O pl─âcere pierdut─â

Publicat în Dilema Veche nr. 438 din 5-11 iulie 2012
O pl─âcere pierdut─â jpeg

- argument -

Am o afec┼úiune puternic─â pentru s─âlile de cinema. Pentru ├«ntunericul din ele, pentru fotoliile lor plu┼čate, pentru doamna de la casierie, pentru doamna de la intrare, pentru str─âinii cu care ├«mpart acela┼či film, pentru toate lucrurile care ar putea s─â se ├«nt├«mple ├«n timpul unei proiec┼úii, dar nu se ├«nt├«mpl─â, pentru lumea din─âuntru care pune ├«ntre paranteze lumea de-afar─â, pentru hohotele de r├«s ┼či smiorc─âielile anonime, pentru vii-la-un-film-cu-mine?, pentru felul st├«ngaci ├«n care negociezi spa┼úiul cotierei cu vecinul din dreapta, pentru geografiile lor neschimbate de at├«ta vreme, pentru fragilitatea unor imagini care te urm─âresc ┼či la c├«teva luni dup─â ce-ai ie┼čit de la film. De fapt, filmul f─âr─â ecran mare ┼či f─âr─â sal─â continu─â s─â existe doar ├«ntr-un mod destul de precar, ca un tramvai care a r─âmas f─âr─â ┼čine ┼či f─âr─â firele de electricitate. Dar asta nu ne ├«mpiedic─â s─â vedem filme la laptopul de-acas─â sau la televizor sau chiar pe telefon, uit├«nd de s─âlile de cinema, l─âs├«ndu-ne s─â ne a┼čtepte p├«n─â la urm─âtorul blockbuster 3D.

Am senza┼úia c─â de un secol ├«ncoace am pierdut, printre multe altele, pl─âcerea mersului la cinema. E ceea ce ├«ncearc─â s─â reg─âseasc─â, sau mai degrab─â s─â provoace, acest dosar. Istorii personale, amintiri de proiec┼úionist, pove┼čti de traduc─âtor, m─ârturisiri de cinefil ÔÇô toate au ├«nc─ârc─âtura lor sentimental─â, ca ┼či cum despre cinematograf nu s-ar putea vorbi altfel dec├«t cu nostalgie. De cealalt─â parte, avem RADEF-ul ┼či un reportaj despre responsabilitatea distrugerii s─âlilor de cinema care existau ├«n Rom├ónia ├«nainte s─â fie transformate ├«n cazinouri sau c─âmine culturale. Sigur, exist─â s─âlile din mall-uri, dar nu toate ora┼čele au mall-uri, deci nu toate ora┼čele au cinematograf, deci nu to┼úi copiii pot vedea Hugo al lui Martin Scorsese ├«n 3D, pe ecran mare. Pardon, aproape nimeni din Rom├ónia nu poate vedea la cinema cel mai nou film al lui Scorsese, el a avut doar dou─â proiec┼úii speciale, la Bucure┼čti ┼či la Cluj, ┼či a fost probabil considerat de distribuitorii de la noi o investi┼úie nerentabil─â. Ceea ce e cumplit de trist, pentru c─â Hugo e exact genul de film care-ar putea face un pu┼čti de 7 ani s─â se ├«ndr─âgosteasc─â fulger─âtor de cinema ┼či s─â priceap─â care-i treaba cu magia filmului. E doar una dintre anomaliile cu care avem de-a face c├«nd vine vorba de cinema ├«n Rom├ónia. Ca s─â nu ne ├«ntrist─âm totu┼či prea repede, v─â invit s─â citi┼úi, ├«n deschiderea acestui dosar, c├«teva fragmente din cele mai frumoase pagini care s-au scris la noi despre cinema.
Dup─â care merge┼úi la Cinema (Studio) ┼či lua┼úi-v─â bilet, indiferent de film, tanti Nu┼úi v─â a┼čteapt─â.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.