„Ne îmbrăcăm în costume populare, da' ne dați la televizor?”

Publicat în Dilema Veche nr. 402 din 20-26 octombrie 2011
„Ne îmbrăcăm în costume populare, da' ne dați la televizor?” jpeg

Căminul are la intrare o firmă ruginită, pe care de-abia ghiceşti ce scrie. Cîteva trepte tocite, tavanul periculos de şubred, duşumeaua crăpată. Căminul stă să pice. O parte din tavan a picat deja, astă-vară. Clădirea care adăposteşte Căminul cultural din Năsturelu, judeţul Teleorman, a fost construită în 1954. Florea Simion este directorul Căminului cultural din Năsturelu şi lăutarul satului. Îşi aminteşte că, pe vremea cînd era elev, împreună cu alţi copii de vîrsta lui, au cărat cărămidă cu cărămidă şi au ajutat la construirea clădirii. Căminul are un hol şi două încăperi mari şi late. Într-una dintre încăperi e şi o scenă, încadrată de o cortină roşie, grea şi plină de praf. În faţa scenei – sala de discotecă. Din tavan atîrnă un minuscul glob cu oglinzi, iar pereţii sînt acoperiţi cu graffiti primitive. Pe unul scrie mare, în trei culori: „Welcome to the Danceland“, în timp ce pe altul este desenat un... balaur. 

Sala de discotecă e şi sală de repetiţii. Cum spuneam, duşumeaua e crăpată şi scîrţîie cînd băieţii joacă Căluşul sau se încinge cîte o horă. Lucruri care se întîmplă destul de des. E greu de închipuit cum într-o localitate oarecare, într-o clădire ruină, fără – cum se spune – „nici o bază materială“, copiii de şcoală vin la Cămin şi repetă. Există la Năsturelu un taraf („Dunărica“) şi un ansamblu de dansuri care ştie toate obiceiurile şi dansurile locului. 

Florea Simion are o vioară românească, făcută la Reghin, veche de peste 40 de ani. A primit-o de la tatăl său care a fost şi el lăutar. Ar vrea să facă la Cămin un cerc de vioară – îmi spune –, dar nu are alte viori. Nu are nici ţambal, nici chitară. N-am văzut, însă, un om aşa de inimos ca Florea Simion. Cu vioara lui îi însufleţeşte şi pe copiii de la dansuri, şi pe cei din taraf. Altfel nu se explică cum cealaltă cameră din Căminul cultural are pereţii tapetaţi cu diplome şi articole decupate din ziare. N-o avea el Cămin cultural, dar se zbate şi găseşte cîte un sponsor care îi dă un microbuz, şi ajunge cu taraful şi cu dansurile la festivaluri şi concursuri, pe care le şi cîştigă de multe ori. În ultimii doi ani, de exemplu, au cîştigat marele premiu la un festival internaţional de folclor din Bulgaria. Iarna, repetă în Căminul cultural, aşa cum e el, iar vara – în parcul de vizavi de Cămin. 

Peste tot au mare succes cu Căluşul de Teleorman sau cu obiceiurile din zonă. Florea Simion îi pune pe copii să cînte şi să joace nu numai la festivaluri, ci şi prin sat, cu Drăgaica, Căluşul sau cu Arezanul Viilor (un obicei existent şi la bulgari, care constă într-un fel de ritual, undeva prin februarie, cînd „ceata“ merge la capătul viilor, cu o sanie trasă de cai, se joacă, se cîntă, se dezgroapă o sticlă de vin, îngropată din toamnă, şi se încinge o adevărată petrecere). Am văzut cu ochii mei un astfel de „pelerinaj“ prin curţile oamenilor, acum doi ani, de Sînziene. 

La fel, am văzut „reprezentaţii“ date de trupa de teatrul de la Căminul cultural din satul Malu, judeţul Giurgiu. În ultima vreme însă, trupa „Cronos“ (căci aşa se cheamă) a luat o pauză. Şeful trupei, care e şi directorul Căminului cultural din Malu, Lucian Gongu, spune că a meritat pauza: în tot acest timp, Căminul a fost reparat, are pînă şi acoperiş nou, ceea ce e aproape o minune pentru satul cu cîteva mii de locuitori. Mai ales că totul a fost făcut cu bani de la Primărie.  

La Năsturelu, în Teleorman, există un proiect pentru repararea Căminului cultural cu fonduri europene. Proiectul este aprobat, dar banii întîrzie să vină. Au venit, în schimb, la Comana, tot în judeţul Giurgiu, unde Căminul din centrul comunei a fost renovat anul trecut. La inaugurare, în aprilie anul acesta, a participat şi premierul Emil Boc. Întrebat de un reporter cîrcotaş dacă nu cumva altele erau priorităţile comunei, premierul a răspuns: „De exemplu, dacă v-aţi căsători şi nu aţi avea un loc unde să vă faceţi nunta, cred că v-ar afecta şi pe dumneavoastră. De aceea, eu pornesc de la ceea ce au oamenii nevoie, de la un Cămin cultural care trebuie să fie pentru comunitate, pentru că la o nuntă, un botez, Doamne, fereşte, o înmormîntare, trebuie să-i pui la dispoziţie omului o asemenea locaţie“.  

