Mesaje de dincolo de muzică

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Mesaje de dincolo de muzică jpeg

Există creaţie valoroasă într-o societate respectată de artist? Una care l-a hrănit şi care i-a asigurat bunăstarea? Sigur că da. Sînt opere create la curţile autocraţilor, care au străbătut secolele şi care respiră şi în prezent. Nu la acestea mă voi gîndi acum. Ci la muzicile izvorîte ca un strigăt antisistem.

În ultima jumătate de secol, muzica a fost un vehicul blindat, împotriva căruia nu s-a găsit prea uşor proiectilul penetrant. Şi spre a găsi argumente, ar trebui să ne întoarcem la mişcarea populaţiei de culoare din Statele Unite, pentru drepturi sociale, de la începutul anilor ’60. A fost Sam Cooke un anarhist? La început, cu siguranţă că nu. Apoi, cînd a observat că versurile sale merg atît de bine la sufletul celor fără de carte, oropsiţi şi obidiţi, a devenit mult mai vehement în abordare. Melodii ca „Chain Gang“ sau „A Change Is Gonna Come“ au contat mai mult în lupta cu sistemul decît sute de avocaţi sau mii de activişti într-ale lobby-ului. Era perioada cînd astfel de ieşiri împotriva sistemului erau pedepsite. Iar Sam a murit în mod straniu, împuşcat în decembrie 1964, după o ceartă cu o doamnă recepţioner într-un motel californian. Tot cam pe atunci, un oarecare Robert Allen Zimmerman lansa două dintre imnurile mişcării de protest de dincolo de Atlantic. „Blowin’ in the Wind“ şi „The Times They Are a-Changing“ l-au făcut celebru pe Bob Dylan. Desigur, era o perioadă fastă întru găsirea de subiecte fierbinţi. Şi tot o întîmplare nefericită a avut darul de a-l calma pe protestatar. Pe 29 iulie 1966, pe cînd se afla în şaua motocicletei sale, Dylan a suferit un accident ale cărui detalii au rămas chiar şi acum învăluite în mister. Avertisment divin sau pămîntesc? Cert este că, după trei ani în care mesajele sale se aflaseră în prim-planul luptei, menestrelul a ales să petreacă următorii opt ani departe de mulţimea dezlănţuită. Şi tot din acea perioadă atît de tulbure a unei Americi zguduite de Războiul din Vietnam, apare un one hit wonder cu mesaj catastrofal. Compozitorul lui „Eve of Destruction“ era P.F. Sloan (pe numele adevărat Philip Gary Schlein). I-a fost găsit şi apelativul: „un Bob Dylan al omului sărac“. Vocea lui Barry McGuire, guturală, venind parcă din adîncurile junglei din Asia de Sud-Est, a fost aleasă doar după ce melodia fusese refuzată de The Byrds. Înregistrarea a fost realizată dintr-o singură dublă, cu versurile mîzgălite în grabă, pe o bucată mototolită de hîrtie. Lunea următoare, la ora 7 dimineaţa, McGuire primea un telefon din partea casei de discuri. Melodia era deja difuzată la radio. Interpretul a renunţat la muzica seculară şi s-a pocăit. Mulţi ani a refuzat s-o mai cînte pe scenă. A existat şi un rezultat palpabil al unuia dintre mesaje. „You’re old enough to kill, but not for votin’“, cu referire directă la vîrsta minimă pentru încorporare şi expediere în abatorul din Vietnam, a făcut ca în 1971 să fie adoptat cel de-al 24-lea Amendament al Constituţiei americane, prin care aveai drept de vot nu de la 21 de ani, ci deja de la 18.

Desigur, mişcarea flower power a reprezentat cumulul de forţe. O adevărată compunere de vectori împotriva sistemului. Prin întoarcerea la Natură, prin căutarea sinelui pierdut printre rafturile societăţii de consum, prin renunţarea la glasul armelor şi revenirea la iubirea necondiţionată pentru aproape. Din păcate, mulţi dintre exponenţi au pierit, urmare a ceea ce atunci părea o metodă perfect naturală de deschidere a porţilor percepţiei. Janis, Jimi sau Jim, trei dintre cei mai cunoscuţi membri ai Clubului 27, au lăsat în urmă opere de înţeles într-o viaţă de om şi un sistem fericit că a scăpat de ei.

Sînt de notorietate încercările Serviciului American de Imigrări în vederea deportării lui John Lennon, din prima jumătate a anilor ’70. După „Give Peace a Chance“ sau „Merry Xmas (War Is Over)“, după „Power to the People“ sau „Working Class Hero“, după „Woman Is the Nigger of the World“ sau „Imagine“, poate că este de înţeles şi reacţia guvernării Nixon. Timp de patru ani, pînă în 1976, „ghimpelui“ Lennon i-a fost refuzat dreptul permanent de rezidenţă în Statele Unite. Adică pînă cînd a început să „coacă pîine“. Adepţii teoriei conspiraţiei vor clătina din cap, aprobator, la auzul enunţului conform căruia asasinarea unuia dintre cei patru Beatles a fost comandată de sistem, la scurt timp după ce Lennon îşi anunţase revenirea în luminile rampei, ulterior unei pauze autoimpuse, de cinci ani.

Este perioada în care, dincoace de Atlantic, rockul strălucitor îmbrăca haine din pubelă, pentru a protesta împotriva aceleiaşi spoieli. Şi ce subiect mai bun de atac decît însăşi Majestatea Sa? The Sex Pistols au ars rapid, în ritmul substanţelor consumate. Ulterior, punk-ul avea să se petreacă în extrema cealaltă, a new wave-ului romantic. Încă o problemă bifată şi trecută la „rezolvat“.

Şi tot cam pe atunci apărea un dublu album chintesenţă. Strigătul lui Roger Waters de la poalele Zidului nu era doar împotriva conducerii, ci mai degrabă către societatea care se lăsa ghidată de preceptele propovăduite de mai marii săi. Acum, poate că n-am fost eu foarte atent la strigătele înăbuşite ale unor artişti, din ultimii 30 de ani. În care industria a ştiut să se infiltreze şi să pună amortizor. A mai fost o Tracy Chapman, a mai fost un Youssou N’Dour. Ultimul, ajuns acum ministru al Turismului şi Culturii în Senegalul natal. Nu ştiu în ce categorie să încadrez mesajele rapper-ilor din Statele Unite. Nici pe cele ale Paraziţilor autohtoni. Sînt împotriva sistemului, mai mult sau mai puţin ticăloşit. Sînt anarhiste. Îşi au locul aici, în această scurtă şi departe de exhaustiv trecere în revistă. Trebuie menţionate.

Poate că n-ar strica să privim acum, înspre noi şi în jurul nostru, şi să ne întrebăm cîte dintre subiectele atacate în The Wall nu sînt la fel de actuale, ba chiar mai acute ca oricînd. Alienare, educaţie, intrarea în malaxorul corporatist. Nu pot decît să aştept să treacă sfîrşitul lumii, după care să mă bucur în voie de sosirea lui Waters pe meleaguri dîmboviţene, din vara anului viitor. God Save the Queen! 

Alexandru Gheorghiaş a fost realizator-prezentator timp de zece ani, la Radio Contact, în perioada 1990-1999, răstimp în care a girat cele peste 270 de ediţii ale Topului nostalgic şi emisiunea Contact Gold. Din primăvara lui 2011, a reluat seria „bătrîneştilor“, prin Radio Grafii – o emisiune de oldies şi nu numai (www.muzichii.ro).

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.