⬆
ţăranul 2.0
O altfel de întoarcere în interbelic
Ideea acestei teme pleacă de la un proiect al Fundaţiei Româno-Americane, în care CRPE este partener. Încercăm să vedem ce nu a mers în precedentele tentative, ce merge acum şi cum putem schimba legislaţia, astfel încît asocierile agricole să reziste. Credem că am găsit cheia: înainte de a construi cooperative, trebuie să reconstituim încrederea între oameni. E mai greu decît pare.
"Părinte, mai ştiţi de ceva cursuri?"
"Ideea protocolului încheiat de Patriarhie cu Ministerul Agriculturii este frumoasă, dar, cum să vă zic, de la sublim la ridicol nu e decît un pas. Dacă am face o analiză SWOT, avem aşa: puncte tari – vectorul purtător, autoritatea în comunitate pe care o are preotul; punctele slabe: preotul transmite mesaje la grupuri de vîrstă înaintată – or, pe mine mă interesează grupele tinere."
"Criza-i bună că-i adună"
"Sîntem 3,8 milioane de gospodării în ţară, însumînd peste 60% din suprafaţa agricolă – păduri, fîneţe, păşuni, teren agricol. Sîntem, aşadar, extrem de preocupaţi de pămînt, foarte legaţi de el şi, de cele mai multe ori, şi foarte aproape."
Povestea a patru cooperative
Povestea începe în vara lui 2012, cînd patru ONG-uri cu tradiţie în proiecte de antreprenoriat în mediul rural – Fundaţia PACT, Fundaţia Civitas, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară (CMSC) – au început procesul de facilitare şi de sprijinire a micilor fermieri, să se asocieze.
Cum arată planul de afaceri al unei cooperative agricole
"Sîntem convinşi că asocierea poate să aibă sens economic. De altfel, asocierea nu va exista dacă nu va avea sens economic, dacă volumul produselor vîndute nu depăşeşte un anumit prag şi, desigur, dacă nu sînt menţinute costurile sub control."
Cum să creşti mare şi să intri pe piaţă în trei paşi
Cum să facem agricultura românească profitabilă? O întrebare grea, cu multe răspunsuri, care ascund la fel de multe soluţii. Unele se pot aplica, dar e nevoie de rezolvarea altor ecuaţii: de la mentalităţile omului de la ţară, de la felul în care bunicii noştri înţeleg să folosească grădina ori livada din fundul curţii, pînă la felul în care politicienii reuşesc să se alieze pentru a da agriculturii, ţăranului şi fermierului instrumente eficiente.
"Nu poţi să le impui nimic de sus în jos"
"România se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte asociaţiile şi organizaţiile de producători, şi cred că nu este un stat european care să aibă nevoie mai mare de asociaţii ca România. Rezultatul – ceea ce s-a întîmplat pe măsura menită să încurajeze asocierea şi organizarea producătorilor –, din păcate, este foarte, foarte slab."
"De ce să umble aiurea prin Spania şi prin Portugalia?"
"Astăzi, satul românesc duce o lipsă totală de transparenţă şi informaţie. În primul rînd, în sate au rămas nonvalorile. Bătrînii au rămas cu dragoste de pămînt, dar tehnologia nu-i ajută şi, atunci, se plafonează şi nu reuşesc să obţină producţii la nivelul necesar pieţei."