Mesaje de dincolo de muzic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Mesaje de dincolo de muzic─â jpeg

Exist─â crea┼úie valoroas─â ├«ntr-o societate respectat─â de artist? Una care l-a hr─ânit ┼či care i-a asigurat bun─âstarea? Sigur c─â da. S├«nt opere create la cur┼úile autocra┼úilor, care au str─âb─âtut secolele ┼či care respir─â ┼či ├«n prezent. Nu la acestea m─â voi g├«ndi acum. Ci la muzicile izvor├«te ca un strig─ât antisistem.

├Än ultima jum─âtate de secol, muzica a fost un vehicul blindat, ├«mpotriva c─âruia nu s-a g─âsit prea u┼čor proiectilul penetrant. ┼×i spre a g─âsi argumente, ar trebui s─â ne ├«ntoarcem la mi┼čcarea popula┼úiei de culoare din Statele Unite, pentru drepturi sociale, de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. A fost Sam Cooke un anarhist? La ├«nceput, cu siguran┼ú─â c─â nu. Apoi, c├«nd a observat c─â versurile sale merg at├«t de bine la sufletul celor f─âr─â de carte, oropsi┼úi ┼či obidi┼úi, a devenit mult mai vehement ├«n abordare. Melodii ca ÔÇ×Chain GangÔÇť sau ÔÇ×A Change Is Gonna ComeÔÇť au contat mai mult ├«n lupta cu sistemul dec├«t sute de avoca┼úi sau mii de activi┼čti ├«ntr-ale lobby-ului. Era perioada c├«nd astfel de ie┼čiri ├«mpotriva sistemului erau pedepsite. Iar Sam a murit ├«n mod straniu, ├«mpu┼čcat ├«n decembrie 1964, dup─â o ceart─â cu o doamn─â recep┼úioner ├«ntr-un motel californian. Tot cam pe atunci, un oarecare Robert Allen Zimmerman lansa dou─â dintre imnurile mi┼čc─ârii de protest de dincolo de Atlantic. ÔÇ×BlowinÔÇÖ in the WindÔÇť ┼či ÔÇ×The Times They Are a-ChangingÔÇť l-au f─âcut celebru pe Bob Dylan. Desigur, era o perioad─â fast─â ├«ntru g─âsirea de subiecte fierbin┼úi. ┼×i tot o ├«nt├«mplare nefericit─â a avut darul de a-l calma pe protestatar. Pe 29 iulie 1966, pe c├«nd se afla ├«n ┼čaua motocicletei sale, Dylan a suferit un accident ale c─ârui detalii au r─âmas chiar ┼či acum ├«nv─âluite ├«n mister. Avertisment divin sau p─âm├«ntesc? Cert este c─â, dup─â trei ani ├«n care mesajele sale se aflaser─â ├«n prim-planul luptei, menestrelul a ales s─â petreac─â urm─âtorii opt ani departe de mul┼úimea dezl─ân┼úuit─â. ┼×i tot din acea perioad─â at├«t de tulbure a unei Americi zguduite de R─âzboiul din Vietnam, apare un one hit wonder cu mesaj catastrofal. Compozitorul lui ÔÇ×Eve of DestructionÔÇť era P.F. Sloan (pe numele adev─ârat Philip Gary Schlein). I-a fost g─âsit ┼či apelativul: ÔÇ×un Bob Dylan al omului s─âracÔÇť. Vocea lui Barry McGuire, gutural─â, venind parc─â din ad├«ncurile junglei din Asia de Sud-Est, a fost aleas─â doar dup─â ce melodia fusese refuzat─â de The Byrds. ├Änregistrarea a fost realizat─â dintr-o singur─â dubl─â, cu versurile m├«zg─âlite ├«n grab─â, pe o bucat─â mototolit─â de h├«rtie. Lunea urm─âtoare, la ora 7 diminea┼úa, McGuire primea un telefon din partea casei de discuri. Melodia era deja difuzat─â la radio. Interpretul a renun┼úat la muzica secular─â ┼či s-a poc─âit. Mul┼úi ani a refuzat s-o mai c├«nte pe scen─â. A existat ┼či un rezultat palpabil al unuia dintre mesaje. ÔÇ×YouÔÇÖre old enough to kill, but not for votinÔÇÖÔÇť, cu referire direct─â la v├«rsta minim─â pentru ├«ncorporare ┼či expediere ├«n abatorul din Vietnam, a f─âcut ca ├«n 1971 s─â fie adoptat cel de-al 24-lea Amendament al Constitu┼úiei americane, prin care aveai drept de vot nu de la 21 de ani, ci deja de la 18.

