Muzee locale din Maramureş

Publicat în Dilema Veche nr. 349 din 21 octombrie - 27 octombrie 2010
Asigurările şi lipsa încrederii jpeg

Încăperea festivă în Maramureş, sau „casa dinainte“, „odaia de parade“, ori „camera îmbrăcată ţărăneşte“ (cum i se spune în ultima vreme), este puternic marcată identitar: obiectele care o compun vorbesc despre omul care le-a creat, despre statutul său social şi economic în comunitate, motiv pentru care sînt afişate cele mai frumoase lucruri, mai ales zestrea fetelor. Deschisă ocazional, în „camera bună“ se trec şi se petrec cele mai importante evenimente din viaţa unei familii: aici îşi iau mirii iertare de la părinţi; de aici pleacă alaiul de nuntă spre cununia religioasă; aici sînt primiţi cei mai de seamă oaspeţi. 

Prin acest spaţiu, individul se manifestă creator pentru a se prezenta pe sine. Cei mai mulţi respectă limitele impuse de comunitate şi continuă tradiţia locală, dar există numeroase cazuri în care localnicii se arată a fi în pas cu schimbările sociale, culturale şi economice care apar, renunţă la reguli care nu mai sînt de actualitate, adoptă reguli noi de aranjare a încăperii festive. Cu alte cuvinte, modifică tradiţia locală. De altfel, tradiţia în sine este un proces: ea se transmite, este reiterată, dar şi alterată ori abandonată, ceea ce nu face altceva decît să deverască puterea şi viabilitatea sa, actualitatea sa într-o societate dinamică – aşa cum este cea maramureşeană. 

Modificarea tradiţiei poate să ia diferite forme, iar un mod de a răspunde schimbării este prin revitalizarea tradiţiei, un proces caracterizat prin referinţa pe care o face la trecut. Ameninţată să fie abandonată în mare măsură, pentru că în unele case nu se mai „îmbracă“ o cameră „ţărăneşte“, se observă în contrapartidă o mişcare de contracarare a abandonării tradiţiei. Astfel, în două comunităţi (Ieud şi Dragomireşti) au fost inaugurate, în 2001, două muzee locale: Muzeul familiei Pleş (Ieud) şi Muzeul ţărăncii române (Dragomireşti). 

Muzeul din Ieud este deschis la iniţiativa familiei Pleş: Ioana a fost susţinută de familia sa, în special de fiică şi ginere. Acesta găzduieşte lucruri care fac parte din zestrea familiei: sînt etalate ţesături care poartă cu sine povestea a patru generaţii de femei (dna Pleş a expus, pe lîngă obiectele făcute de ea, zestrea moştenită de la bunică, mamă şi soacră). Muzeul se personalizează astfel şi are o valoare adăugată prin chiar această conotaţie genealogică, deşi acest aspect nu este exploatat în nici un fel şi nu este explicat celor care îi trec pragul. În schimb, turiştilor li se prezintă etapele de prelucrare a cînepii – o iniţiativă inedită, la fel de binevenită. 

Muzeul din Dragomireşti a fost gîndit şi conceput de N. Timiş ca „un semn de preţuire şi omagiu adus femeii“. Aflat în administraţia Consiliului Local, este îngrijit şi prezentat de Maria Z. Obiectele care îl compun, provenind numai din localitate, sînt donate de oamenii din sat, ori au fost cumpărate de Primărie. Maria preţuieşte şi îngrijeşte muzeul, pentru că – după cum afirmă – „Mai multă lume îmi intră aici ca în casă la mine“. Vizitatorilor le explică rolul fiecărui obiect din muzeu, în special „ruda“ – o bîrnă de lemn pe care sînt aşezate într-o ordine anume ţesături – despre care spune că e „o rudă de fată de gazdă“, o rudă de oameni bogaţi. 

Cele două muzee reprezintă un pas important înspre patrimonializarea şi instituţionalizarea tradiţiilor, în două comunităţi care păstrează încă „odaia de parade“ ca o tradiţie viabilă şi de actualitate. În cele două instituţii, obiectele din interior primesc alte sensuri decît cele pe care le au în mod obişnuit în casele din aceeşi localitate. Aici, obiectele sînt îngheţate în timp, nu dinamice. Sensul lor şi modul în care sînt trăite ţin de tradiţia fixată înspre trecut, fără a avea puterea actualizării în prezent, în concordanţă cu ritmul în care aceeaşi tradiţie este revalorificată în comunitate. Cu atît mai mult, patrimonializarea este un demers necesar, pentru că ritmul alert al schimbărilor provoacă şi abandonarea unei părţi a tradiţiei transmise. De aceea, cele două muzee oferă un important reper în analiza dinamicii culturale locale.

Foto: V. Dorolţi

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.