Muzee locale din Maramure┼č

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Asigur─ârile ┼či lipsa ├«ncrederii jpeg

├Änc─âperea festiv─â ├«n Maramure┼č, sau ÔÇ×casa dinainteÔÇť, ÔÇ×odaia de paradeÔÇť, ori ÔÇ×camera ├«mbr─âcat─â ┼ú─âr─âne┼čteÔÇť (cum i se spune ├«n ultima vreme), este puternic marcat─â identitar: obiectele care o compun vorbesc despre omul care le-a creat, despre statutul s─âu social ┼či economic ├«n comunitate, motiv pentru care s├«nt afi┼čate cele mai frumoase lucruri, mai ales zestrea fetelor. Deschis─â ocazional, ├«n ÔÇ×camera bun─âÔÇť se trec ┼či se petrec cele mai importante evenimente din via┼úa unei familii: aici ├«┼či iau mirii iertare de la p─ârin┼úi; de aici pleac─â alaiul de nunt─â spre cununia religioas─â; aici s├«nt primi┼úi cei mai de seam─â oaspe┼úi. 

Prin acest spa┼úiu, individul se manifest─â creator pentru a se prezenta pe sine. Cei mai mul┼úi respect─â limitele impuse de comunitate ┼či continu─â tradi┼úia local─â, dar exist─â numeroase cazuri ├«n care localnicii se arat─â a fi ├«n pas cu schimb─ârile sociale, culturale ┼či economice care apar, renun┼ú─â la reguli care nu mai s├«nt de actualitate, adopt─â reguli noi de aranjare a ├«nc─âperii festive. Cu alte cuvinte, modific─â tradi┼úia local─â. De altfel, tradi┼úia ├«n sine este un proces: ea se transmite, este reiterat─â, dar ┼či alterat─â ori abandonat─â, ceea ce nu face altceva dec├«t s─â deverasc─â puterea ┼či viabilitatea sa, actualitatea sa ├«ntr-o societate dinamic─â ÔÇô a┼ča cum este cea maramure┼čean─â. 

Modificarea tradi┼úiei poate s─â ia diferite forme, iar un mod de a r─âspunde schimb─ârii este prin revitalizarea tradi┼úiei, un proces caracterizat prin referin┼úa pe care o face la trecut. Amenin┼úat─â s─â fie abandonat─â ├«n mare m─âsur─â, pentru c─â ├«n unele case nu se mai ÔÇ×├«mbrac─âÔÇť o camer─â ÔÇ×┼ú─âr─âne┼čteÔÇť, se observ─â ├«n contrapartid─â o mi┼čcare de contracarare a abandon─ârii tradi┼úiei. Astfel, ├«n dou─â comunit─â┼úi (Ieud ┼či Dragomire┼čti) au fost inaugurate, ├«n 2001, dou─â muzee locale: Muzeul familiei Ple┼č (Ieud) ┼či Muzeul ┼ú─âr─âncii rom├óne (Dragomire┼čti). 

Muzeul din Ieud este deschis la ini┼úiativa familiei Ple┼č: Ioana a fost sus┼úinut─â de familia sa, ├«n special de fiic─â ┼či ginere. Acesta g─âzduie┼čte lucruri care fac parte din zestrea familiei: s├«nt etalate ┼úes─âturi care poart─â cu sine povestea a patru genera┼úii de femei (dna Ple┼č a expus, pe l├«ng─â obiectele f─âcute de ea, zestrea mo┼čtenit─â de la bunic─â, mam─â ┼či soacr─â). Muzeul se personalizeaz─â astfel ┼či are o valoare ad─âugat─â prin chiar aceast─â conota┼úie genealogic─â, de┼či acest aspect nu este exploatat ├«n nici un fel ┼či nu este explicat celor care ├«i trec pragul. ├Än schimb, turi┼čtilor li se prezint─â etapele de prelucrare a c├«nepii ÔÇô o ini┼úiativ─â inedit─â, la fel de binevenit─â. 

Muzeul din Dragomire┼čti a fost g├«ndit ┼či conceput de N. Timi┼č ca ÔÇ×un semn de pre┼úuire ┼či omagiu adus femeiiÔÇť. Aflat ├«n administra┼úia Consiliului Local, este ├«ngrijit ┼či prezentat de Maria Z. Obiectele care ├«l compun, provenind numai din localitate, s├«nt donate de oamenii din sat, ori au fost cump─ârate de Prim─ârie. Maria pre┼úuie┼čte ┼či ├«ngrije┼čte muzeul, pentru c─â ÔÇô dup─â cum afirm─â ÔÇô ÔÇ×Mai mult─â lume ├«mi intr─â aici ca ├«n cas─â la mineÔÇť. Vizitatorilor le explic─â rolul fiec─ârui obiect din muzeu, ├«n special ÔÇ×rudaÔÇť ÔÇô o b├«rn─â de lemn pe care s├«nt a┼čezate ├«ntr-o ordine anume ┼úes─âturi ÔÇô despre care spune c─â e ÔÇ×o rud─â de fat─â de gazd─âÔÇť, o rud─â de oameni boga┼úi. 

Cele dou─â muzee reprezint─â un pas important ├«nspre patrimonializarea ┼či institu┼úionalizarea tradi┼úiilor, ├«n dou─â comunit─â┼úi care p─âstreaz─â ├«nc─â ÔÇ×odaia de paradeÔÇť ca o tradi┼úie viabil─â ┼či de actualitate. ├Än cele dou─â institu┼úii, obiectele din interior primesc alte sensuri dec├«t cele pe care le au ├«n mod obi┼čnuit ├«n casele din acee┼či localitate. Aici, obiectele s├«nt ├«nghe┼úate ├«n timp, nu dinamice. Sensul lor ┼či modul ├«n care s├«nt tr─âite ┼úin de tradi┼úia fixat─â ├«nspre trecut, f─âr─â a avea puterea actualiz─ârii ├«n prezent, ├«n concordan┼ú─â cu ritmul ├«n care aceea┼či tradi┼úie este revalorificat─â ├«n comunitate. Cu at├«t mai mult, patrimonializarea este un demers necesar, pentru c─â ritmul alert al schimb─ârilor provoac─â ┼či abandonarea unei p─âr┼úi a tradi┼úiei transmise. De aceea, cele dou─â muzee ofer─â un important reper ├«n analiza dinamicii culturale locale.

Foto: V. Dorolţi

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.