"Criza-i bun─â c─â-i adun─â"

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
"Criza i bun─â c─â i adun─â" jpeg

- interviu cu Bogdan BUZESCU, pre┼čedintele Confedera┼úiei Asocia┼úiilor ┼ó─âr─âne┼čti din Rom├ónia (CATAR) -

ÔÇ×Rom├ónia are cea mai mare civiliza┼úie rural─â vie din Europa. Din aceast─â perspectiv─â, Rom├ónia este unic─â. Unicitatea sa nu poate fi copiat─â (ÔÇŽ) ┼či devine un avantaj competitiv sustenabil, at├«t pentru o firm─â comercial─â, c├«t ┼či pentru ├«ntreaga na┼úiune.ÔÇť Asta pare s─â v─â fi inspirat ├«n momentul ├«n care a┼úi decis s─â ├«nfiin┼úa┼úi Confedera┼úia Asocia┼úiilor ┼ó─âr─âne┼čti din Rom├ónia. Civiliza┼úie rural─â vie? Foarte frumos, dar cum scoatem bani din asta?

S├«ntem 3,8 milioane de gospod─ârii ├«n ┼úar─â, ├«nsum├«nd peste 60% din suprafa┼úa agricol─â ÔÇô p─âduri, f├«ne┼úe, p─â┼čuni, teren agricol. S├«ntem, a┼čadar, extrem de preocupa┼úi de p─âm├«nt, foarte lega┼úi de el ┼či, de cele mai multe ori, ┼či foarte aproape. Cu banii ┼či cu instrumentele pe care Rom├ónia le are prin viitoarea Politic─â Agricol─â Comun─â, de┼úinem, a┼čadar, atuurile de a produce bine, de calitate ┼či de a pune pe masa consumatorilor hran─â, ┼či nu m├«ncare.

Care e diferen┼úa? Pentru foarte mul┼úi, ├«nseamn─â acela┼či lucru. Poate doar mofturo┼čii s─â fac─â vreo deosebire.

S-au f─âcut studii, am vorbit cu academicieni, se vorbe┼čte tot mai des despre aceste diferen┼úe majore care exist─â ├«ntre hran─â ┼či m├«ncare. Este vorba despre con┼úinutul de substan┼úe nutritive ┼či, practic, de obiectivul de a avea marf─â de calitate. O ton─â ┼či jum─âtate de porumb produs la ┼úar─â, tradi┼úional, are acela┼či con┼úinut nutritiv ca cel din ┼čapte tone produse ├«n a┼ča-numita agricultur─â extensiv─â. Valoarea ad─âugat─â a produc┼úiei care ne asigur─â ÔÇ×hranaÔÇť este aceea c─â ne aduce ┼či o bun─âstare fizic─â, nu doar cea material─â. Ajungem, astfel, ┼či la alt element de care trebuie s─â ┼úinem cont ┼či care trebuie conservat ├«n Rom├ónia: s├«ntem ├«nconjura┼úi de o diversitate ce se cuvine p─âstrat─â, ├«ns─â trebuie s─â ne uit─âm la calitatea mediului. ┼×i s─â o p─âstr─âm. Aici, ├«n oportunitatea gospod─âriilor ┼ú─âr─âne┼čti tradi┼úionale de a produce ÔÇ×hran─âÔÇť de calitate ┼či ├«n conservarea biodiversit─â┼úii se afl─â avantajele competitive nete ale Rom├óniei fa┼ú─â de ┼ú─ârile din Europa.

┼×i a trebuit s─â vin─â Prin┼úul Charles s─â ne explice c─â felul ├«n care ┼ú─âranul rom├ón convie┼úuie┼čte cu natura este magic, unic ┼či c─â trebuie p─âstrat a┼ča cum este? Sau nu ┼čtiam noi cum s─â facem marketing?

S├«nt mul┼úi factori care, ├«ntr-adev─âr, nu s├«nt cunoscu┼úi. Unii nu s├«nt cunoscu┼úi nici la noi ├«n ┼úar─â, iar ce apreciez eu cel mai mult la ├«nt├«mpl─ârile legate de Prin┼úul Charles este c─â aduce o voce a unei figuri extrem de apreciate ┼či vizibile, care ne expune avantajului competitiv pe care ├«l avem pe pie┼úele externe. Fermierii francezi, bun─âoar─â, s├«nt foarte tri┼čti c─â au pierdut rela┼úia om-p─âm├«nt, din cauza produc┼úiei extensive. C├«nd vrei s─â produci mult, exploatezi p─âm├«ntul. Francezii au pierdut, de exemplu, ┼či apa din soluri, ├«n sensul c─â nu mai este potabil─â, din cauza p─âm├«ntului pesticizat timp ├«ndelungat. ┼×i atunci, dac─â vrei s─â faci o schimbare de paradigm─â, cum ├«ncerc─âm noi, ├«n Rom├ónia, este nevoie de voci care s─â pun─â ├«n valoare poten┼úialul fermierilor sau al gospod─âriilor rom├óne┼čti.

