Momente diferite

Publicat în Dilema Veche nr. 960 din 1 septembrie – 7 septembrie 2022
p 12 Epir WC jpg
Epir © wikimedia commons

Ianuarie 1988. Cîmpul de instrucție de pe dealurile Bacăului. Azi a fost bine, nu au mai fost -20 de grade, ca ieri, și parcă nici crivățul nu mai șuieră așa de tare. Și am avut noroc. La inspecția de front de dimineață, locotententul-major a avut ideea să verifice dacă avem și alte haine în afara celor militare. Ne-a numărat din doi în doi și fiecare al doilea a trebuit să se dezechipeze. Săracii, cei mai mulți aveau pulovere de corp, care sînt atît de bune în frigul de aici... Mai bine zis erau, că au ajuns la gunoi. Eu am scăpat necontrolat, deci am putut păstra și vesta pe mine. Ziua a mers și mai bine, la prînz avînd fasole. E atît de bună, doar că trebuie să mănînci cu atenție, ca să nu îți spargi dinții în vreo pietricică. Și am văzut pe mulți pățind asta. După-masă am găsit și napolitane la chioșcul unității. Cu toții simțim de multe ori nevoia de dulce. Un amic de la altă companie, picat, săracul, la Medicină, zicea că ar fi legat de glicemia foarte scăzută. Oricum ar fi, îmi iau rația de dulce pe mai multe zile. Seara e și mai bine. Unul dintre colegii de pluton (care sînt și colegii mei de facultate) a primit de acasă un colet. Ca de obicei, coletul este pus pe masa din mijlocul dormitorului. Fericitul posesor are cîteva minute la dispoziție, să își aleagă din cutie scrisorile de la iubită și părinți, ciorapii, alte obiecte la care ține foarte mult. După aceea – dăm cu toții năvală. Este o luptă pentru existență – fiecare înșfacă ce prinde – cîteodată avem în mîini resturi de șnițele, chiftele, prăjitură de ciocolată, un amestec de aperitive, fel principal și desert care, mîncate pe rînd, ar fi fost un ospăț grozav. Dar nu ne formalizăm, e bine și așa. Totul durează două-trei minute, pe masă rămîne mereu coletul – acum mînjit cu resturi de mîncare – și conservele trimise de acasă. Astea rămîn ale proprietarului. Acum sînt planton schimbul 2, a venit colegul de la etajul 1. A primit de acasă un pachet de BT și își împarte țigările cu mine. Mă simt răsfățat. 

August 2022. Litoralul Epirului, Grecia. Admir albastrul azur al Mării Ionice, cea mai limpede și albastră apă a mărilor Europei. Chiar dacă revin de cinci ani în același loc, în fiecare zi sînt fascinat de culoarea și claritatea apei. Un loc perfect pentru încărcarea bateriilor, fie citind sau pur și simplu lenevind pe plajă, fie înotînd, aici simt cum plaja mă răsfață permanent. În plus, în perioadele cu vînt, parcă nici valurile nu sînt la fel de tăioase și periculoase ca în alte părți. La orele amiezii ne adăpostim în casa închiriată aflată imediat în spatele dunelor de nisip ale plajei. Iar serile sînt minunate, cu cinele la micile restaurante pescărești, ținute de oameni mai mult decît primitori. La restaurantul nostru favorit, cum nici proprietarul și nici soția nu vorbesc engleza, ne înțelegem mai mult prin limbajul gimnastic, iar peștele ni-l alegem singuri. Și de fiecare dată ne-am simțit apreciați și răsfățați. 

Poate că, de fapt, e mai bine așa, cînd nu înțelegi tot ce se vorbește. Plajele de aici sînt departe de țară, iar turismul de masă nu e dezvoltat – cazările fiind de regulă în mici pensiuni în sate pescărești –, în zonă ajung puțini români. Cei mai mulți dintre ei sînt educați și politicoși, par genul celor care mergeau pe vremuri la 2 Mai sau Gura Portiței, persoane care, la fel ca noi, și-au găsit aici paradisul pierdut. Sînt însă și excepții. Pe care de regulă le identific în micul magazin din sat, ascultînd fără să vreau cam același fel de dialog, mai ales între copii și părinți. Nu, aici nu sînt toate felurile de iaurturi de fructe, iar iaurtul grecesc nu are zero la sută grăsimi. Nu se găsește șuncă degresată, iar cașcavalul light mai are ceva pînă să ajungă în zonă. Și nici napolitane ca la noi la supermarket nu există. E drept, de multe ori și părinții au motive de supărare. Pe etichetele băuturilor scrie în grecește și oamenii nu vor să riște, să arunce banii pe ceva care poate nu le va plăcea. Iar cremele de soare par făcute de firme de care nu a auzit nimeni, nu sînt brand-uri faimoase. Îi mai aud cum se plîng în magazin sau la telefon cu prietenii că vacanța aici pare un chin, plajele nu sînt amenajate și, culmea, trebuie să vii cu prosop de acasă. Nu era mai bine la all-inclusive?

