Nimic nu este întîmplător

Publicat în Dilema Veche nr. 597 din 23-29 iulie 2015
Nimic nu este întîmplător jpeg

Istoria este plină de conspiraţii. O celebră conspiraţie din Roma antică a fost cea a lui Catilina şi a adepţilor săi, care vizau asasinarea întregii conduceri politice şi instaurarea unui regim personal. Uneltirile sînt descoperită în anul 61 î.Hr., prilej cu care Cicero rosteşte în Senat celebrele sale

Termenul „conspiraţie“ pare să aibă drept sinonime „complot“ sau „conjuraţie“. Complotul poate fi înţeles ca o conspiraţie restrînsă, o asociere secretă a unor persoane în vederea înlăturării unui regim politic sau a unui şef de stat. Sînt vizate interese de moment, conjuncturale, participă un grup mic de protagonişti, aria de acţiune este limitată local. Numeroase comploturi au fost descoperite la timp şi anihilate. Conspiraţia înseamnă ceva mai mult, presupune o urzeală complexă de interese, protagonişti invizibili, obiective pe termen foarte lung, efecte la scară globală. Aici este necesară o nouă distincţie, cea între conspiraţiile restrînse, care sînt acţiuni reale, atestate de către istorici, şi „teoriile conspiraţiei“, care se referă la acţiuni doar presupuse, imposibil de documentat. 

Dintotdeauna, oamenii s-au confruntat cu dificultatea de a înţelege pe deplin lumea în care trăiesc. Mereu au avut loc evenimente neaşteptate, greu de explicat: războaie, mari crize economice, epidemii, catastrofe. Există permanent nevoia de a identifica o cauză a Răului, şi mai ales pe responsabilii interesaţi care s-ar afla în culisele istoriei. Gîndirea conspiraţionistă se hrăneşte din imensul rezervor al imaginarului social şi furnizează explicaţii alternative. 

Teoriile conspiraţiei apar şi proliferează mai ales în momentele de insecuritate şi de criză. În anul 1321, un zvon cuprinde regatul Franţei: leproşii ar fi otrăvit fîntînile pentru a-i ucide pe cei sănătoşi şi a dobîndi dominaţia asupra lumii. Furia populaţiei dublează represiunea autorităţilor îndreptată asupra leproşilor, care au fost masacraţi sau închişi în locuri izolate. Istoricul american Carlo Ginzburg considera că, pentru prima dată în istoria Europei, acuzaţia de conspiraţie a dus la căutarea unor „ţapi ispăşitori“, a incitat la violenţă şi la excludere din societate. Curînd, leproşilor li se vor alătura şi alte categorii: „nebunii, săracii, criminalii şi evreii. Leproşii au deschis calea“. În spaţiul occidental se răspîndeşte zvonul că între leproşi şi evrei s-ar fi încheiat o alianţă diabolică, iar acuzaţiile de otrăvire a fîntînilor se extind asupra evreilor, care ajung să fie şi ei prigoniţi. 

În anul 1347, Marea Ciumă a cuprins Europa. Terenul era deja pregătit pentru ideea că evreii ar fi adus şi propagat cumplita boală. A urmat o violentă descărcare colectivă: mii de evrei au fost măcelăriţi de către mulţimile întărîtate. Această acuzaţie este prima utilizare explicită a unui longeviv mit conspiraţionist: evreii doresc distrugerea creştinătaţii. Demonologia creştină medievală considera că Satan, marele conspirator, era ajutat de agenţii săi: evreii şi vrăjitoarele. Evreii devin „un rău absolut“ (Jean Delumeau) şi li se adaugă, în evantaiul acuzaţiilor, infanticidul ritual şi profanarea ostiei. 

Teoriile conspiraţioniste moderne au luat naştere odată cu Revoluţia franceză din 1789, ea însăşi văzută ca o mare conspiraţie masonică anticreştină. Elita revoluţionară a făcut apel la imaginarul conspiraţiei pentru a mobiliza mulţimile. Discursul revoluţionar vedea peste tot conspiraţii contrarevoluţionare ale aristocraţiei, justificînd astfel teroarea şi executarea a zeci de mii de duşmani ai republicii. 

Instalarea regimurilor liberale, democratice a dus la desacralizarea Puterii, care nu mai are un caracter transcendent, precum monarhia de drept divin. Ca urmare, noua Putere, omenească, este considerată instabilă, vulnerabilă la infiltrarea unor grupări oculte, cu interese ascunse. Raoul Girardet, în

(1986), observă că tema conspiraţiei este „un discurs multiform, care renaşte mereu, care este mereu în actualitate“. Schema conspiraţionistă este flexibilă, ea se adaptează la contextele istorice, sociale şi culturale. Dacă în societăţile premoderne lumea se supunea voinţei zeilor, a Divinităţii, a forţelelor supranaturale, în discursul conspiraţionist modern lumea este condusă de organizaţii oculte, invizibile şi malefice: masoneria, Illuminati, „marea finanţă evreiască“, grupul Bilderberg, Comisa Trilaterală. 

Discursul referitor la existenţa unei conspiraţii evreieşti mondiale este o prelungire secularizată a concepţiei medievale despre evreu ca duşman diabolic al creştinătăţii. La începutul secolului XX, acest durabil mit capătă noi dimensiuni odată cu publicarea

, text fabricat de Ohrana, poliţia secretă ţaristă. Traduse în multe limbi,

vorbesc despre o uriaşă conspiraţie evreiască, un program perfect planificat de distrugere a creştinătăţii şi de aservire a întregii umanităţi. 

