O pagină din viaţa unui elev miop ce speră la full HD

Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
O pagină din viaţa unui elev miop ce speră la full HD jpeg

Pun pe foc ibricul cu apă, pentru a patra oară astăzi. Cît aştept să fiarbă, intru pe mail învîrtindu-mă prin bucătărie: nimic. Dau

de trei ori la pagină, să fiu sigură. Tot nimic, dar apa începe să fiarbă în ibric, cum fierb de vreo opt luni şi neuronii mei – astăzi în ciorba cu rămăşiţe de minte ce trăiesc pe val entropia, în oala-mi de pe umeri. Capul nu-l mai am, şi flori de plumb, şi-am început să-l strig. Stupoare: tot nimic. 

Partea întîi – dospitul 

Acum vreun an jumate, după multă experienţă de viaţă (că înţelepţi mai sînt tinerii de 16 ani) a trebuit să iau marea hotărîre, privind viitorul meu. Din fericire, la începutul liceului, am avut suficient cap ca să mă plimb în stînga şi în dreapta, să ciulesc bine urechile, să casc gura cu ce se mănîncă una şi alta. Uşor, dar sigur, am eliminat rînd pe rînd profesii de viitor – am studiat fizica elementară cu o grimasă asemănătoare funcţionarei de la Poşta de unde mă duc să îmi iau alocaţia, aşa că s-a dus Ingineria; mi-am dat seama că mi se face rău la orice amănunt ce ţine de sala de operaţii, s-a zis şi cu Medicina; orele de economie erau agonia de pe lume etc. Dar după cîteva plimbări de-astea (activităţi extracurriculare), am ajuns să-mi dau seama că e fain

-ul şi, cum spirit justiţiar aveam şi îmi mai plăcea istoria şi să mă dau deşteaptă, chiar să mă cert, mi-a căşunat mie prin clasa a X-a că vreau să dau la Drept. 

Familia, de altfel, în extaz. Toţi erau încîntaţi nevoie mare, căci au reuşit să îşi crească odorul în spiritul valorilor morale ce l-au determinat să-şi dorească să devină avocat. Medicină, nu? Bun şi Dreptul! Ca atare, m-am dus şi pe la Facultatea de Drept din Bucureşti, să văd care e treaba. 

Imediat după vizită, am vrut să dau la Regie Film. 

Partea a doua – frămîntatul

Cu toate astea, am continuat la modul intensiv cu activităţile extracurriculare, de spunea mama că acasă-i ca la hotel, că trec pe acolo numai să dorm. Voluntariate. Proiecte educaţionale. Iar voluntariate. Dezbateri. Campanii ecologice.

-uri de

şi valori (Dumnezeule mare, multe tîmpenii mai există pe lumea asta!). Eu am fost pe la toate chestiile ce ţineau să preocupe minţile tinere şi să le facă să lucreze armonios. Aşa armonios că plecam cu nişte dureri de cap de la unele, în ciuda eforturilor mele de a fi un om deschis, care îşi lasă simţul critic acasă. Am participat la nişte mari tîmpenii, nu că m-ar fi atras cu adevărat, ci pentru că trăiesc într-o societate ce cîntă în cor o adevărată ideologie constituită pe sintagma

Cu toate plimbările mele, am reuşit totuşi să particip şi la nişte chestii interesante, ce m-au deşteptat puţin. Culmea, la un festival de film (rămăsesem în stadiul de Regie Film) mi-am dat seama că eu trebuie să fiu avocat, dintr-o serie de motive. 

Aşa că am luat seria aia de motive, am pus degetul pe hartă în dreptul unei monarhii

, am făcut o scrisoare de intenţie elaborată – proba de foc practic a aplicaţiei unui elev la o universitate din afară –, în urma citirii unei biblioteci întregi de cărţi de legislaţie anglo-saxonă, în urma scotocirii Internetului pînă la pagina 89 pe Google, în legătură cu genocidul din Sudan, catalizatorul deciziei mele. Am ales Marea Britanie fără nici o şovăială (ah, ce cuvînt rezonant cu politicul de azi din România!), pasionată de istoria ei şi de alte aspecte pe care nu le voi înşirui acum. Procesul documentării pentru realizarea unei scrisori deştepte, în care nu înşiram activităţile extracurriculare ca la pomelnic, a durat cam patru luni, cu lucru zilnic. Excepţie, ziua de examen IELTS, examen de limba engleză obligatoriu pentru viitorii studenţi din UK. 

