Noi tratăm criza cu iluzii

Publicat în Dilema Veche nr. 341 din 25 august - 1 septembrie 2010
Noi tratăm criza cu iluzii jpeg

Unii ies din criză aplicînd politici. Noi ne afundăm hrănind iluzii. Estonia tocmai a ieşt din recesiune. Şi nu oricum, ci îndeplinind în acelaşi timp condiţiile pentru aderarea la euro. Evenimentul se va produce în prima zi a lui 2011. În trimestrul al doilea, Estonia a crescut faţă de primul trimestru cu 2%, Lituania cu 2,9%, iar Letonia cu 0,1%. Cehia a crescut cu 0,8%, iar Slovacia cu 1,2%. Germania, cu o politică de stat îndreptată spre susţinerea locurilor de muncă, atît în sectorul privat, cît şi în cel public – încurajarea întreprinderilor să păstreze angajaţii, reducerea timpului de lucru – a recuperat spectaculos încă din a doua parte a anului 2009, înregistrînd şi o reducere încurajatoare a ratei şomajului. Turcia, cu o politică îndreptată către încurajarea producţiei – printre altele, e singura ţară europeană care produce laptop-uri... – aşteaptă ritmuri de dezvoltare susţinute în anii următori, care o vor plasa, din punctul de vedere al creşterii, imediat după China şi India. O mutaţie importantă pare să se fi produs în conştiinţele francezilor: de la europenii cu cea mai accentuată dorinţă de a lucra la stat, ei au devenit cei mai dinamici de pe continent în privinţa înregistrării de microîntreprinderi. Da la adoptarea, în ianuarie 2009, a unei legislaţii care simplifică formalităţile administrative şi oferă avantaje fiscale, peste 320.000 de francezi au pornit o afacere pe cont propriu. Franţa a ieşt şi ea din recesiune în a doua parte a anului trecut.

Dar noi?

În trimestrul al doilea al anului 2010, România înregistrează un firav +0,3% faţă de trimestrul precedent, dar perspectiva anuală este tot de scădere. Aceasta înseamnă că decalajele României faţă de Europa Centrală, ca să nu mai vorbim de cea Occidentală, se măresc din nou, după ce în primul deceniu al noului mileniu, prinseseră a se reduce. De ce ratăm din nou? O posibilă explicaţie este că am încercat să ţinem piept crizei globale ridicînd un zid de iluzii. Cum ar fi aceea că valul ne va ocoli, că România nu va fi afectată şi că nimic nu va putea opri creşterea noastră ameţitoare. O creştere bazată însă tot pe iluzii – creditarea cu buletinul, importuri, speculaţii imobiliare. Pentru faptul că nu au putut prevedea amploarea crizei, nu au simţit vulnerabilităţile economiei româneşti şi au continuat dezmăţul cheltuielilor publice, fostul premier Tăriceanu şi guvernul său poartă o grea răspundere.

Am crezut apoi că ne vom reveni fără a face mari schimbări la noi acasă, urmînd a fi traşi în sus de ţările dezvoltate ale Europei, unde trimitem cam 70% din exporturi. Preşedintele Băsescu însuşi a hrănit public iluzia că ne vom relua creşterea la şase luni după ce Germania va ieşi din criză – declaraţie din 21 august 2009, într-o vizită în judeţul Botoşani. Fals. A trecut deja un an de cînd nemţii au început să-şi revină, dar România tot nu vede ieşirea. Pur şi simplu, lumea se schimbă iar noi am pierdut ritmul. Şi, vai, cît ne-a costat această iluzie! În 2009, partidele şi-au văzut de anul electoral, iar guvernul lui Emil Boc a amînat reformarea statului. Partea a doua a anului trecut şi începutul lui 2010 au fost pline de declaraţii superoptimiste. Preşedintele Băsescu şi premierul Boc anunţau iminenţa decolării. În loc de asta, a venit anunţul şoc din luna mai privind reducerile de salarii şi pensii.

