Cum s─â cre┼čti mare ┼či s─â intri pe pia┼ú─â ├«n trei pa┼či

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Cum s─â cre┼čti mare ┼či s─â intri pe pia┼ú─â ├«n trei pa┼či jpeg

Cum s─â facem agricultura rom├óneasc─â profitabil─â? O ├«ntrebare grea, cu multe r─âspunsuri, care ascund la fel de multe solu┼úii. Unele se pot aplica, dar e nevoie de rezolvarea altor ecua┼úii: de la mentalit─â┼úile omului de la ┼úar─â, de la felul ├«n care bunicii no┼čtri ├«n┼úeleg s─â foloseasc─â gr─âdina ori livada din fundul cur┼úii, p├«n─â la felul ├«n care politicienii reu┼česc s─â se alieze pentru a da agriculturii, ┼ú─âranului ┼či fermierului instrumente eficiente.

Economi┼čtii ┼či cercet─âtorii au identificat aceste solu┼úii, ├«ns─â ele poart─â denumiri complicate: fiscalizarea, garantarea, microcreditarea, ├«n fa┼úa c─ârora bunicul meu ar spune: ÔÇ×Ne tr─âb─â pe moa┼č─â-sa pe ghea┼ú─â. Nu mai ┼čciu ─â┼čtia ce s─â inventeze. ─él b─âtr├«n (n.n. ÔÇô taic─â-su) n-o avut treab─â cu a┼ča ceva. P├«n─â c├«nd nu a venit colectivizarea ┼či d─âdeai tot la colectiv. AcuÔÇÖ nici nu mai ai unde s─â mai dai. Li se stric─â oamenilor c─âp┼čunele ┼či cucuruzuÔÇÖ pe c├«mp.ÔÇť Ast─âzi, nu doar c─â se vorbe┼čte tot mai des de puterea asocierii ├«n agricultur─â, dar ea este v─âzut─â ca una dintre solu┼úiile-cheie, pentru a-i face pe micii produc─âtori agricoli ai Rom├óniei s─â ias─â pe pia┼ú─â, s─â v├«nd─â ├«n supermarket ┼či s─â fac─â profit pentru a cre┼čte mai departe.

Centrul Rom├ón pe Politici Europene, cu sprijinul Romanian ÔÇô American Foundation (RAF), analizeaz─â r├«nd pe r├«nd solu┼úiile-cheie care ar face agricultura rom├óneasc─â profitabil─â, le dezbate ┼či se consult─â cu exper┼úii, micii produc─âtori ┼či asocia┼úii lor, pune totul ├«n contextul viitorului buget european destinat agriculturii rom├óne┼čti. Acest material sintetizeaz─â concluziile ┼či recomand─ârilor celor cinci rapoarte scrise de CRPE pe tematica adapt─ârii agriculturii la modernitate, av├«nd asociativitatea ca fir ro┼ču ├«n toate aspectele discutate.

Cum arată reţeta unei politici inteligente

1. Asocierea ÔÇô se prescrie tuturor micilor produc─âtori ┼či partenerilor, printre care Guvernului Rom├óniei, care trebuie s─â o administreze ca obiectiv de politici publice.

Simptome: ├Än Rom├ónia, aproape jum─âtate din popula┼úie locuie┼čte ├«n mediul rural, 93% din exploata┼úii au o suprafa┼ú─â de sub 5 ha. Acestea reprezint─â doar 30% din suprafa┼úa agricol─â utilizat─â. Toate au acelea┼či probleme: productivitate sc─âzut─â, capacitate extrem de redus─â de investi┼úii ┼či acces deficitar la pie┼úele de desfacere. Rezultatul? Veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar, dar─âmite pentru dezvoltare. ├Än Rom├ónia, subiectul asocierii ├«n agricultur─â a revenit pe agenda public─â. S├«ntem cu mult ├«n urma ┼ú─ârilor din Vestul Europei, la acest capitol, chiar dac─â, ├«n acest moment, tot mai mul┼úi ├«n┼úeleg avantajele pe care cooperarea le poate aduce micului produc─âtor, pe fiecare verig─â a lan┼úului agroalimentar.