Teoriile conspiraţioniste susţin că nimic nu este întîmplător, că desfăşurarea istoriei este controlată de forţe secrete, tenebroase şi periculoase, infiltrate în guverne şi instituţii, care doresc să instaureze Noua Ordine Mondială, folosind în acest scop o gamă variată de mijloace: manipularea şi controlul informaţiei, acapararea bogăţiilor lumii, distrugerea valorilor identitare, coruperea moravurilor, distrugerea familiei, controlul populaţiei prin alimente modificate genetic, vaccinuri, substanţe pulverizate din avioane

, răspîndirea unor viruşi (SIDA, Ebola) etc. La această conspiraţie ar participa o minoritate alcătuită din elita financiară, oameni politici, liderii marilor corporaţii transnaţionale. Evenimentele importante, cu impact global, ar fi provocate de aceste forţe machiavelice, criminale şi luciferice. Conspiraţionismul se împleteşte cu concepţiile milenariste. Noua Ordine Mondială ar fi un semn care anunţă „sfîrşitul vremurilor“ şi venirea Antihristului, văzut ca liderul unei dictaturi globale.  Tehnologia modernă s-ar pune în slujba acestuia: computerele, microcipurile („Semnul Fiarei“), codurile de bare, cardurile bancare sînt văzute ca instrumente satanice de control. 

Începînd cu anii ’70, teoriile conspiraţioniste devin parte a culturii populare, mai ales în SUA. Asasinarea preşedintelui Kennedy a declanşat o adevărată industrie a teoriilor conspiraţioniste. Evenimentul-şoc din 11 septembrie 2001 a provocat un alt torent de scenarii înfricoşătoare.  Temele acestora devin din ce în ce mai credibile pentru segmente largi ale populaţiei şi ca urmare a lipsei de transparenţă a actului guvernării. Chiar statul începe să fie privit ca un conspirator împotriva propriilor săi cetăţeni. Explicaţiile oficiale nu mai sînt crezute, iar evenimentele dramatice sînt interpretate prin grila conspiraţionistă (recent, prăbuşirea zborului Germanwings este pusă pe seama unei erori de manevrare a unui laser lichid, armă secretă americană). În tentativa sa de a demonstra că realitatea este camuflată, discursul conspiraţionist este articulat, cu osatură argumentativă, dar nu lipsesc nici delirurile conspiraţioniste, în care extratereştrii („reptilienii“) sînt deja printre noi şi colaborează cu guvernele. 

Internetul şi reţelele de socializare au devenit o formidabilă cutie de rezonanţă pentru conspiraţionism, nenumărate site-uri şi blog-uri („complotosfera“) fiind dedicate acestui subiect. Nu trebuie să uităm nici industria cinematografică (celebrul serial

şi literatura de ficţiune (Dan Brown), care au lărgit şi mai mult audienţa acestor teorii.

Teoriile conspiraţioniste au ca obiect nu numai prezentul şi viitorul, ci şi trecutul. Oculta mondială ar ascunde adevăratul trecut istoric al omenirii. Astfel, a luat amploare un fel de istorie alternativă, paralelă cu istoria „oficială“. De cîţiva ani, fenomenul face ravagii şi la noi. Tracomania şi teoria „noi nu sîntem urmaşii Romei“ nu sînt noutăţi, ele datează de la sfîrşitul secolului al XIX-lea (Nicolae Densuşianu), relansate în anii ’80 de către unii istoricii de partid şi mediatizate de publicaţii precum

şi

Audienţa teoriilor potrivit cărora romånii sînt urmaşii direcţi ai dacilor şi că vorbeau o limbă apropiată de cea latină era limitată la un grup restrîns de cercetători amatori. Acum, aceste ipoteze ne sînt livrate dintr-o perspectivă senzaţionalistă (precum documentarul

numeroase site-uri specializate susţinînd că istoria ne-a fost furată, că masonii şi Illuminati nu doresc să cunoaştem ilustrul trecut dacic şi nici faptul că spaţiul nostru a fost cîndva Centrul Lumii, de unde s-au răspîndit civilizaţiile străvechi. În marea conspiraţie antiromânească s-ar afla implicat şi Vaticanul, în ale cărui arhive secrete se găsesc scrierile antice pierdute (intenţionat) despre daci. În Munţii Bucegi, sub Sfinx, ar fi fost descoperite imense spaţii subterane, ţinute secrete de guvern, la cererea organizaţiilor oculte mondiale. Mai mult decît atît, dacii ar fi fost creştini

prin monoteismul lor şi credinţa în nemurirea sufletului, idei zalmoxiene preluate apoi de evrei. La nivel de vulgarizare, cărţile lui Pavel Coruţ acreditează ideea că ar exista un fel de „masonerie“ românească, Octogonul, o societate ultrasecretă funcţionînd neîntrerupt de la preoţimea dacă a lui Deceneu pînă azi şi care ar fi asigurat supravieţuirea noastră ca popor în momentele dramatice ale istoriei. Sadoveanu sugerează ceva asemănător în

Acest scut ezoteric este imaginat în fel şi chip. Nu sînt puţini cei care cred că forţa Octogonului este cu noi, printre noi… Adevărul o fi, ca de obicei,

Alexandru Ofrim este conferenţiar univ. dr., predă cursuri de istorie culturală la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.