┼úiilor c─âci ┼či fiindc─â, neodihnite ├«n voluptatea lor sf├«nt─â ┼či plicticoas─â de a bate capul.

Slav─â adverbului de lini┼čtit─â superioritate uman─â asupra naturii, acelui fire┼čte, cel care ├«mi d─â av├«nt pentru ca s─â-l ridic din conjuncturalul dispre┼ú ├«n care, pe nedrept, este ┼úinut deci, insuportabilul adverb deci, imposibilul deci, inutil hulitul deci de care nu vom sc─âpa ├«n decii decilor.

Text citit la festivitatea de decernare a premiilor Observatorului cultural ┼či ├«ncheiat cu urarea de neuitat a Titei Chiper: ÔÇ×Tandre┼úe ┼či des─âv├«r┼čire!ÔÇť

(Dilema veche, nr. 320, 1 aprilie 2010)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.