„Nu-ţi îngropa visele!“

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
„Nu ţi îngropa visele!“ jpeg

Coincidenţe, simboluri, neputinţă şi neconcordanţă. La cincizeci de ani de la manifestaţiile studenţeşti din mai 1968, Franţa pare că nu a reuşit nici o comemorare demnă de acest nume, şi nici repetarea unor mişcări greviste similare.

Ceea ce se dorea, încă de anul trecut, la Paris, să fie un prilej de comemorare a acelui mai ’68 care a dus totuşi la schimbarea la faţă a Franţei, şi implicit a Europei, nu a reuşit. Francezii nu au comemorat nimic. Încercările Marinei Le Pen şi ale Frontului Naţional de a organiza dezbateri şi sărbători demne de aniversare s-au înecat în cotidianul încărcat, greviştii care au paralizat Franţa şi care au vrut să aleagă date simbol, ca o repetare a acelor vremuri, nu au reuşit decît să exaspereze populaţia, studenţii care şi-au spus că, blocînd universităţile, vor avea acelaşi succes ca atunci, au fost trataţi atît de guvern cît şi de restul francezilor cu o indiferenţă foarte aproape de complezenţă. Chiar dacă una dintre universităţile blocate a fost cea din Nanterre, acolo unde a început totul, în urmă cu o jumătate de secol.

Să ne amintim deci cum studentul Daniel Cohn-Bendit îi striga ministrului Tineretului de atunci, François Missoffe – „am citit Carta voastră Albă pentru Tineret! Şase sute de pagini de inepţii! Nici măcar nu vorbiţi despre problemele sexuale ale tinerilor...“. A urmat ceea ce se ştie deja, zeci de zile de revolte studenţeşti, muncitoreşti, începute în 22 martie şi terminate în 30 mai, dirijate împotriva capitalismului, a consumerismului, a imperialismului american şi chiar împotriva lui Charles de Gaulle, ajuns la putere în 1958. O revoltă care mergea în ritm cu vremurile, cu schimbările care se anunţau, o revoltă sub soganul „este interzis să interzici!“. Protestele au dus la dizolvarea Adunării Naționale.

În imaginarul francez, Mai ’68 e considerat cel mai important moment din istoria Franţei contemporane. O mişcare care a dus la naşterea unei Franţe decomplexate, suverane, libere, mîndre de ceea ce reprezintă în lume. Interesant de subliniat, ca un ecou al acestor zile, este faptul că unul dintre profesorii care au făcut atunci front comun cu studenţii de la Nanterre a fost tocmai mentorul actualului preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron. Un anume Paul Ricoeur... profesor la Nanterre. Tot interesantă pare astăzi atitudinea generalului De Gaulle care, în plină revoltă (13 mai a fost ziua de vîrf a grevei generale), decide să viziteze... România (14–18 mai), şi apoi să dispară, în Germania, pe tot parcursul zilei de 29 mai. La întoarcere, pe cînd fidelul său ministru, scriitorul André Malraux, organizează o manifestaţie de sprijin, anunţă că nu va demisiona, că nu renunţă nici la premierul său Georges Pompidou, dar că va convoca alegeri anticipate (aveau să se deruleze în iunie).

Ce a mai rămas astăzi din acele evenimente? O emulaţie culturală, cinematografică, sociologică, filozofică fără egal. Naşterea mişcărilor feministe, dar şi dreptul la contracepţie şi la avort, extins ulterior în tot Occidentul. Universitatea pariziană s-a divizat ca urmare a acestor revolte în cele 13–14 unităţi distincte pe care le cunoaştem astăzi. Iar Daniel Cohn-Bendit a continuat, pînă chiar anii trecuţi, să inflameze Parlamentul European şi spaţiile publice europene cu aceeaşi dorinţă de a sparge tiparele unei limbi de lemn pe care o avea din vremea studenţiei.

Cît despre Mai ’68, în mentalitatea intelectualilor şi analiştilor politici de acum, într-un stil foarte surprinzător, a dus la conştiinţa instaurării unui adevărat baraj. O frontieră mentală, cum a numit-o Jacques Attali, într-un recent număr al revistei L’Express. Este complicat azi să vorbeşti despre acel mai, în comparaţie mai ales cu acest mai. Acel mai era despre mersul în ritmul vremurilor, despre schimbare şi viziune, o schimbare necesară, deci de necondamnat, chiar dacă în sine nu au fost nici mari învingători și nici mari cîştigători, ci doar efecte pozitive. În timp… Acest mai este despre conservatorism, despre a nu evolua, ci a păstra un anume statu quo (starea actuală versus reformele dorite de Macron). Greu de acceptat, greu de apărat, greu de purtat spre viitor cînd chiar lozinca universităţii din Nanterre, vizibilă din toate trenurile care trec prin gara Nanterre Université, este cît se poate de clară: N’enterre pas tes rêves! „Nu-ţi îngropa visele!“

Iulia Badea-Gueritée este jurnalistă.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.
 Plata online cu cardul jpg jpeg
Cum se pot fura banii de pe cardul bancar fără ca hoții să aibă acces fizic la instrumentul de plată
Un bărbat din Brăila a profitat de faptul că o persoană a postat pe Facebook o poză cu cardul pe care îl pierduse și a sustras diverse sume de bani de pe acesta. A repetat isprava câteva luni mai târziu cu un alt card pierdut
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.