Una dintre marile iluzii publice ale prezentului este aceea că vom putea creşte doar prin metode de austeritate, reducînd salarii şi crescînd taxe. Alunecăm astfel într-o spirală a subconsumului, care va îngreuna redresarea şi va descuraja orice iniţiativă privată. Cum să înfiinţezi o microîntreprindere, din moment ce potenţialii clienţi ai serviciilor oferite sînt din ce în ce mai puţini şi mai sărăciţi? Trăim iluzia că numai menţinerea cotei unice va atrage investiţiile străine, însă România continuă să fie ocolită. Dar degeaba menţii un nivel de impozitare directă relativ scăzut, dacă mediul economic continuă să fie afectat de inconsecvenţa legislativă, de corupţie, de înţelegeri subterane între mari jucători autohtoni, de starea proastă a infrastructurii. În 2008, România, care avea cotă unică, a pierdut investiţia Mercedes în favoarea Ungariei, care nu avea cotă unică. Altceva a contat în alegerea germanilor: infrastructura superioară, gradul sporit de calificare şi seriozitate al lucrătorilor unguri, un mediu economic predictibil.

Regim fanariot şi Americă de secol XIX

Ne iluzionăm că vom deveni mai buni renunţînd la atributele sociale ale statului. Că e mai bine să fim o societate în care educaţia să fie un lux pentru familiile cu bani, în care cei avuţi vor năimi cete de arnăuţi pentru a se apăra, iar poporenii vor organiza potere, în care bogaţii vor aduce doftori din străinătăţuri, iar ceilalţi se vor căuta pe la babe, în care tinerii îşi vor începe carierele intrînd la stăpîn, în care judecăţile se vor face după obiceiul pămîntului – o ciudată combinaţie de Americă de secol XIX şi Ţările Române din timpul fanarioţilor. Că un asemenea sistem ne va apropia de societatea cunoaşterii, spre care se îndreaptă azi Uniunea Europeană, este iarăşi o iluzie. Nenorocirea de la Maternitatea Giuleşti ne arată unde duce subfinanţarea sistemului de sănătate publică. De 30 de ani, în România, pe care mulţi se grăbesc să o considere un stat prea social, nu s-a mai construit nici un spital nou. Statul trebuie reformat, dar nu luîndu-i atributele sociale, ci făcîndu-i aceste polici mai corecte şi mai eficiente.

Dar, oare, ideea că o amnistie fiscală ar aduce în ţară bani, ce vor fi folosiţi în dezvoltarea economiei, nu este tot o iluzie? Ce ne face să credem că cei care au ascuns banii, încălcînd, de fapt, legile, vor deveni astăzi stîlpi ai societăţii, pionieri ai reindustrializării? Oare nu cumva banii care vor veni vor fi cheltuiţi în acelaşi mod iresponsabil, de-a valma, de stat şi de privaţi?

Elodia, ultima iluzie politică

Puterea se iluzionează că scăderea ei în sondaje se datorează măsurilor de reformă, cînd explicaţia stă tocmai în eşecul reformelor, menţinerea sistemului corupt, aroganţă, autosuficienţă. Opoziţia se iluzionează că ar guverna mai bine, uitînd de propriile greşeli din fazele incipiente ale crizei, fără a prezenta programe coerente şi mulţumindu-se a spune că „pe vremea noastră era mai bine“. Nu era mai bine. Era doar o iluzie. Desigur, România are încă potenţial, numai industria alimentară şi ridicarea zonei rurale prin programe europene, ca să nu mai vorbim de marea infrastructură, putînd aduce dezvoltare pe termen lung. O Românie cu cel puţin 10.000 de firme de familie puternice, după modelul nordului Italiei, va fi cu adevărat o ţară a optimismului şi a libertăţii economice. În loc să hrănească iluzii, liderii ar face mai bine să găsească metodele prin care România profundă poate fi pusă la treabă. Ea va scoate ţara din criză, bineînţeles, ajutată de Europa.

