O dorinţă personală
- argument -
Ideea Dosarului despre voluntariat mi-a venit dintr-o dorinţă personală: m-am gîndit că mi-ar plăcea să fac voluntariat, că sînt locuri şi situaţii în care cred că aş putea pune umărul sperînd că se va schimba ceva. Că se va schimba atît pentru cei pe care îi voi ajuta, într-un fel sau altul, cît şi pentru mine, ca persoană care, după o oarecare experienţă de viaţă, are nevoie şi de alt tip de motivaţii existenţiale.
Toate astea, desigur, fără a aştepta vreo recompensă materială. Poate şi după ce i-am văzut în acţiune pe voluntarii foarte tineri, elevi de liceu, care îşi îndeplineau cu entuziasm şi suflet diversele sarcini presupuse de voluntariatul pentru evenimentele sociale ori culturale.
Pentru ei, a face voluntariat e ceva uşor, de la sine înţeles. Le trebuie la CV, dar le şi place, şi şi-au creat o reţea informală între ei, prin care află despre oportunităţile în domeniu. La fel se întîmplă şi cu cei un pic mai mari decît ei – cu studenţii. Înainte de a se angaja cu salariu şi carte de muncă, fac diverse
-uri sau voluntariate, prin care dobîndesc abilităţi şi experienţă profesională.
Mai ales că acum, conform legii voluntariatului 78/2014, acesta este recunoscut ca experienţă profesională (dacă este efectuat prin activităţi în domeniul studiilor urmate). Aceasta presupune obligativitatea unui certificat de voluntariat eliberat în urma stagiului. Precum şi conştientizarea importanţei unui coordonator de voluntari, un soi de corespondent al managerului de resurse umane din companii, al cărui statut trebuie reglementat.
O altă problemă care se pune este cea a informaţiilor referitoare la voluntariate posibile. E adevărat, se comunică pe această temă în cadrul ONG-urilor şi pe reţele de socializare. Dar există şi iniţiative mai radicale: în septembrie 2015, Federaţia VOLUM va lansa o platformă care, pentru început, va avea două componente principale:
între cererea şi oferta de voluntariat la nivel naţional şi eliberare de certificate de voluntariat.
Pînă atunci, sînt deja multe organizaţii care acţionează chiar şi doar pe bază de voluntariat, şi care au reuşit să mişte lucruri în domeniul lor: fie că e vorba de cel ecologic, fie al copiilor defavorizaţi ori suferind de boli grave, fie în domenii culturale. Devotamentul lor merge în paralel cu încercările (şi, probabil, reuşitele) de a crea un sistem organizat, din care orice voluntar aspirant să poată face parte.
Mulţumesc Verei Ularu de la FDSC, lui Carmen Marcu de la Pro Vobis, Anei-Maria Grădinariu de la Federaţia VOLUM şi Florentinei Loloiu de la Gala Societăţii Civile pentru ajutorul acordat la realizarea Dosarului.
Ilustraţie realizată de Ion BARBU