O altfel de întoarcere în interbelic

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
O altfel de întoarcere în interbelic jpeg

- argument -

Prima asociaţie agricolă şi de credit mutual a apărut înaintea României moderne, în 1855, la Brăila, şi se numea „Înfrăţirea“. Apoi, statul român a încercat mereu să promoveze economia rurală prin asociativitate. În 1935 a apărut Legea Cooperaţiei, în care erau prevăzute următoarele entităţi: Banca centrală „Cooperativa“, Centrala Cooperativă de Producţie, Aprovizionare şi Valorificare a Produselor Agricole, Centrala Cooperativă de Consum, Centrala Cooperativă de Îndrumare, Organizare şi Control şi Casa Centrală a Cooperaţiei. Urmăriţi de cîte ori apare cuvîntul „cooperativă“ în această înşiruire şi vă daţi seama că încă nu apucase să aibă faima urîtă pe care i-a adus-o comunismul. Dilema structurală a agriculturii româneşti era, atunci, asemănătoare cu cea din prezent: foarte mulţi proprietari, cu foarte puţin teren. Atitudinea insensibilă a multora, cînd aud despre asta, e de genul: „Păi, să vîndă terenul şi să facă altceva.“ Problema e că vorbim de mase de oameni care nu prea au alternative şi depind de acest pămînt. Soluţia evidentă, atunci şi acum, e să se asocieze.

Într-un fel, România interbelică urma, încet, trendul european: agricultorii se asociau. În 1939 existau 5365 de cooperative, cu 1.033.966 membri. Acum, cuvîntul „cooperativă“ ne invocă confiscarea de facto a pămîntului şi obligarea ţăranilor să lucreze la comun. De fapt, cooperativa, atunci, însemna mai degrabă punerea în comun a producţiei, pentru a putea intra pe piaţă în condiţii mai bune. Cooperativa mai însemna împrumuturi mutuale şi acces la tehnologie în comun. Acea dezvoltare lentă, dar naturală, a fost sugrumată de experimentul comunist al CAP-urilor.

Totuşi, au trecut 23 de ani. Problema rămîne aceeaşi ca în interbelic. E nevoie de a treia venire a cooperativei. Ciclul istoric se reia enervant de exact: România face lent ceea ce s-a întîmplat în Occident mai devreme. Agricultura vest-europeană e bazată pe asocieri. Este paradoxal că, după ce CAP-urile au fost – pe merit – distruse, cei care ne reînvăţau capitalismul încercau să ne reînveţe şi să lucrăm în cooperative. În anii ’90, cîteva programe americane răzleţe încercau să îi ajute pe agricultorii români să se organizeze în forme asociative, dar au eşuat. În 2001, au venit japonezii şi, pînă în 2004, au tot muncit să mişte căruţa cooperatistă din loc. Au luat-o de la nivelul 0: le-au pus oamenilor filme traduse din japoneză, cu asocieri fericite din Ţara Soarelui Răsare (unde 100% din fermieri sînt membri ai cooperativelor agricole), au pregătit consultanţi, apoi au creat şapte structuri-pilot în diverse sectoare: legume, cereale, zootehnie, apicultură etc. Unele au rezistat, altele nu. Apoi, am intrat în UE şi avem un Program Naţional de Dezvoltare Rurală, care are o măsură specială pentru grupuri de producători (le-au zis „grupuri“ pentru a nu le spune „cooperative“). E un eşec. Veţi citi în acest număr cîteva explicaţii.

Ideea acestei teme pleacă de la un proiect al Fundaţiei Româno-Americane, în care CRPE este partener. Încercăm să vedem ce nu a mers în precedentele tentative, ce merge acum şi cum putem schimba legislaţia, astfel încît asocierile agricole să reziste. Credem că am găsit cheia: înainte de a construi cooperative, trebuie să reconstituim încrederea între oameni. E mai greu decît pare. (Alexandra Toderiţă, Cristian Ghinea)

Ilustraţie: Ion Barbu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Anda Adam, mândră tare de fiica ei, Evelin, care face spectacol cu cubul rubic
Radu Dragusin (Facebook) jpg
Revine Dragonul, după șase luni de coșmar. Radu Drăgușin va fi apt la startul noului sezon din Premier League
Internaționalul român a suferit o ruptură de ligamente încrucișate la finalul lunii ianuarie.
Miting opozitie Chisinau FOTO Socialistii md jpg
Miting al opoziției de la Chișinău cu participanți plătiți. Grosu: „Haideți să nu ne vindem viitorul copiilor noștri”
Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, precum și formațiunile Viitorul Moldovei și Inima Moldovei, care au format o alianță electorală pentru alegerile parlamentare, au organizat un miting la Chișinău. Potrivit poliției, unii participanți au fost plătiți.
OZN
O „navă extraterestră ostilă” se apropie de Pământ. Ce spun cercetătorii despre obiectul interstelar controversat
Un misterios obiect intergalactic ar putea fi, în realitate, o navă spațială extraterestră „ostilă” care ar urma să atace planeta noastră în noiembrie, potrivit unui nou studiu controversat realizat de un mic grup de oameni de știință.
Nicusor dan si  mirabela, la opera  Austria FOTO administratia  prezidentiala png
Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, la un spectacol de operă, la finalul vizitei în Austria
Aflat, în perioada 25-26 iulie, într-o vizită în Austria, alături de familie, Nicușor Dan a participat, împreună cu partenera sa, Mirabela Grădinaru, la mai multe evenimente oficiale. Sâmbătă seara au fost împreună la un spectacol de operă.
image png
Cu ce se ocupă acum și cum arată Marcel Andrei, fosta ispită de la Insula Iubirii. A făcut senzație cu replicile sale savuroase
Marcel Andrei, bărbatul care a făcut furori în rolul de ispită la Insula Iubirii 2024, a rămas și acum în memoria fanilor emisiunii ca fiind cel mai carismatic și simpatic dintre toți bărbații care au participat. Totuși, ce s-a ales de el, după un an de la participarea show-ului de la Antena 1?
Fenomenele meteo extreme au dus la întreruperea traficului feroviar și restricții de circulație pe anumite sectoare
Fenomenele meteo extreme dau peste cap circulația trenurilor: restricții pe anumite sectoare. Ce spune CFR
Ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme înregistrate la nivel național în intervalul 26–27 iulie 2025, s-au produs perturbări semnificative în circulația trenurilor de călători, după afectarea infrastructurii feroviare pe mai multe secții de circulație.
Incendii devastatoare in Bursa, Turcia FOTO Profimedia (6) jpg
Imaginile apocalipsei din Turcia: incendiile amenință orașul Bursa, 14 oameni au murit. „Arde ca naiba”
Numeroase incendii de vegetație, provocate de vânturi puternice, care mistuie Turcia de câteva săptămâni, au amenințat duminică dimineață orașul Bursa, ducând la închiderea autostrăzii Bursa-Ankara.
Razboi in Ucraina FOTO Profimedia (15) jpg
Ucraina anunță neutralizarea unui colonel rus implicat în atacuri în nord-estul regiunii Harkov
Pe 26 iulie, gruparea militară „Hortîția” a confirmat eliminarea colonelului Lebedev, comandant al Regimentului 83 de infanterie motorizată din Divizia 69 a armatei ruse. El era responsabil de coordonarea acțiunilor ofensive în nord-estul regiunii Harkov, în direcția Velîkîi Burluk.