O pagină din viaţa unui elev miop ce speră la full HD

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
O pagină din viaţa unui elev miop ce speră la full HD jpeg

Pun pe foc ibricul cu apă, pentru a patra oară astăzi. Cît aştept să fiarbă, intru pe mail învîrtindu-mă prin bucătărie: nimic. Dau

de trei ori la pagină, să fiu sigură. Tot nimic, dar apa începe să fiarbă în ibric, cum fierb de vreo opt luni şi neuronii mei – astăzi în ciorba cu rămăşiţe de minte ce trăiesc pe val entropia, în oala-mi de pe umeri. Capul nu-l mai am, şi flori de plumb, şi-am început să-l strig. Stupoare: tot nimic. 

Partea întîi – dospitul 

Acum vreun an jumate, după multă experienţă de viaţă (că înţelepţi mai sînt tinerii de 16 ani) a trebuit să iau marea hotărîre, privind viitorul meu. Din fericire, la începutul liceului, am avut suficient cap ca să mă plimb în stînga şi în dreapta, să ciulesc bine urechile, să casc gura cu ce se mănîncă una şi alta. Uşor, dar sigur, am eliminat rînd pe rînd profesii de viitor – am studiat fizica elementară cu o grimasă asemănătoare funcţionarei de la Poşta de unde mă duc să îmi iau alocaţia, aşa că s-a dus Ingineria; mi-am dat seama că mi se face rău la orice amănunt ce ţine de sala de operaţii, s-a zis şi cu Medicina; orele de economie erau agonia de pe lume etc. Dar după cîteva plimbări de-astea (activităţi extracurriculare), am ajuns să-mi dau seama că e fain

-ul şi, cum spirit justiţiar aveam şi îmi mai plăcea istoria şi să mă dau deşteaptă, chiar să mă cert, mi-a căşunat mie prin clasa a X-a că vreau să dau la Drept. 

Familia, de altfel, în extaz. Toţi erau încîntaţi nevoie mare, căci au reuşit să îşi crească odorul în spiritul valorilor morale ce l-au determinat să-şi dorească să devină avocat. Medicină, nu? Bun şi Dreptul! Ca atare, m-am dus şi pe la Facultatea de Drept din Bucureşti, să văd care e treaba. 

Imediat după vizită, am vrut să dau la Regie Film. 

Partea a doua – frămîntatul

Cu toate astea, am continuat la modul intensiv cu activităţile extracurriculare, de spunea mama că acasă-i ca la hotel, că trec pe acolo numai să dorm. Voluntariate. Proiecte educaţionale. Iar voluntariate. Dezbateri. Campanii ecologice.

-uri de

şi valori (Dumnezeule mare, multe tîmpenii mai există pe lumea asta!). Eu am fost pe la toate chestiile ce ţineau să preocupe minţile tinere şi să le facă să lucreze armonios. Aşa armonios că plecam cu nişte dureri de cap de la unele, în ciuda eforturilor mele de a fi un om deschis, care îşi lasă simţul critic acasă. Am participat la nişte mari tîmpenii, nu că m-ar fi atras cu adevărat, ci pentru că trăiesc într-o societate ce cîntă în cor o adevărată ideologie constituită pe sintagma

Cu toate plimbările mele, am reuşit totuşi să particip şi la nişte chestii interesante, ce m-au deşteptat puţin. Culmea, la un festival de film (rămăsesem în stadiul de Regie Film) mi-am dat seama că eu trebuie să fiu avocat, dintr-o serie de motive. 

Aşa că am luat seria aia de motive, am pus degetul pe hartă în dreptul unei monarhii

, am făcut o scrisoare de intenţie elaborată – proba de foc practic a aplicaţiei unui elev la o universitate din afară –, în urma citirii unei biblioteci întregi de cărţi de legislaţie anglo-saxonă, în urma scotocirii Internetului pînă la pagina 89 pe Google, în legătură cu genocidul din Sudan, catalizatorul deciziei mele. Am ales Marea Britanie fără nici o şovăială (ah, ce cuvînt rezonant cu politicul de azi din România!), pasionată de istoria ei şi de alte aspecte pe care nu le voi înşirui acum. Procesul documentării pentru realizarea unei scrisori deştepte, în care nu înşiram activităţile extracurriculare ca la pomelnic, a durat cam patru luni, cu lucru zilnic. Excepţie, ziua de examen IELTS, examen de limba engleză obligatoriu pentru viitorii studenţi din UK. 

Familia, auzind iar de Drept, încîntare. Auzind de dorul meu de ducă – înzecită încîntarea! Aşa că le-am povestit de ce vreau să plec şi să nu rămîn în ţară, după ce am făcut Drept comparat cu cărţulii de la noi şi cărţulii ceva mai scumpe decît cele de la noi, în engleză, pe sistemul lor, comandate din UK. 

Am fost la o agenţie care se ocupă cu studiul în străinătate, dar cum ţin la integritatea mea ca om, nu m-am dus la una care te rezolvă – dai o sumă generoasă în euro şi ţi se face scrisoarea de către cadre specializate în domeniu, cu experienţă. Dar m-am dus la o doamnă consilier educaţional să o citească şi să-mi spună care e treaba. Mi-a zis că nu ştie ce să zică, fiindcă de regulă vede doar pomelnice, nu analiză pe stat de drept

pe ce merg englezii; nu discuţii pe verdictele Curţii Penale Internaţionale, ci activităţi sportive şi alte hobby-uri. Dar i-a plăcut. Şi eu, mîndră nevoie mare, am trimis scrisoarea mea muncită. 