Din fericire pentru mine, cei pe care îi aud vorbind așa sînt puțini. Or fi și alții, dar nu îi înțeleg, că vorbesc în grecește. O fi și ignoranța lingvistică o cale spre răsfăț în vacanță.

Adrian Stănică este cercetător științific la Institutul Național pentru Geologie Marină – GeoEcoMar, profesor onorific la Universitatea din Stirling, Marea Britanie.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.
962 t 14 VArsene jpeg
Mîntuirea biogeografică jpeg
La dolce vita vs La deutsche vita
O recentă zicală germană evocă, plastic și concis, „relația” dintre Germania și Italia – țările care ilustrează îndeobște șablonul nord-sud la nivel european: „Italienii îi respectă pe nemți, dar nu-i iubesc; nemții îi iubesc pe italieni, dar nu-i respectă”.
Crédit Suisse Zermatt JPG
Calitatea ce-am poftit, dar și tihna ce-am tihnit
Elveția, spre exemplu, este pe primul loc în topul Numbeo, pe locul 5 în cel al US News și pe locul secund, la egalitate cu Irlanda, în indexul UNDP. Alți „suspecți de serviciu” sînt Islanda, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania, Finlanda sau Norvegia.
Left Former Movie Theater Balkan Right Hotel Bulgaria (158046439) jpeg
Geografia relativă a bunăstării
Diferențele dintre un Nord bogat, în ultimele decenii asociat de cercetătorii științelor sociale capitalismului în expansiune, și un Sud sărac, aflat sub dominația totală (pernicioasă poate?) a celui dintîi, au intrat în limbajul profesional al reprezentanților științelor sociale.
p 10 sus jpg
Greierele sobru și furnica hedonistă, sau despre noul clivaj Nord/Sud
Autenticitatea nu presupune mari sacrificii, iar „societatea singularităților” se regăsește în noul Pămînt al Făgăduinței: diferită, dar nu brutală, accesibilă, dar nu mizeră, simplă, dar nu banală.
p 12 WC jpg
De-a lungul și de-a latul vieții
Percepem viața ca pe o datorie sau ca pe o plăcere? În ce domenii e datorie și în care e plăcere? Ce preț sîntem dispuși să plătim pentru a ne trăi viața în propriii termeni? Și cîți dintre noi au oare luxul alegerii?
p 13 sus jpg
„Incategorisibila” fericire
La urma urmei, așa cum o spunea Helliwell, „fericirea” este în bună măsură un produs de marketing, iar etichetele contează prea puțin. Iar adeseori, căutînd un lucru cu lumînarea, riscăm să uităm ceea ce căutam cu adevărat.
640px Beer optimator glass bottle jpg
Lumea văzută prin fundul sticlei: bere versus vin
Ne-am găsit voia bună în deprinderile culinaro-bahice strămoșești și am stabilit ca etaloane pentru calitatea vieții sarmalele, mititeii și pruna curată. Mai la nord sau mai la sud, gastronomic vorbind, lucrurile stau altfel.
640px Overzicht van de drukte op Mokum 700, Bestanddeelnr 928 0112 jpg
Cum măsurăm bunăstarea și de ce
Avem totuși un alt mod de a înțelege dezvoltarea și feluritele ei moduri de a contribui (sau nu) la o viață bună, împlinită, umană?

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO Profimedia
Novorusia, proiectul care ar deveni realitate? Dacă da, este casus belli? Pentru cine?
Astăzi, peste câteva ore, se vor încheia referendumurile organizate sub amenințarea armelor în cele patru provincii Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.
Fane Văncică reținut de polițiști pe 27 septembrie 2022 FOTO Inquam / George Călin
A fost reținut Fane Văncică, interlopul filmat când își bătea amanta
Poliția Capitalei l-a reținut pe interlopul Fane Văncică, la aproape o lună de la apariția pe rețelele de socializare a unui videoclip în care își bătea amanta.
Proiect terminal Aeroport Timişoara
Baza aeriană Boboc, conectată la Autostrada Moldovei printr-un nod rutier. Va avea și un terminal civil
Perspectiva construirii unui terminal civil la baza aeriană Boboc, din județul Buzău, prinde contur. Urmează proiectarea unui nod rutier între autostrada A7 și aerodromul militar.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.