Din somnul opiniei publice se ridică singura mişcare politică apărută ca răspuns la criză: otevizarea politică. În fond, Dan Diaconescu e maestrul perfect al iluziilor. Din moment ce a făcut o ţară întreagă să piardă nopţile în căutarea Elodiei, de ce nu i-ar oferi acum iluzia bunăstării luînd de la bogaţi şi dînd la săraci?

 Ovidiu Nahoi este redactor-şef la Foreign Policy România.

Foto: Vasile Dorolți

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

elefant foto shutterstock
Transformarea excrementelor de animale în descendenți, proiectul care ar putea salva speciile pe cale de dispariție
Excrementele animalelor ar putea fi pot fi folosite pentru salvarea speciilor pe cale de dispariție, cred cercetătorii. Posibilitatea este explorată pornind de la faptul că unele celule sunt încă vii în bălegar.
Românii cu salarii mici sunt nevoiti sa isi calculeze banii  Foto Freepik com jpg
Cum se descurcă mulți români cu salarii minime: „Toată viața am învârtit datorii și am albit la 30 de ani”
Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2025, însă pentru numeroși români nivelul acestuia continuă să fie prea mic pentru a le satisface nevoile esențiale ale vieții. Unii dintre ei au povestit cum trăiesc cu el.
tori spelling
Faimoasa actriță care a dezvăluit că nu bea apă niciodată: „Cum de mai trăiesc, nimeni nu știe”
Cu toate că apa este esențială pentru sănătatea noastră, se pare că o celebră actriță, cunoscută pentru rolul său din „Beverly Hills. 90210”, a mărturisit că nu suportă apa și o evită complet. Este vorba despre Tori Spelling, care a precizat că aceasta îi provoacă greață imediat ce o bea. În plus, î
Declaraţie de impozit
Până la ce dată mai poți beneficia de reducerea de 10% la plata impozitului pe casă în 2025
Statul a reglementat de mai mulți ani posibilitatea de a plăti taxele și impozitele cu o reducere de 10%, dacă plata se face integral până la o anumită dată.
Sedință de guvern Kelemen Hunor 12 iunie 2023 FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Kelemen Hunor: „Ca să existe în continuare această coaliţie, trebuie să câştige Crin Antonescu. Trebuie să fim conştienţi”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor consideră că actuala coaliţie poate merge mai departe numai în situaţia în care candidatul Alianţei România Înainte, Crin Antonescu, va câştiga alegerile.
bank
Topul băncilor din Europa care plătesc cei mai mulți angajați cu peste 1 milion de euro
Boom-ul băncilor de investiții a dus la creşterea numărului de salariaţi foarte bine plătiţi la unele bănci europene, ceea ce creează un contrast puternic cu băncile care se bazează mai puţin pe operaţiunile de investment banking.
Traian Vuia
18 martie: 119 ani de la momentul în care Traian Vuia a realizat primul zbor din lume cu „Liliacul”
La data de 18 martie 1937 s-a născut celebrul compozitor și pianist Horia Moculescu. În aceeași zi, dar în 1957, venea pe lume fizicianul și filozoful Horia-Roman Patapievici.
sergio gutierrez benitez colaj captura video jpg
Preotul care a devenit luptător de wrestling pentru a-i ajuta pe copii. A fondat și susținut un orfelinat timp de 23 de ani
Cunoscut în ring ca luptătorul cu mască Fray Tormenta, preotul mexican Sergio Gutiérrez Benítez a intrat în lumea wrestlingului profesionist pentru a strânge fonduri pentru un orfelinat local din Mexic și a îi ajuta pe copiii nevoiași. Povestea sa a ajuns pe marele ecran în 2006, cu filmul „Nacho L
gigi becali facebook jpeg
Gigi Becali: „Postul ăsta de deputat m-a costat aproape 700.000 de euro”. De ce nu îl mai susține pe George Simion
Gigi Becali, deputat intrat în Parlament pe listele AUR, a explicat luni, de ce nu-l mai susține l pe George Simion, liderul partidului, la alegerile prezidențiale.