Partea a treia – în cuptor 

La patru zile după ce am trimis aplicaţia la cinci universităţi din UK, care mai de care mai cu moţ, am primit un prim răspuns, un accept. Ultima probă este nota 9 în Bac pentru admiterea la profilul

Dacă voi alege acest profil, voi primi o bursă de 4000 de lire pe an, care să îmi asigure cazarea şi mîncarea, voi studia trei ani sistemul legal anglo-saxon şi voi avea posibilitatea ca, într-un al patrulea an, să pot studia în oricare altă ţară din Europa sistemul legal respectiv. Bucurie, plînsete de fericire – muncisem de îmi săriseră capacele, aşa că am dat înainte să muncesc şi mai tare pentru interviul de la ambiţia numărul unu: facultatea veche şi grozavă, Oxford. 

Au urmat trei luni de pregătire zilnică pentru interviu. Am băut multă cafea, am mîncat mult. Între timp, am primit un

. Apoi a venit un alt

, de la cei pentru care mă pregătisem în plus timp de trei luni, pregătire care îmi desăvîrşise un program sănătos tare, cu somn de trei ore pe noapte. Sutele de ore de lucru, frustrarea şi nervii nu mi-au fost răsplătiţi nici măcar cu o explicaţie pentru respingere. A fost momentul cel mai dificil pe care l-am trăit pînă atunci, căci simţeam nevoia să ţip, să plîng, să pot să mă descarc, dar nu puteam din cauza oboselii.

Iar acum mai aştept un răspuns, în timp ce beau mult, mult ceai de levănţică pentru calmare, studiez pentru Bac multe ore pe zi, mă terfelesc şi îmi cade mult, mult păr, aşa că, pe lîngă ceai de levănţică, îmi fac şi multe tratamente de păr. 

Şi uneori mă întreb de ce m-am complicat atît, şi încă mă complic, să devin un om complex, cînd mă gîndesc că puteam să aplic la un profil de Business şi să angajez pe altcineva să-mi facă un pomelnic, să intru la universităţi prestigioase pe munca altora şi să stau acolo degeaba numai ca să mă plimb, cum făceam, cînd eram mai mică, la proiecte. Apoi îmi amintesc de orele de biologie şi-mi amintesc de coloana mea vertebrală, şi-mi mai amintesc să-mi ţin spatele drept cînd lucrez la birou.  

P.S. Taxele de şcolarizare în Marea Britanie sînt acoperite de statul lor dacă faci un împrumut, numit Student Loan. Cele 9000 de lire/an de studiu, înmulţite cu cîţi ani de studiu are programul urmat, vor fi plătite în rate după ce proaspătul absolvent se va angaja şi va ajunge să primească un salariu suficient de mare ca să îi permită plata ratelor. 

Mălina Amortoaie este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Sf. Sava“. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.
craciunul 2024, preturi in piata slatina brazi, aranjamente si legume   foto alina mitran (8) jpg
Brazii de Crăciun sunt apreciați, dar nu se cumpără. „Trece lumea ca la muzeu. Poate va fi mai bine săptămâna viitoare”
Ofertă bogată de brazi și ornamente pentru Crăciun în piețe. Clienții vin, se uită, întreabă, își bucură ochii, dar nu se grăbesc să cumpere. „Trece lumea ca la muzeu. Poate o fi mai bine săptămâna viitoare. Ieri și alaltăieri nici taxa nu am scos-o”, se plâng comercianții.
Mufasa Regele Leu și actorii care dau voce personajelor în varianta dublată Colaj
„Mufasa: Regele Leu” ajunge în România. Cine dă voce personajelor în varianta dublată
Pe 18 decembrie 2024, publicul din România va putea viziona la cinema noul film al studiourilor Walt Disney Pictures, „Mufasa: Regele Leu”, o producție care prezintă (servește ca prequel) evenimentele ce preced povestea binecunoscutului film „Regele Leu”.
masini trafic  Foto carVertical jpg
Ce mașini fac cele mai puține accidente în funcție de culoarea pe care o au
În general, oamenii nu cred că culoarea unei mașini poate influența numărul de accidente în care aceasta este implicată, considerând că doar vehiculele viu colorate sunt mai sigure.
carne de porc la sare
Boala gravă pe care o poți face doar gustând în timp ce prepari bunătăți de Crăciun. Au fost 31 cazuri în România, anul trecut
La nivel mondial se înregistrează aproximativ 10.000 cazuri anual, iar în România, anul trecut, au fost tratate 31 cazuri, număr în creștere față de anul anterior. Boala nu se transmite de la om la om, însă te poți îmbolnăvi foarte ușor consumând carne infestată.
Timişoara-decembrie 1989 FOTO FORTEPAN/Urban Tamas
15 decembrie: La Timişoara s-a strigat pentru prima dată „Jos Ceauşescu!”. Începutul Revoluţiei din 1989
La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.