Mythbusters: Kosovo nu e Crimeea

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Mythbusters: Kosovo nu e Crimeea jpeg

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Occidentul de ipocrizie din cauză că acesta nu a recunoscut şi nu recunoaşte legitimitatea referendumului pentru independenţa Crimeii din 16 martie. Degetul de la Kremlin a fost îndreptat către Kosovo, la fel şi o campanie furibundă a presei de stat ruseşti, care afirma sarcastic, la acea vreme, că, în opinia Vestului, Kosovo are dreptul la autodeterminare, dar Crimeea nu îl are. 

E, în acelaşi timp, surprinzător şi deloc surprinzător că Moscova a folosit „precedentul Kosovo“ în argumentaţia sa. În 2008, cînd Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia, Federaţia Rusă a protestat vehement, fapt care a dus şi la nerecunoaşterea statutului Kosovo. Motivul: alianţa cu Belgradul. Pe de altă parte, cum să rateze Putin ocazia să atace Occidentul cu propriile lui acţiuni?! Dincolo de aspectul aproape ridicol – prin invocarea precedentului Kosovo în justificarea anexării Crimeei, Putin, practic, recunoaşte că independenţa Kosovo e legală –, faptele ne spun următoarele: în 1999, după războiul din Kosovo şi intervenţia NATO, Rusia a acuzat o încălcare a acordului din 1999, care prevedea administrarea Kosovo de către ONU pînă la găsirea unei soluţii de convieţuire între albanezi şi sîrbi. Apoi, în 2014, cu ocazia intervenţiei din Crimeea, Moscova a afirmat că etnicii ruşi din peninsulă ar fi fost ameninţaţi cu persecuţia de către noua putere de la Kiev. 

Ce uită Vladimir Putin să spună e că ruşii din Crimeea nu au fost supuşi nici unei represiuni, în timp ce albanezii din Kosovo erau, în 1998-1999, în postura să fie măcelăriţi de forţele lui Slobodan Miloşevici. Numai intervenţia NATO printr-o campanie de trei luni de bombardamente a pus capăt luptelor. Miloşevici, confruntat cu întregul Occident, a fost forţat să accepte planul internaţional de pace. 

Pînă în 2008, negocierile dintre albanezi şi sîrbi nu au dat nici un rezultat. Majoritatea de 90% a decis, la aproape un deceniu de la război, să se separe de Serbia cu sprijinul comunităţii internaţionale, sprijin confirmat apoi de un verdict al Curţii Internaţionale de Justiţie, care a considerat că proclamarea independenţei nu încalcă legislaţia internaţională. 

Spre deosebire de Kosovo, Parlamentul din Crimeea a fost ocupat de forţe înarmate. Premierul republicii autonome Crimeea a fost detronat prin forţă şi înlocuit cu un personaj care primise la ultimele alegeri 4% din voturile cetăţenilor republicii. Circa 14.000 de soldaţi ruşi au fost mobilizaţi apoi în Crimeea pentru a asigura „securitatea“ referendumului de independenţă. 

Dacă albanezii din Kosovo reprezintă 90% din populaţie, ruşii din Crimeea sînt majoritari cu 60%. Restul de etnii, cu precădere tătarii, sînt cele care trebuie să se teamă acum de opresiunea Moscovei. Şi încă ceva: referendumul din Crimeea nu avea ca scop final proclamarea independenţei, ci actul ulterior, de alipire la Federaţia Rusă. Aşa că votul – cu întrebările legitime în privinţa desfăşurării lui – nu poate fi comparat în nici un fel cu cel din Kosovo. 

Laurenţiu Colintineanu este jurnalist multimedia. 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Putin semnează vineri tratatele de anexare. Țările care au furnizat Ucrainei cele mai multe arme
Prăbușirea „buzunarului” Lîman ar putea permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Oblastului Lugansk și în zona Severodonețk-Lysychansk.
Alexandru Arşinel (79 de ani) joacă în mai multe spectacole, la Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” jpeg
Scandalul demiterii lui Alexandru Arșinel. Nicușor Dan l-a înlocuit din funcția de director al Teatrului „Constantin Tănase“
Alexandru Arșinel a condus Teatrul „Constantin Tănase“ din 1998, dar, la începutul acestui an, primarul Nicușor Dan nu i-a prelungit actorului mandatul de director.
Martin Jordan sosie Gordon Ramsay foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“, vizitați de Gordon Ramsay. „Când îți demontează farfuriile de la amuletă, te gândești: «Îți e permis, maestre»“
În ediția de miercuri a show-ului culinar de la Antena 1, chefii au avut un șoc total când l-au văzut în platou pe celebrul Gordon Ramsay.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.