"Nu poţi să le impui nimic de sus în jos"

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
"Nu poţi să le impui nimic de sus în jos" jpeg

- interviu cu Achim IRIMESCU, secretar de stat ├«n Ministerul Agriculturii ┼či Dezvolt─ârii Rurale -

A lucrat mul┼úi ani (1998-2012) la reprezentan┼úa Rom├óniei ├«n Uniunea European─â, fiind ┼čeful sec┼úiei de agricultur─â. Achim Irimescu a reprezentant, deci, Rom├ónia ├«n discu┼úiile privind Politica Agricol─â Comun─â. Face parte din Guvern, venind din pozi┼úia de tehnocrat ┼či e implicat ├«n creionarea viitorului Program de Dezvoltare Rural─â, pentru perioada 2014-2020.

Cum vede┼úi dumneavoastr─â implementarea m─âsurii 1.4.2 ÔÇô m─âsura din actualul Program Na┼úional de Dezvoltare Rural─â, care dorea s─â sprijine grupurile de produc─âtori? S├«nte┼úi un om cu experien┼ú─â ├«n zona reprezent─ârii Rom├óniei ├«n ceea ce prive┼čte Politica Agricol─â Comun─â. Care au fost inten┼úiile acestei m─âsuri ┼či care ar fi evaluarea dvs. personal─â referitoare la succesul ei?

Rom├ónia se confrunt─â cu o mare problem─â ├«n ceea ce prive┼čte asocia┼úiile ┼či organiza┼úiile de produc─âtori, ┼či cred c─â nu este un stat european care s─â aib─â nevoie mai mare de asocia┼úii ca Rom├ónia. Rezultatul ÔÇô ceea ce s-a ├«nt├«mplat pe m─âsura menit─â s─â ├«ncurajeze asocierea ┼či organizarea produc─âtorilor ÔÇô, din p─âcate, este foarte, foarte slab. Rom├ónii au, din p─âcate, amintirea nu foarte pl─âcut─â cu privire la cooperativele agricole de produc┼úie de pe vremuri, p├«n─â ├«n 1990, dar trebuie s─â recunoa┼čtem faptul c─â rolul organiza┼úiilor de produc─âtori este esen┼úial. ├Än general, ├«n ceea ce prive┼čte implementarea politicilor agricole comune ÔÇô dar ├«n special pentru Rom├ónia, ├«n contextul ├«n care exist─â o mul┼úime de ferme mici, care, dac─â nu se asociaz─â, nu s├«nt ├«n m─âsur─â s─â ├«┼či comercializeze produsele. Concret, un supermarket nu va primi niciodat─â un produc─âtor cu 100 de kilograme de br├«nz─â pe s─âpt─âm├«n─â, av├«nd ├«n vedere c─â are nevoie de cantit─â┼úi ritmice, de calitate constant─â ┼či cu acceptabilitate la public. ┼×ti┼úi foarte bine c─â br├«nza e o br├«nz─â foarte bun─â, dar prezentat─â ├«n tifonul acela, nu o s─â atrag─â niciodat─â consumatorul.

Cred c─â toat─â lumea e de acord cu ideea c─â e nevoie de asocia┼úii. Problema e cum. Pe m─âsura 1.4.2., ultimele rezultate pe care le avem vorbeau de 42 de grupuri de produc─âtori create, doar at├«t. Ce e gre┼čit? E reticen┼úa oamenilor?

Cred c─â, ├«n primul r├«nd, e reticen┼úa oamenilor care ├«nc─â nu accept─â ideea de asociere. Sigur, e perioada comunist─â, ├«n care fermierii au avut o experien┼ú─â negativ─â cu cooperativele, ├«n care munceau mult ┼či li se promitea mult, dar ├«n final li se d─âdea pu┼úin. Ulterior, dup─â 1990, situa┼úia a fost la fel de proast─â, cu asocia┼úiile care s-au creat ┼či, de multe ori, cei care au organizat asocia┼úiile ÔÇô deci liderii sau pre┼čedin┼úii de asocia┼úii ÔÇô luau c├«┼čtigul, iar ceilal┼úi membri ├«nregistrau pierderi. Ca urmare, cuv├«ntul ÔÇ×cooperativ─âÔÇť a fost de dou─â ori compromis. A┼ča c─â nu cred c─â trebuie s─â ├«i critic─âm at├«t de tare pe produc─âtorii rom├óni. Dar trebuie s─â ├«n┼úeleag─â, nu au alt─â ┼čans─â. Dac─â v─â uita┼úi la criza laptelui din 2008-2009, la nivel european, a dat na┼čtere unei dezbateri foarte serioase ┼či s-a creat un grup la nivel ├«nalt, la nivel european, pentru a analiza ce-i de f─âcut. Una dintre m─âsuri a fost introducerea posibilit─â┼úii ca o asocia┼úie s─â negocieze pre┼úurile ├«n numele membrilor. Pentru c─â o persoan─â singur─â, adic─â un anumit produc─âtor, nu are nici o ┼čans─â s─â ob┼úin─â un pre┼ú bun, c├«nd negociaz─â cu o fabric─â de lapte sau cu o multina┼úional─â mai ales, care proceseaz─â laptele, iar o asocia┼úie care reprezint─â n produc─âtori are cu mult mai multe ┼čanse s─â ob┼úin─â pre┼úuri mai bune. Deci, este evident beneficiul acestor asocieri. ├Än plus, spre exemplu, ├«n perioada aceea ÔÇô 2008-2009 ÔÇô, ├«n Belgia s-a ├«nregistrat o reducere cu 40% a pre┼úului laptelui la produc─âtori ┼či numai de 11% la consumatori. Cine a ├«ncasat aceast─â diferen┼ú─â? Procesatorul ┼či comerciantul. Belgienii au suferit mai pu┼úin pentru c─â 70% din lapte trecea prin cooperative. ┼×i atunci, ei ┼či-au recuperat pierderea la pre┼ú, diferen┼úa a mers la cooperativ─â, care are produc┼úie integrat─â ┼či inclusiv fabric─â de procesare ┼či comercializare. Deci, iat─â c─â este evident rolul acestor cooperative.