Pînă să fie reparată, „locaţia“ a stat cu lacătul pe uşă aproape zece ani. Nu era într-o stare prea bună şi nici lumea nu prea se mai dădea în vînt după activităţi culturale. Din cînd în cînd, se mai organiza o seară de discotecă sau o întîlnire electorală. De cînd s-a reparat Căminul – spune directoarea acestuia, Gabriela Sandu – nici vorbă să se organizeze nunţi în clădirea respectivă. „Domnul premier a glumit!“ În schimb, mă asigură că au reînceput să se organizeze spectacole şi festivaluri pe teme tradiţionale. Chiar acum, în noiembrie, ar trebui să fie un festival – „Datini vlăscene“. „Avem o formaţie de căluşari şi una de mandoline, la Şcoala din Vlad Ţepeş, şi o formaţie de fluieraşi la Comana, care sînt susţinute de un profesor şi un învăţător“ – îmi spune Gabriela Sandu. „Mai greu e să atragem bătrînii satului la tot felul de activităţi, pentru că ei au şi costume vechi şi încă mai ştiu obiceiurile de aici.“ Aflu că directoarea Căminului de-abia a convins într-o zi de sărbătoare cîteva vecine mai în vîrstă să se îmbrace în costume populare şi să-i înveţe pe copii să toarcă. Chiar şi atunci au zis: „Noi ne îmbrăcăm, da’ ne daţi la televizor?“. 

Căminul cultural în România nu a fost o invenţie a lui Ceauşescu. Primele cămine au apărut încă de pe vremea Regelui Carol I, dar multe au fost construite în perioada comunistă. La început, rulau acolo filme şi se organizau baluri la care cîntau lăutarii satului. Tîrziu, după 1970, Căminele erau folosite pentru repetiţiile la „Cîntarea României“ şi pentru „propăşirea culturii la sate“. 

Multă vreme, alături de Biserică şi Şcoală, Căminul cultural a fost una dintre instituţiile importante din fiecare sat, chiar dacă, în multe cazuri, rolul lui era unul propagandistic. După 1989, au avut aceeaşi soartă ca multe dintre CAP-uri: au fost devastate sau retrocedate şi lăsate în voia nimănui. Unele sînt cîrciumi sau loc de întîlniri electorale. Altele – transformate în „palate“ pe bani europeni, altele – ruină. Important e, însă, să se mai găsească oameni inimoşi. Ca Gongu sau Florea Simion sau ca unii învăţătorii din sate.

Liliana Nicolae este jurnalistă la Radio România Actualităţi.

Foto: L. Nicolae

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.
Agnès Varda (Guadalajara) 18 cropped jpg
Cum tratăm mitocanii
Într-o lume a asertivității, a agresiunii și-a violenței, tandrețea și compasiunea și-au pierdut întrucîtva din valoare.
p 11 jpg
Zigzag despre bun-simț
Deformația profesională mă face să fiu un observator sensibil la manifestările bunului-simț sau ale absenței acestuia.
p 12 jpg
p 13 sus jpg
Bunul-simț al bunelor simțuri
Bunul-simț apare astfel, în această lumină, ca avînd și o dimensiune politică.
p 14 WC jpg
O masă cu bune maniere
Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Trecutul a ajuns la destinație
De cîte ori lăsăm ceva în urmă ne dorim, precum Bolaño, să cîștigăm un vis.
Charles de Gaulle International Airport in France jpg
„Hoarding” emoțional
Strîng și împachetez discuții, situații, gesturi și chipuri.
Vegetarian Sushi Maki roll jpg
Dropii, zimbri sau bouri. I-am mîncat
Poate îmbucurarea papilelor gustative o să fie o apucătură desuetă.
969 11 VladStroescu jpg

Adevarul.ro

Anamaria Prodan si fiica ei Sarah Dumitrescu FOTO Facebook
Fiica Anamariei Prodan, dezvăluiri după divorțul impresarei de Reghecampf: „Când o văd plângând, mă rupe”
Sarah Dumitrescu Prodan, fiica din prima căsătorie a impresarei cu baschetbalistul Tibi Dumitrescu, a mărturisit în cadrul unei emisiuni online cât de afectată este mama sa după divorțul de antrenorul Laurențiu Reghecampf.
Soldati ucraineni in transee FOTO Captura Twitter jpg
Imagini incredibile din tranșeele ucrainene. Asemănarea dintre situația de acum și cea din Primul Război Mondial
Soldații au ajuns să doarmă în tranșee unde apa e până la glezne sau chiar mai rău, fiind improvizate paturi din diferite obiecte. Mai mult, temperaturile au scăzut drastic.
Qatar 2022 poster FOTO Shutterstock jpg
Fanii englezi au trecut prin momente incredibile la conacul unui milionar qatarez: „Vă așteaptă o mașină afară”
Un grup de susținători ai naționalei Angliei au trecut printr-o situație surprinzătoare în Qatar, acolo unde au mers să vadă mai multe meciuri de la Campionatul Mondial.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.