├Äncerca┼úi cu planurile dvs. de la CATAR s─â reface┼úi un a┼ča-numit concept de ÔÇ×├«ntreprinderi cooperative comunitareÔÇť. Un fel de ÔÇ×Ciorog├«rla S.A.ÔÇť? Cum ar func┼úiona o astfel de firm─â, cu ac┼úionari din tot satul?

├Än primul r├«nd, e foarte important ca fermierii s─â fie ├«n asocia┼úii. Apoi, e necesar s─â multiplic─âm aceste asocia┼úii ┼ú─âr─âne┼čti; acestea, la r├«ndul lor, vor dezvolta servicii suplimentare care nu doar c─â vor aduce un plus de valoare produselor ┼či portofoliului, dar vor putea implica ┼či al┼úi membri ai comunit─â┼úii, cu probleme; de exemplu, nu au de lucru, s├«nt ├«n ┼čomaj, au nevoie de bani. Cu alte cuvinte, dac─â o parte din asocia┼úiile ┼ú─âr─âne┼čti produc, al┼úi oameni din comunitate se pot ocupa cu activit─â┼úi precum colectarea, distribu┼úia, depozitarea, ambalarea. Astfel de parteneriate pot relansa rela┼úiile public ÔÇô privat, care pot aduce c├«┼čtiguri semnificative ┼či la ┼úar─â. Se acord─â punctaje suplimentare, ├«n proiectele pe viitorul buget alocat de c─âtre UE Rom├óniei ├«n domeniul agriculturii, pentru cei care intr─â ├«n parteneriate de acest fel. Este o oportunitate. Nu trebuie reinventat─â roata, ci trebuie doar s─â ne uit─âm ├«n locurile ├«n care aceste parteneriate func┼úioneaz─â ┼či s├«nt profitabile. ├Än Fran┼úa ┼či Spania, de exemplu, astfel de parteneriate aduc 4500 de euro lunar, beneficii pentru parteneri. Dac─â  p─â┼čunea prim─âriei ar fi pus─â la dispozi┼úia unor asocia┼úii pentru turism, s-ar putea ob┼úine anumite avantaje din exploatarea acesteia. E o genera┼úie nou─â, de oameni tineri, de 30-40 de ani, care se ├«ntorc la p─âm├«nt. Ei pot folosi avantajos rela┼úiile, bunurile, locurile care s├«nt, uneori, l─âsate ├«n paragin─â.

Credeţi că se întorc tinerii la ţară?

Da. Vorba ceea: criza-i bun─â c─â-i adun─â. Ce se ├«nt├«mpl─â de c├«┼úiva ani: st─âm la ora┼č, dar mo┼čtenim case, gr─âdini, terenuri la ┼úar─â, de la bunici, poate de la p─ârin┼úi. La ora┼č nu mai s├«nt slujbe, nu mai lu─âm salarii mari. Lumea se g├«nde┼čte serios s─â revin─â. ├Än str─âin─âtate, ├«n spatele fiec─ârei ma┼čini moderne st─â c├«te un tractor. ├Än plus, noua Politic─â Agricol─â Comun─â ├«i ├«ncurajeaz─â s─â fac─â aceast─â mi┼čcare.

Spune┼úi-mi care este ecua┼úia c├«┼čtig─âtoare. Aveam, pe vremuri, 1,4 milioane de gospod─ârii ÔÇô ac┼úionari ├«n cooperative. Unde trebuie s─â ajung─â micii produc─âtori rom├óni, asocia┼úi, ca s─â devin─â eficien┼úi ┼či competitivi?

Micii fermieri exist─â ├«n fiecare jude┼ú, dar s├«nt ├«nc─â prea pu┼úini. Pentru a-i face ├«ns─â s─â aib─â for┼ú─â la nivel jude┼úean, CATAR a ├«nceput s─â fac─â acest lucru, s─â-i adune. P├«n─â la sf├«r┼čitul lunii septembrie, sper─âm ca ├«n peste jum─âtate dintre jude┼úele ┼ú─ârii s─â avem astfel de asocia┼úii active. ├Än acest fel, ┼či Ministerul Agriculturii, ┼či deciden┼úii vor avea un partener cu o voce comun─â. Este necesar, ┼či oamenii cred c─â au ├«n┼úeles acest lucru.