Familia, auzind iar de Drept, încîntare. Auzind de dorul meu de ducă – înzecită încîntarea! Aşa că le-am povestit de ce vreau să plec şi să nu rămîn în ţară, după ce am făcut Drept comparat cu cărţulii de la noi şi cărţulii ceva mai scumpe decît cele de la noi, în engleză, pe sistemul lor, comandate din UK. 

Am fost la o agenţie care se ocupă cu studiul în străinătate, dar cum ţin la integritatea mea ca om, nu m-am dus la una care te rezolvă – dai o sumă generoasă în euro şi ţi se face scrisoarea de către cadre specializate în domeniu, cu experienţă. Dar m-am dus la o doamnă consilier educaţional să o citească şi să-mi spună care e treaba. Mi-a zis că nu ştie ce să zică, fiindcă de regulă vede doar pomelnice, nu analiză pe stat de drept

pe ce merg englezii; nu discuţii pe verdictele Curţii Penale Internaţionale, ci activităţi sportive şi alte hobby-uri. Dar i-a plăcut. Şi eu, mîndră nevoie mare, am trimis scrisoarea mea muncită. 

Partea a treia – în cuptor 

La patru zile după ce am trimis aplicaţia la cinci universităţi din UK, care mai de care mai cu moţ, am primit un prim răspuns, un accept. Ultima probă este nota 9 în Bac pentru admiterea la profilul

Dacă voi alege acest profil, voi primi o bursă de 4000 de lire pe an, care să îmi asigure cazarea şi mîncarea, voi studia trei ani sistemul legal anglo-saxon şi voi avea posibilitatea ca, într-un al patrulea an, să pot studia în oricare altă ţară din Europa sistemul legal respectiv. Bucurie, plînsete de fericire – muncisem de îmi săriseră capacele, aşa că am dat înainte să muncesc şi mai tare pentru interviul de la ambiţia numărul unu: facultatea veche şi grozavă, Oxford. 

Au urmat trei luni de pregătire zilnică pentru interviu. Am băut multă cafea, am mîncat mult. Între timp, am primit un

. Apoi a venit un alt

, de la cei pentru care mă pregătisem în plus timp de trei luni, pregătire care îmi desăvîrşise un program sănătos tare, cu somn de trei ore pe noapte. Sutele de ore de lucru, frustrarea şi nervii nu mi-au fost răsplătiţi nici măcar cu o explicaţie pentru respingere. A fost momentul cel mai dificil pe care l-am trăit pînă atunci, căci simţeam nevoia să ţip, să plîng, să pot să mă descarc, dar nu puteam din cauza oboselii.

Iar acum mai aştept un răspuns, în timp ce beau mult, mult ceai de levănţică pentru calmare, studiez pentru Bac multe ore pe zi, mă terfelesc şi îmi cade mult, mult păr, aşa că, pe lîngă ceai de levănţică, îmi fac şi multe tratamente de păr. 

Şi uneori mă întreb de ce m-am complicat atît, şi încă mă complic, să devin un om complex, cînd mă gîndesc că puteam să aplic la un profil de Business şi să angajez pe altcineva să-mi facă un pomelnic, să intru la universităţi prestigioase pe munca altora şi să stau acolo degeaba numai ca să mă plimb, cum făceam, cînd eram mai mică, la proiecte. Apoi îmi amintesc de orele de biologie şi-mi amintesc de coloana mea vertebrală, şi-mi mai amintesc să-mi ţin spatele drept cînd lucrez la birou.  

P.S. Taxele de şcolarizare în Marea Britanie sînt acoperite de statul lor dacă faci un împrumut, numit Student Loan. Cele 9000 de lire/an de studiu, înmulţite cu cîţi ani de studiu are programul urmat, vor fi plătite în rate după ce proaspătul absolvent se va angaja şi va ajunge să primească un salariu suficient de mare ca să îi permită plata ratelor. 

Mălina Amortoaie este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Sf. Sava“. 

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.