Programele na┼úionale sau cele sprijinite prin fonduri europene au avut, ├«n ultimii 20 de ani, rezultate limitate, ├«ns─â politicile na┼úionale coerente ├«nt├«rzie. Ini┼úial, am realizat interviuri cu 76 de produc─âtori agricoli din 9 comune, din diverse regiuni ale Rom├óniei. I-am ├«ntrebat cum le merge, cum ├«┼či v─âd vecinii, dac─â s-ar asocia cu ei, dac─â au mai ├«ncercat s─â se asocieze ┼či cum le-a mers, cum ar organiza ei politicile statului pentru a se sim┼úi ajuta┼úi.

I-am ├«ntrebat dac─â ├«i mai doare amintirea CAP-urilor ┼či am avut prima surpriz─â. Mai pu┼úin dec├«t credem noi aici, la ora┼č. Amintirea colectiviz─ârii for┼úate din comunism nu mai reprezint─â un obstacol de netrecut ├«n calea asocierii, cel pu┼úin din perspectiva agricultorilor de v├«rst─â medie, activi ┼či capabili s─â se dezvolte economic. Oamenii au probleme mult mai ÔÇ×la ziÔÇť. S-ar asocia cu vecinii, dar vor s─â fie siguri c─â nu s├«nt tra┼či ├«n piept. Apoi, nu v─âd rostul asocierii ├«ntre ÔÇ×dou─â s─âr─âciiÔÇť, cum ne-a zis un legumicultor din Teleorman. ├Än termeni ┼čtiin┼úifici, asta ├«nseamn─â capital social redus. ┼×i mai ├«nseamn─â c─â ceva din afar─â (statul, UE, b─ânci, investitori) trebuie s─â pun─â un stimulent pe mas─â, s─â fie clar c─â o s─âr─âcie plus o s─âr─âcie egal mai mult dec├«t suma a dou─â s─âr─âcii. Apoi, oamenii trebuie s─â vad─â exemple de succes, pentru c─â exemple de insucces au tot v─âzut. La nivel de politici, pentru a ajunge unde dorim este, deci, nevoie de: m─âsuri de consolidare a ├«ncrederii, sprijin pentru comunitate, capital de lucru, consultan┼ú─â, un plan de afaceri clar ┼či promovare a modelelor de succes.

A┼čadar, nu e de ajuns s─â le bagi lanterna ├«n ochi micilor produc─âtori ┼či s─â le zici c─â ar fi bine s─â se asocieze, a┼ča cum unei r─âceli netratate, doar o aspirin─â nu-i va veni de hac. Vitamina care ├«i lipse┼čte agricultorului rom├ón ┼či de care are nevoie ca s─â creasc─â este, a┼čadar, capitalul. Social. ┼×i b─ânesc. ┼×i a┼ča ajungem la...

2. Creditarea ÔÇô se administreaz─â ÔÇ×la firul ierbiiÔÇť pentru dezvoltarea micilor afaceri agricole ┼či se vine cu capitalul de care este nevoie.

Aproximativ 40% dintre fermierii activi din Rom├ónia nu au acces direct la serviciile financiare. Cei care au se lovesc de dou─â probleme: capacitatea redus─â de atragere a cofinan┼ú─ârii ┼či costul mare al capitalului ├«mprumutat. Cu aceste dou─â piedici, pu┼úini fermieri rom├óni pot intra ├«n concuren┼ú─â cu cei din alte ┼ú─âri europene. Micii produc─âtori nici nu se ├«ncadreaz─â prea bine ├«n profilul clientului atractiv pentru b─ânci: profitabilitatea lor este mai redus─â comparativ cu alte domenii de activitate, cei care solicit─â creditul provin din start-up-uri ┼či nu au un istoric de opera┼úiuni bancare sau de credit, ori nu dispun de garan┼úii. Folosirea p─âm├«ntului ┼či a altor active agricole drept garan┼úii bancare este afectat─â de volatilitatea crescut─â a pre┼úurilor.

