ÔÇ×Nu pentru asta am luptat noiÔÇť

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
ÔÇ×Nu pentru asta am luptat noiÔÇť jpeg

De pe gardul cl─âdirii guvernamentale din Pri┼čtina, capitala Kosovo, activitatea executivului e supravegheat─â de sute de perechi de ochi. Portrete ale martirilor din r─âzboiul cu Serbia (1998-1999) s├«nt ag─â┼úate de barele de fier. Parc─â stau acolo ┼či le aduc aminte oficialilor kosovari cui anume datoreaz─â func┼úia pe care o au ast─âzi. B─ârba┼úi, femei, tineri sau mai ├«n v├«rst─â ÔÇô via┼úa lor s-a sf├«r┼čit ├«n 1999. ├Än fa┼úa zidului de martiri se str├«ng c├«teva sute de supravie┼úuitori ai r─âzboiului, fo┼čti lupt─âtori ├«n Armata de Eliberare a Kosovo (KLA). Vin s─â protesteze ├«mpotriva a ceea ce ei numesc un guvern corupt. 

ÔÇ×Nu pentru asta am luptat noi. Uita┼úi-v─â la copiii de vizavi, ce viitor crede┼úi c─â au ei?ÔÇť, ├«mi spune Mohamed Kuka, ├«n v├«rst─â de 65 de ani. B─ârbatul usc─â┼úiv vorbe┼čte engleza cu un accent american inconfundabil. Asta pentru c─â a lucrat o lung─â perioad─â de vreme ca ┼čofer de taxi ├«n Philadelphia. Povestea lui Kuka e una de roman. La 18 ani, dup─â ce tat─âl s─âu fusese ├«ntemni┼úat de dou─â ori de regimul comunist, Kuka hot─âra s─â plece din Kosovo. A plecat pe jos prin Serbia p├«n─â c├«nd l-a luat o familie de croa┼úi cu ma┼čina. A┼ča a ajuns la Zagreb, de unde a luat un autocar turcesc p├«n─â la frontiera austriac─â. De acolo a ajuns ├«n Italia, ├«ntr-un lag─âr de refugia┼úi care func┼úiona ├«n cl─âdirea unui fost lag─âr de concentrare. A depus cerere de azil la ambasada SUA din Italia ┼či l-a primit. 

Primii bani, Kuka i-a f─âcut lucr├«nd ├«n Africa pentru companii americane. Apoi, s-a stabilit la Philadelphia, unde ┼či-a cump─ârat o ma┼čin─â ┼či s-a f─âcut ┼čofer de taxi. 23 de ani a tr─âit ├«n America, p├«n─â ├«ntr-o zi de februarie 1998, c├«nd m├«nca lini┼čtit ├«n buc─ât─ârie. ÔÇ×Am v─âzut la ┼čtiri c─â a ├«nceput r─âzboiul ├«n Kosovo. Am l─âsat m├«ncarea ├«n farfurie ┼či am venit s─â lupt pentru ┼úara meaÔÇť, poveste┼čte b─âtr├«nul. Arat─â mult mai ├«n v├«rst─â dec├«t anii pe care ├«i are. Poate are leg─âtur─â cu experien┼úa r─âzboiului. Nu vrea s─â povesteasc─â despre luptele cu s├«rbii. Nu spune dec├«t c─â a avut ÔÇ×du┼čmanul de mii de ori ├«n c─âtarea pu┼čtii ┼či m-am uitat ├«n cealalt─â parteÔÇť. A avut ambele picioare rupte. ┼×i c├«teva coaste. ┼×i a mai suferit o ran─â la cap. 

Dup─â r─âzboi, Kuka nu s-a mai ├«ntors ├«n SUA. S-a ├«nsurat ├«n Kosovo ┼či are doi copii, dintre care o fat─â bolnav─â de epilepsie. Singurul venit al lui Mohamed Kuka e pensia de invalid. Loc de munc─â nu are. ┼×i ca el mai s├«nt mii de fo┼čti lupt─âtori. Nu ├«i pot numi veterani, pentru c─â statul kosovar nu ├«i recunoa┼čte ca atare. Nu pe to┼úi. 

├Än februarie, anul acesta, guvernul de la Pri┼čtina a anun┼úat c─â a bugetat 24 de milioane de euro pentru plata pe 2015 a pensiilor speciale pentru veteranii care nu au loc de munc─â. ├Äntr-o ┼úar─â cu ┼čomaj de 30,5%, num─ârul acestora nu poate fi mic. Numai c─â procedurile ├«nt├«rzie. 22.000 de fo┼čti lupt─âtori KLA au fost deja trecu┼úi pe list─â pentru plata pensiei. ├Äns─â 4000 de oameni au r─âmas cu cererile neverificate ┼či acesta e motivul principal pentru care oamenii protesteaz─â. Kuka nu mai vrea pensie de invalid, zice c─â nu vrea mil─â de la stat, ci doar s─â ├«i fie recunoscute meritele din lupta pentru eliberarea ┼ú─ârii. 