Avem comisar pentru Agricultur─â la Bruxelles. A venit ├«n ┼úar─â des ┼či a explicat, ┼či deciden┼úilor ┼či ┼ú─âranilor, c─â e nevoie de c├«teva ac┼úiuni-cheie pentru ca produsele agriculturii rom├óne┼čti s─â fie competitive: asocierea fermierilor, serviciile de consiliere, consultan┼úa agricol─â, fiscalizarea agriculturii ÔÇô pentru ca, ├«ncet-├«ncet, lumea s─â ├«n┼úeleag─â c─â v├«nzarea la marginea drumului nu e profitabil─â pe termen lung. Multe teme grele. De cine depind? De deciden┼úi? De fermieri?

Toate ┼úin ┼či de unii, ┼či de al┼úii. To┼úi trebuie s─â fac─â un efort ┼či, mai ales, s─â se consulte unii cu al┼úii. ÔÇ×Unirea face putereaÔÇť ┼či este ira┼úional s─â vedem cum fiecare mic produc─âtor face eforturi ┼či ├«mprumuturi s─â ├«┼či cumpere tractor pentru a munci mica lui suprafa┼ú─â de teren, ├«n loc s─â-i vedem c─â pun ├«mpreun─â acel tractor, ├«l folosesc cu to┼úii, ├«n timp ce ceilal┼úi se ocup─â cu depozitarea, cu marketingul, cu transportul. Consilierea: dac─â fermierii s├«nt organiza┼úi, at├«t viitorul buget, c├«t ┼či noul Plan Na┼úional de Dezoltare Rural─â vor fi mai u┼čor de accesat pentru banii de consultan┼ú─â ┼či ├«i vor putea cheltui mai eficient. Mai trebuie, apoi, s─â ne l─âmurim ┼či ce ├«nseamn─â fondul mutual al agricultorilor, care ├«i poate ajuta enorm. S─â nu uit─âm c─â vechea Cooperativ─â de Credit Agricol avea la fel de mul┼úi bani ca bugetul Rom├óniei. Desigur, la acea vreme, Rom├ónia era al doilea mare produc─âtor al Europei. Nu s├«ntem naivi s─â ne imagin─âm c─â vom ajunge la fel de competitivi peste noapte, dar este clar c─â avem un poten┼úial uria┼č. Impozitarea, mai apoi, trebuie s─â ┼úin─â cont at├«t de nevoile bugetare, dar ┼či de nevoia ca micul fermier s─â fie ├«ncurajat ┼či s─â nu r─âm├«n─â ├«n zona de s─âr─âcie.

┼×i mai trebuie s─â avem ├«n vedere o schimbare-cheie de atitudine. S├«ntem membri ai comunit─â┼úii europene, dar pia┼úa comun─â a ├«nsemnat, pentru Rom├ónia, mai mult pia┼ú─â de desfacere. Ca pia┼ú─â ÔÇ×de facereÔÇť, lucrurile nu au mai fost la fel de generoase: costul credit─ârii, de exemplu (dob├«nzile s├«nt de patru ori mai mici ├«n alte state), subven┼úiile (mai avem p├«n─â s─â beneficiem de acela┼či nivel al subven┼úiilor), capacitate de absorb┼úie (nem┼úii completeaz─â o pagin─â ┼či jum─âtate de proiect pentru a accesa bani, noi ÔÇô rafturi ├«ntregi). Sigur, e nevoie ┼či de o organizare impecabil─â. La care lucr─âm.

a consemnat Bianca Toma

Foto: A. T. Diana

ÔŚĆ Obiectivul CATAR: ap─ârarea ┼či promovarea intereselor gospod─âriilor ┼ú─âr─âne┼čti ┼či ale fermelor mici, dublate de conservarea modului de via┼ú─â, al culturii ┼či al tradi┼úiilor din mediul rural rom├ónesc, biodiversitatea ┼či calitatea mediului natural.

ÔŚĆ Membri fondatori: Asocia┼úiile Agrom Ro, Asocia┼úia Agricultorilor Maghiari din Rom├ónia, Asocia┼úia de Dezvoltare Intercomunitar─â ÔÇ×Valea Some┼čuluiÔÇť, Asocia┼úia Fermierilor, Asocia┼úia Produc─âtorilor Agricoli Gala┼úi, Asocia┼úia Tinerilor Fermieri din Jude┼úul Olt, Federa┼úia Agricultorilor ÔÇ×FermierulÔÇť, Federa┼úia Agricultorilor de Munte ÔÇ×DornaÔÇť, Funda┼úia ADEPT TRANSILVANIA, Funda┼úia pentru Educa┼úie ┼či Dezvoltare Local─â AGAPIS.
 

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.