Solu┼úii s├«nt, ├«ns─â, ├«n instrumentele pe care Uniunea European─â le pune la dispozi┼úie statelor, ca instrumente de sprijin pentru absorb┼úia fondurilor structurale dedicate agriculturii. ├Än perioada 2007-2013, aproape 300 astfel de instrumente financiare au fost utilizate ├«n ┼ú─ârile UE: 43% au reprezentat fonduri de creditare, 36% fonduri de capital ┼či 21% fonduri de garantare. Deci se poate.

Ce se ├«nt├«mpl─â, ├«ns─â, cu micii produc─âtori rom├óni care vor s─â ÔÇ×sar─â p├«rleazulÔÇť ┼či s─â treac─â de la subzisten┼ú─â la profit? O posibil─â solu┼úie vine din direc┼úia microfinan┼ú─ârii, un complement viabil la sectorul bancar. Microcreditul ÔÇô a┼ča cum ├«l define┼čte Bruxelles-ul ÔÇô este ├«mprumutul de sub 25.000 de euro, destinat sprijinirii dezvolt─ârii micro├«ntreprinderilor. Acordarea microcreditelor pentru produc─âtori presupune, ├«n primul r├«nd, un efort de adaptare al creditorilor, o adaptare la ÔÇ×firul ierbiiÔÇť, mult mai eficient─â pentru beneficiar: cei care ofer─â ├«mprumuturi trebuie s─â lucreze direct cu oamenii, s─â ia decizii de creditare nu doar baz├«ndu-se pe ni┼čte cifre ├«ntr-un bilan┼ú, ci deplas├«ndu-se, uneori, ├«n gospod─ârie, ca s─â analizeze ├«mpreun─â cu ┼ú─âranul nevoile sale ┼či perspectivele de rentabilitate a investi┼úiilor care vor fi realizate. Asta ├«nseamn─â c─â marile b─ânci s├«nt prea mari ca s─â execute asemenea opera┼úiuni de fine┼úe. Aici intervin institu┼úiile de microfinan┼úare (institu┼úii financiare nonbancare). Acestea nu-┼či permit s─â se acopere prin fondul de garantare al statului, care percepe comisioane mai mari pentru cei mici ┼či vulnerabili. Gra┼úie argumentelor aduse de CRPE ┼či RAF, se va constitui un fond de creditare special adresat fermelor de familie, care este deschis pentru prima dat─â ┼či acestor creditori ÔÇ×la firul ierbiiÔÇť. Exist─â, deci, premisa ca micii produc─âtori s─â ia credite mai ieftine, dar aceast─â viziune trebuie aplicat─â ├«ntr-un mod consistent, ┼či pe viitoarea perioad─â de programare a fondurilor europene. Vom lucra ├«n continuare cu Ministerul Agriculturii la normele de implementare ale noii legi.