Totu┼či, ideea asta c─â oamenii nu se asociaz─â pentru c─â le sun─â prost cuv├«ntul de ÔÇ×cooperativ─âÔÇť pare a fi o prezum┼úie exagerat─â. ┼×i noi am crezut c─â e a┼ča, dar, dup─â ce am f─âcut zeci de interviuri cu produc─âtori, cu asocia┼úii deja formate, pentru a scrie rapoartele noastre, am ajuns la concluzia c─â este mai pu┼úin o problem─â dec├«t ne-am a┼čteptat. Oamenii au motive mult mai actuale de a fi reticen┼úi. Fiscalizarea, de pild─â. Omul face un calcul: prin m─âsura 1.4.2., primesc anumite sume ├«n plus, un stimulent financiar pentru produc┼úia v├«ndut─â prin grupul de produc─âtori. ├Än schimb, acest stimulent este anulat de faptul c─â trebuie s─â v├«nd cu TVA, trebuie s─â v├«nd formalizat.

┼×tiu povestea. Asta e explica┼úia pentru care am introdus noi sistemul de impozitare care vizeaz─â ┼či produc─âtorii care nu s├«nt PFA sau care nu s├«nt pl─âtitori de TVA (Guvernul a introdus, ├«n 2013, un sistem de impozit pl─âtibil de to┼úi produc─âtorii agricoli, ├«n sum─â fix─â, potrivit unor baremuri minimale, un fel de impozit forfetar pentru agricultur─â ÔÇô n.n.). Noul sistem, care le impune o participare la bugetul na┼úional, practic ├«i aliniaz─â pe to┼úi produc─âtorii la acela┼či nivel. Acum, ├«n noul context, sigur ei vor realiza c─â nu mai e nici o diferen┼ú─â ├«ntre a fi membru ├«ntr-o cooperativ─â sau organiza┼úie... To┼úi pl─âtesc impozit. Am creat sistemul de impozitare de a┼ča natur─â, a┼ča ├«nc├«t cei care s├«nt asocia┼úi s─â fie stimula┼úi ┼či s─â pl─âteasc─â mai pu┼úin.

Ce reacţii aveţi faţă de noul impozit, pînă acum?

Au fost c├«teva reac┼úii negative, de exemplu, de la apicultori, care spun c─â nici pe vremea comunismului nu trebuiau s─â pl─âteasc─â impozit. ┼×i, ├«n urma discu┼úiilor, a crescut nivelul minim al num─ârului de stupi (de la care un proprietar pl─âte┼čte impozitul ÔÇô n.n.).

Ministerul Finan┼úelor a declarat, la momentul respectiv, c─â a┼čteapt─â 600.000 de noi pl─âtitori de impozit.

E greu de spus, mă îndoiesc că putem spune la ora actuală ce se întîmplă. E greu de măsurat.

Noi avem ni┼čte exemple de asocia┼úii-pilot, ├«ncepute ├«ntr-un program RAF, care a mers pe principiul implic─ârii unor facilitatori comunitari. Adic─â oameni, ONG-uri, care s─â stea ├«n comunit─â┼úi ┼či s─â lucreze cu fermierii. Deocamdat─â, pare c─â merge; ┼či atunci, ├«ntrebarea mea ar fi: pentru viitorul Program de Dezvoltare Rural─â, putem adapta m─âsura pentru grupuri de produc─âtori, astfel ├«nc├«t s─â r─âsp├«ndim acest model, cu folosirea facilitatorilor comunitari? Am vorbit cu diver┼či oameni despre m─âsura asta ┼či ace┼čtia au spus c─â este o m─âsur─â foarte bun─â, dar pentru asocia┼úii deja existente, deja mature. Nu po┼úi s─â porne┼čti, prin 1.4.2., asocia┼úii, acolo unde nu exist─â dorin┼úa, unde nu exist─â ├«ncredere ├«ntre oameni.