Desigur, mi┼čcarea flower power a reprezentat cumulul de for┼úe. O adev─ârat─â compunere de vectori ├«mpotriva sistemului. Prin ├«ntoarcerea la Natur─â, prin c─âutarea sinelui pierdut printre rafturile societ─â┼úii de consum, prin renun┼úarea la glasul armelor ┼či revenirea la iubirea necondi┼úionat─â pentru aproape. Din p─âcate, mul┼úi dintre exponen┼úi au pierit, urmare a ceea ce atunci p─ârea o metod─â perfect natural─â de deschidere a por┼úilor percep┼úiei. Janis, Jimi sau Jim, trei dintre cei mai cunoscu┼úi membri ai Clubului 27, au l─âsat ├«n urm─â opere de ├«n┼úeles ├«ntr-o via┼ú─â de om ┼či un sistem fericit c─â a sc─âpat de ei.

S├«nt de notorietate ├«ncerc─ârile Serviciului American de Imigr─âri ├«n vederea deport─ârii lui John Lennon, din prima jum─âtate a anilor ÔÇÖ70. Dup─â ÔÇ×Give Peace a ChanceÔÇť sau ÔÇ×Merry Xmas (War Is Over)ÔÇť, dup─â ÔÇ×Power to the PeopleÔÇť sau ÔÇ×Working Class HeroÔÇť, dup─â ÔÇ×Woman Is the Nigger of the WorldÔÇť sau ÔÇ×ImagineÔÇť, poate c─â este de ├«n┼úeles ┼či reac┼úia guvern─ârii Nixon. Timp de patru ani, p├«n─â ├«n 1976, ÔÇ×ghimpeluiÔÇť Lennon i-a fost refuzat dreptul permanent de reziden┼ú─â ├«n Statele Unite. Adic─â p├«n─â c├«nd a ├«nceput s─â ÔÇ×coac─â p├«ineÔÇť. Adep┼úii teoriei conspira┼úiei vor cl─âtina din cap, aprobator, la auzul enun┼úului conform c─âruia asasinarea unuia dintre cei patru Beatles a fost comandat─â de sistem, la scurt timp dup─â ce Lennon ├«┼či anun┼úase revenirea ├«n luminile rampei, ulterior unei pauze autoimpuse, de cinci ani.

Este perioada ├«n care, dincoace de Atlantic, rockul str─âlucitor ├«mbr─âca haine din pubel─â, pentru a protesta ├«mpotriva aceleia┼či spoieli. ┼×i ce subiect mai bun de atac dec├«t ├«ns─â┼či Majestatea Sa? The Sex Pistols au ars rapid, ├«n ritmul substan┼úelor consumate. Ulterior, punk-ul avea s─â se petreac─â ├«n extrema cealalt─â, a new wave-ului romantic. ├Änc─â o problem─â bifat─â ┼či trecut─â la ÔÇ×rezolvatÔÇť.

┼×i tot cam pe atunci ap─ârea un dublu album chintesen┼ú─â. Strig─âtul lui Roger Waters de la poalele Zidului nu era doar ├«mpotriva conducerii, ci mai degrab─â c─âtre societatea care se l─âsa ghidat─â de preceptele propov─âduite de mai marii s─âi. Acum, poate c─â n-am fost eu foarte atent la strig─âtele ├«n─âbu┼čite ale unor arti┼čti, din ultimii 30 de ani. ├Än care industria a ┼čtiut s─â se infiltreze ┼či s─â pun─â amortizor. A mai fost o Tracy Chapman, a mai fost un Youssou NÔÇÖDour. Ultimul, ajuns acum ministru al Turismului ┼či Culturii ├«n Senegalul natal. Nu ┼čtiu ├«n ce categorie s─â ├«ncadrez mesajele rapper-ilor din Statele Unite. Nici pe cele ale Parazi┼úilor autohtoni. S├«nt ├«mpotriva sistemului, mai mult sau mai pu┼úin tic─âlo┼čit. S├«nt anarhiste. ├Ä┼či au locul aici, ├«n aceast─â scurt─â ┼či departe de exhaustiv trecere ├«n revist─â. Trebuie men┼úionate.

Poate c─â n-ar strica s─â privim acum, ├«nspre noi ┼či ├«n jurul nostru, ┼či s─â ne ├«ntreb─âm c├«te dintre subiectele atacate ├«n The Wall nu s├«nt la fel de actuale, ba chiar mai acute ca oric├«nd. Alienare, educa┼úie, intrarea ├«n malaxorul corporatist. Nu pot dec├«t s─â a┼čtept s─â treac─â sf├«r┼čitul lumii, dup─â care s─â m─â bucur ├«n voie de sosirea lui Waters pe meleaguri d├«mbovi┼úene, din vara anului viitor. God Save the Queen! 

Alexandru Gheorghia┼č a fost realizator-prezentator timp de zece ani, la Radio Contact, ├«n perioada 1990-1999, r─âstimp ├«n care a girat cele peste 270 de edi┼úii ale Topului nostalgic ┼či emisiunea Contact Gold. Din prim─âvara lui 2011, a reluat seria ÔÇ×b─âtr├«ne┼čtilorÔÇť, prin Radio Grafii ÔÇô o emisiune de oldies ┼či nu numai (www.muzichii.ro).

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.