Suma nu e mare. Pentru veteranii ┼čomeri cu v├«rsta peste 35 de ani, pensia special─â ajunge la 170 de euro. Pentru cei mai tineri se situeaz─â la 130 de euro lunar. ┼×i pentru cei care simt, ├«n acest moment, un impuls de compara┼úie cu revolu┼úionarii rom├óni ┼či traficul de certificate postrevolu┼úionar, simt nevoia s─â fac urm─âtoarea precizare: oamenii ace┼čtia au luptat pe front, ├«ntr-un r─âzboi de peste un an de zile, care nu ┼či-a g─âsit sf├«r┼čit dec├«t ├«n urma unei campanii sus┼úinute de bombardamente NATO. Mie mi-e greu s─â ├«mi imaginez prin ce au trecut, care s├«nt urm─ârile fizice, dar mai ales psihice pe care le au. G├«ndi┼úi-v─â c─â, ast─âzi, la 16 ani de la ├«ncetarea luptelor, peste 1700 de familii nu ┼či-au g─âsit mor┼úii. 

Dar pensia ┼či recunoa┼čterea nu s├«nt singurele motive pentru care fo┼čtii lupt─âtori KLA au decis s─â ias─â ├«n strad─â. UE se preg─âte┼čte, ├«mpreun─â cu autorit─â┼úile kosovare, s─â instituie o comisie special─â de anchet─â ┼či un tribunal special, cel mai probabil la Haga, care s─â investigheze acuza┼úiile de crime de r─âzboi formulate la adresa KLA. Veteranii din pia┼úa central─â nu se opun procesului ├«n sine. ÔÇ×Dac─â exist─â oameni care au comis atrocit─â┼úi, s─â fie judeca┼úi ┼či s─â pl─âteasc─â. Nu avem o problem─â cu asta. Dar s─â ne judeci comandan┼úii e un proces la adresa ├«ntregii armate ┼či asta nu mi se pare OKÔÇť, spune Mohamed Kuka. Pentru el, un proces al comandan┼úilor echivaleaz─â cu o condamnare a ├«ntregii lor lupte pentru libertate. ÔÇ×Oamenii ─â┼čtia, pe care ├«i vede┼úi aici, nu au f─âcut dec├«t s─â trag─â ├«n du┼čman, ├«n trupele armate s├«rbe. Nicidecum ├«n civili.ÔÇť

Kosovo e un stat t├«n─âr. Are ├«nc─â multe probleme de rezolvat ┼či unele puncte ├«n care trebuie s─â fac─â pace cu istoria. E nevoie de procesul de la Haga? Cu siguran┼ú─â, da. Dar dup─â 16 ani de administrare total─â sau par┼úial─â de c─âtre str─âini, kosovarii parc─â ar vrea s─â ├«┼či judece singuri trecutul. ├Än cazul Croa┼úiei, comunitatea interna┼úional─â a fost de acord s─â permit─â crearea unui tribunal na┼úional. Dar astea s├«nt chestiuni politice. P├«n─â la rezolvarea lor, veteranii kosovari ├«┼či vor continua lupta. Determinare au. ├Än doar 15 minute de la ├«nceperea protestului, gardul guvernului a fost d─âr├«mat ┼či fo┼čtii lupt─âtori ├«┼či ├«mping piepturile ├«n scuturi de jandarmi.  

Foto: I. Moldovan 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Pizza, povestea fabuloas─â de peste ani ani - cum s-a ajuns la cutia de ast─âzi?
Unul dintre cele mai apreUnul dintre cele mai apreciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O aciate tipuri de m├ónc─âruri din lista celor fast food este pizza. O ador─â mai ales copiii. Pu╚Ťini ╚Ötiu c─â acest preparat este, de fapt, o inven╚Ťie, a ap─ârut dintr-o gre╚Öeal─â s─â spunem.
image
Ministerul ucrainean al Apărării: Bătăliile din estul ţării vor decide soarta Ucrainei
Bătăliile care se duc în estul Ucrainei ar putea decide soarta ţării, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, Oleksandr Motuzianik.
image
Rusia sus┼úine c─â nu va renun┼úa la planurile sale ├«n Ucraina, ├«n pofida sanc┼úiunilor ┼či a ajutorului occidental pentru Kiev
Ministrul rus al ap─âr─ârii, Serghei ┼×oigu, a declarat c─â Rusia ├«┼či va continua 'opera┼úiunea special─â militar─â' ├«n Ucraina, ├«n pofida 'ajutorului masiv din partea Occidentului' pentru Kiev ┼či a sanc┼úiunilor occidentale instituite ├«mpotriva Moscovei.