Eu m─â bucur de aspectul acesta pe care ├«l aduce┼úi ├«n discu┼úie. ┼×i dac─â e a┼ča, vom adapta cadrul viitorului program astfel ├«nc├«t s─â devin─â func┼úional ceea ce spune┼úi. Din p─âcate, noi, ca minister, nu avem foarte multe posibilit─â┼úi de a-i for┼úa pe produc─âtori.

De a-i ajuta, de fapt.

De a-i ├«ncuraja, s─â m─â exprim mai corect. Deci nu po┼úi s─â le impui nimic de sus ├«n jos, e clar. Dar avem o m─âsur─â concret─â acum, care ├«ncurajeaz─â ┼či asocierea, un fond mutual pentru asigur─âri. Apoi, o alt─â variant─â era s─â-i for┼ú─âm ÔÇô desigur, termenul nu e foarte ├«mbr─â┼úi┼čat (chiar am fost considerat ca fiind cinic) ÔÇô, este vorba despre cre┼čterea fermei minime, eligibile pentru pl─â┼úi directe (se refer─â la cre┼čterea suprafe┼úei minime care prime┼čte subven┼úie european─â ÔÇô n.n.). Actualmente, este un hectar la noi ┼či majoritatea statelor comunitare merg spre cre┼čterea suprafe┼úei.

Deci noi trecem, practic, de la 1 ha, cît e acum, la 1,5 ha.

Asta ar fi ideea, dar nu ┼čtiu, eu nu s├«nt numit politic ┼či, atunci, ├«mi permit s─â lansez ideea. Politicul trebuie s─â decid─â, pentru c─â se pierd, ├«n primul an, 200.000 de beneficiari. Doar ├«n primul an, pentru c─â, p├«n─â ├«n al doilea an, s├«nt convins c─â tot s-ar asocia. E mai dur─â m─âsura cealalt─â, a doua variant─â pe care am propus-o, de la loturi de 0,3 ha la 0,5 ha. ┼×i asta scoate din plat─â 400.000 cu 823.000 ha. (├Än acest moment, se prime┼čte subven┼úie pentru propriet─â┼úi de minim 1 ha ┼či pentru loturi minime de 0,3 ha. Propunerea Ministerului e de a ridica la 1,5 suprafa┼úa minim─â a fermei, care poate fi ├«mp─âr┼úit─â ├«n loturi de minim 0,5 ha ÔÇô n.n.)

┼×i prezum┼úia dvs. este c─â, dac─â m─ârim aceast─â limit─â, oamenii cu pu┼úin teren se vor asocia pentru a primi din nou subven┼úia.

Eu am aici o buc─â┼úic─â, spre exemplu, care are 0,3 ha ┼či trebuie s─â m─â duc la 0,5 ha, ca s─â devin eligibil pentru subven┼úie. ├Än al doilea an, dac─â am pierdut primul an, vorbesc cu vecinul ┼či ne asociem. Apoi ne ducem ┼či cerem subven┼úie pe noua formul─â. Deci, eu s├«nt convins ca a┼ča i-am for┼úa. Altfel, eu nu am nici un mecanism.

Aceste ecocondi┼úionalit─â┼úi despre care se vorbe┼čte mult s├«nt un principiu de baz─â al viitoarei Politici Agricole Comune. Practic, fermierii primesc subven┼úie numai dac─â demonstreaz─â c─â men┼úin echilibrul ecologic al terenului. Dar cum se poate face asta ├«n Rom├ónia, av├«nd milioane de mici propriet─â┼úi?

Da, problema cea mare este legat─â de controlul fermelor respective. S├«nt mici produc─âtori care primesc subven┼úii reduse. Exist─â propunerea comisarului Ciolo┼č, care vizeaz─â clar noile state membre, pentru c─â cele mai multe ferme mici le avem noi ┼či polonezii. Avem 14 milioane de ferme mici la nivel european, jum─âtate s├«nt din Polonia ┼či din Rom├ónia. ┼×i, ideea ar fi ca micii produc─âtori ÔÇô deci cei care primesc subven┼úii anuale ├«ntre 500 ┼či 1000 de euro ÔÇô s─â fie excepta┼úi de la verific─âri de condi┼úionalitate ┼či de control, pentru c─â asta aduce sarcini administrative foarte mari, plus c─â ├«i pune pe drumuri pe micii fermieri. Decizia se va lua la Consiliul din 24-25 iunie de la Luxemburg ┼či, sper─âm noi, m─âsura respectiv─â va fi acceptat─â. S├«nt state, precum Germania, care spun c─â nu e bine s─â se fac─â exceptare de la ecocondi┼úionalitate.

Deci, practic, ce se decide în 24-25 iunie la Luxemburg va afecta milioane de români care vor trebui sau nu să probeze că respectă anumite condiţii de mediu.

Exact.

a consemnat Cristian GHINEA

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.