Cum se c├«┼čtig─â b─ât─âlia la raft

3. Pia┼úa de desfacere. Asocierea (la nivel local) ┼či creditarea (micilor fermieri) s├«nt tratamente necesare, dar nu ┼či suficiente. Marea b─ât─âlie se d─â la raftul din supermarket, unde ro┼čia c─ârnoas─â din gr─âdina bunicii sau mult r├«vnitele mere dulci-acri┼čoare nici nu au ajuns ├«nc─â. Nici un supermarket nu cump─âr─â cu saco┼ča. Nici m─âcar cu bani┼úa. Este nevoie de volume mari, de produse de o calitate omogen─â, care au nevoie de: colectare de la u┼ča bunicii, centre de depozitare, produc┼úie constant─â (sere). La aceste lipsuri de infrastructur─â se adaug─â ┼či lipsa puterii de negociere a fermierilor cu marile lan┼úuri de supermarketuri, concuren┼úa importurilor necontrolate (sanitar ┼či fiscal), lipsa facilit─â┼úilor pentru produc┼úia local─â. Rom├ónia are doar trei produse certificate de calitate european─â. Dintre acestea, cel mai cunoscut este deliciosul Magiun de Topoloveni, care, ├«n unele supermarketuri, se vinde foarte scump ÔÇô dublu fa┼ú─â de dulce┼úurile din import. Fermierii se pl├«ng de taxele mari de raft. Supermarketurile se pl├«ng c─â fermierii nu pot livra cantit─â┼úile promise la calitate egal─â ┼či c─â nu respect─â contractele. Raportul CRPE ÔÇ×Asociere ├«n agricultur─â ÔÇô calea produselor rom├óne┼čti spre marile lan┼úuri de comercializareÔÇť arat─â care s├«nt principalele zone de interven┼úie:

ÔŚĆ Huli┼úii intermediari s├«nt o resurs─â care trebuie valorificat─â. Mul┼úi dintre ei dispun de o re┼úea consolidat─â de desfacere: pie┼úe, procesatori, exportatori, marea distribu┼úie, mici magazine specializate, angrouri la care micii fermieri oricum nu au acces din cauza limit─ârilor specifice activit─â┼úii agricole. Statul ar trebui s─â-i atrag─â ├«n parteneriate formale cu fermierii, pentru investi┼úii ├«n centre de colectare, spa┼úii de depozitare, ├«n care s─â ajung─â de facto produc┼úia local─â, nu importuri.

ÔŚĆ Sus┼úinerea realiz─ârii de c─âtre marile lan┼úuri comerciale a unor parteneriate cu asocia┼úii, cooperative, grupuri de produc─âtori.

ÔŚĆ Renegocierea unui cod de bune practici ┼či al unui contract-cadru, care s─â reglementeze aspectele cele mai importante din rela┼úia produc─âtor ÔÇô retailer (negocierile comerciale, pre┼úurile ┼či condi┼úiile de plat─â, promo┼úii, compens─âri ┼či litigii).

ÔŚĆ Formare profesional─â pentru constituirea grupurilor de produc─âtori, precum ┼či a altor grupuri-┼úint─â care s─â ├«n┼úeleag─â ┼či s─â negocieze cu succes pe pia┼úa real─â.

(Ghid de bune practici pentru asociere)

ÔŚĆ identificarea oportunit─â┼úilor de dezvoltare agricol─â din regiune;

ÔŚĆ cartografierea regiunii: poten┼úialul agricol ┼či poten┼úiale pie┼úe de desfacere (ex.: ora┼če din apropiere);

ÔŚĆ prezentarea poten┼úialului ├«n materiale informative la care s─â aib─â acces toat─â comunitatea;

ÔŚĆ concesionarea c─âtre asocia┼úiile agricole a infrastructurii nefolosite:
silozuri de legume ┼či fructe, depozite de cereale;

ÔŚĆ crearea de re┼úele de mici produc─âtori prin furnizarea, ├«ntr-o prim─â faz─â, de cursuri utile: standardele europene ├«n agricultur─â, norme de igien─â, metode de certificare bio;

ÔŚĆ sus┼úinerea unui grup de ini┼úiativ─â puternic din comunitate, capabil s─â coaguleze restul satului ┼či s─â defineasc─â obiectivele;

ÔŚĆ consultan┼ú─â tehnic─â legat─â de func┼úionarea diverselor forme asociative, aspecte fiscale, contabile;

ÔŚĆ consultan┼ú─â pe plan de afacere ┼či pe crearea de m─ârci (comunitare);

ÔŚĆ organizarea de t├«rguri de produse;

ÔŚĆ organizarea de vizite de studiu la asocia┼úii deja formate;

ÔŚĆ facilitarea accesului la capital.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.