O altfel de întoarcere în interbelic

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
O altfel de întoarcere în interbelic jpeg

- argument -

Prima asociaţie agricolă şi de credit mutual a apărut înaintea României moderne, în 1855, la Brăila, şi se numea „Înfrăţirea“. Apoi, statul român a încercat mereu să promoveze economia rurală prin asociativitate. În 1935 a apărut Legea Cooperaţiei, în care erau prevăzute următoarele entităţi: Banca centrală „Cooperativa“, Centrala Cooperativă de Producţie, Aprovizionare şi Valorificare a Produselor Agricole, Centrala Cooperativă de Consum, Centrala Cooperativă de Îndrumare, Organizare şi Control şi Casa Centrală a Cooperaţiei. Urmăriţi de cîte ori apare cuvîntul „cooperativă“ în această înşiruire şi vă daţi seama că încă nu apucase să aibă faima urîtă pe care i-a adus-o comunismul. Dilema structurală a agriculturii româneşti era, atunci, asemănătoare cu cea din prezent: foarte mulţi proprietari, cu foarte puţin teren. Atitudinea insensibilă a multora, cînd aud despre asta, e de genul: „Păi, să vîndă terenul şi să facă altceva.“ Problema e că vorbim de mase de oameni care nu prea au alternative şi depind de acest pămînt. Soluţia evidentă, atunci şi acum, e să se asocieze.

Într-un fel, România interbelică urma, încet, trendul european: agricultorii se asociau. În 1939 existau 5365 de cooperative, cu 1.033.966 membri. Acum, cuvîntul „cooperativă“ ne invocă confiscarea de facto a pămîntului şi obligarea ţăranilor să lucreze la comun. De fapt, cooperativa, atunci, însemna mai degrabă punerea în comun a producţiei, pentru a putea intra pe piaţă în condiţii mai bune. Cooperativa mai însemna împrumuturi mutuale şi acces la tehnologie în comun. Acea dezvoltare lentă, dar naturală, a fost sugrumată de experimentul comunist al CAP-urilor.

Totuşi, au trecut 23 de ani. Problema rămîne aceeaşi ca în interbelic. E nevoie de a treia venire a cooperativei. Ciclul istoric se reia enervant de exact: România face lent ceea ce s-a întîmplat în Occident mai devreme. Agricultura vest-europeană e bazată pe asocieri. Este paradoxal că, după ce CAP-urile au fost – pe merit – distruse, cei care ne reînvăţau capitalismul încercau să ne reînveţe şi să lucrăm în cooperative. În anii ’90, cîteva programe americane răzleţe încercau să îi ajute pe agricultorii români să se organizeze în forme asociative, dar au eşuat. În 2001, au venit japonezii şi, pînă în 2004, au tot muncit să mişte căruţa cooperatistă din loc. Au luat-o de la nivelul 0: le-au pus oamenilor filme traduse din japoneză, cu asocieri fericite din Ţara Soarelui Răsare (unde 100% din fermieri sînt membri ai cooperativelor agricole), au pregătit consultanţi, apoi au creat şapte structuri-pilot în diverse sectoare: legume, cereale, zootehnie, apicultură etc. Unele au rezistat, altele nu. Apoi, am intrat în UE şi avem un Program Naţional de Dezvoltare Rurală, care are o măsură specială pentru grupuri de producători (le-au zis „grupuri“ pentru a nu le spune „cooperative“). E un eşec. Veţi citi în acest număr cîteva explicaţii.

Ideea acestei teme pleacă de la un proiect al Fundaţiei Româno-Americane, în care CRPE este partener. Încercăm să vedem ce nu a mers în precedentele tentative, ce merge acum şi cum putem schimba legislaţia, astfel încît asocierile agricole să reziste. Credem că am găsit cheia: înainte de a construi cooperative, trebuie să reconstituim încrederea între oameni. E mai greu decît pare. (Alexandra Toderiţă, Cristian Ghinea)

Ilustraţie: Ion Barbu

Viețile netrăite jpeg
Cît de ficționale sînt țările și spațiile în care trăim?
Liniștea și familiaritatea sînt suficiente sau devin prea puțin cînd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jumătate mișcare, jumătate siguranță
Locurile sînt sinonime cu niște stări psihice, sînt legate de întregi constelații de lucruri trăite, sunete, imagini, intensități care au înscris acel teritoriu pe harta mea emoțională.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac între munți
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, între cei doi poli ai vieții mele
Cred că pentru mine e esențial să pot oscila între două stări sau două locuri sau două universuri sufletești.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
Mă văd întors în Paris, trăind liniștit viața altora, recunoscător celor care se poartă frumos cu mine, pînă cînd alții, nou-veniți, încep să îmi fie recunoscători că mă port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Mașina pe care mi-aș fi luat-o putea funcționa drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
Aș vrea să trăiesc în România pentru că, după atîtea mereu alte și alte hărți, ar fi mai ușor s-o iau pe-a noastră la puricat, și la propriu, și la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-aș lăsa purtată de gîştele sălbatice ale lui Nils Holgersson, dînd roată nu doar Suediei, ci întregului continent, planînd fără nici o obligaţie şi nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit cîndva.
1200x630 jpg
Pentru Constanța, cu dragoste și abjecție
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o Constanța în care nostalgia – neobturată de dezvoltările imobiliare – să deschidă portaluri către trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Centrul și marginea
Tendința este acum cea a descentralizării și nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari în ficțiune și în realitate
Comoditatea locuirii împreună se vede că a primat față de disconfortul izvorît din diferență, rasială, socială.
Mahala jpg
Mahalale şi mahalagii
Oamenii se temeau de mahala şi de puterea cu care devora reputații şi destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins în cei 46 de metri pătrați ai apartamentului de două camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralității: o scurtă istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.
Irina jpg
O stradă doar a lor
Blocurile noi, plombe inestetice inserate în această alveolă cu aspect periurban, la rîndul ei înglobată într-un mare cartier de blocuri, ar fi contribuit la „curățirea” zonei.
1024px Bruxelles   Commission Européenne Berlaymont (23191436909) jpg
România, la periferia UE? Da, dar alții dau buzna afară
Faptul că euroscepticismul e (deocamdată?...) o afacere politică fără urmări, în România, e confirmat de ultimele formule de guvernare din țară.
p 14 sus Piazza del Popolo WC jpg1 jpg
Marginea lumii
E o senzație greu de găsit în altă parte, aceea că nimeni, niciodată, n-are ochii ațintiți spre tine, ceea ce îți lasă loc să faci ce vrei și să fii cum ești.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta apărării
Ne-am gîndit să abordăm chestiuni precum soarta, scopul și responsabilitatea artei în vreme de război.
p 10 C  Alba jpg
Artă fără adăpost
Muzeele de artă s-au obișnuit cu drôle de guerre care a șters din mințile tuturor iminența sau măcar posibilitatea unui război real.
p 11 youtube jpg
Patru tablouri
Au fost furate peste 170.000 de mii piese de artă fără ca trupele „eliberatoare“ să intervină.
d15 Dan Perjovschi Anti War Drawings ©Nicolas Wefers 5 jpg
Make art, not war – anchetă
Dată fiind natura explicit grafică a unui conflict armat, am adresat trei întrebări cîtorva artiști care se ocupă cu imaginea: pictori, artiști vizuali, regizori de film, desenatori.
p 1 Carlos Alba jpg
Fragilitatea indestructibilă a literei
Asta e proprietatea esențială a cărților: opresc în corpul lor corpurile morții.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.