Lupta cu timpul

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Lupta cu timpul jpeg

Nu știu dacă este o dilemă a lumii de azi, dar e cu siguranță una dintre dilemele mele: dacă poți stăpîni lupta cu timpul și cu inovația, dacă și cum poți face față schimbărilor imense și bruște din jurul tău, de la cele tehnologice la cele de mentalități – fără să-ți pierzi identitatea și profunzimea. Mai ales dacă nu faci parte din categoria iepurilor, nici măcar din cea a broaștelor țestoase (care, știu, au ieșit învingătoare pînă la urmă), ci de-a dreptul din cea a melcilor. Dacă ești o persoană care are tendința să le facă pe toate tacticos și care se obișnuiește greu cu noul.

Cu siguranță, nu e o epocă potrivită pentru astfel de persoane. Poate fi doar dacă acestea trăiesc undeva într-un colț uitat de lume și nu țin cont de iureșul cotidian. Altfel, indivizii de felul ăsta, în a căror categorie simt că mă integrez, vor avea mereu un sentiment de neîmplinire: de-abia s-au obișnuit cu o inovație că, hop, a și apărut o alta nouă. Nici nu și-au însușit-o bine pe una, că imediat apare o alta, mai apetisantă, mai în vogă și la ordinea zilei.

Felul lor de-a lua în stăpînire lucrurile – fie că e vorba de un filtru de cafea în loc de un ibric, de un film downloadat de pe net în loc de un DVD, de card în loc de cash ori de plata la un automat în loc de un ghișeu cu vînzător, de un SMS în loc de o conversație telefonică, de o întîlnire de pe Tinder în loc de una clasică, la o petrecere între prieteni, de o one night stand în loc de o relație de cîteva luni măcar, de o ceremonie șamanică în loc de o slujbă ortodoxă etc. – presupune complicate ritualuri și amușinări. Nici o schimbare nu e percepută fără un fel de doliu la pachet al stării precedente care, pînă atunci, părea aproape paradiziacă, dacă nu măcar adecvată și, oricum, singura posibilă. Pentru a intra în noua stare, pentru a accepta noua formulă funcțională, se cere creat un mit nou, mai seducător decît precedentul sau măcar cît de cît convingător: de pildă, cafeaua la ibric, în ciuda formidabilei ei arome, face rău la stomac, pe cînd cea la filtru e mai sănătoasă; o relație de scurtă durată, fără implicare, e mult mai ușor de dus decît una în care te implici și pentru care faci eforturi nu știu cît timp; la automat, totul merge mai repede și scapi de conversația inutilă cu vînzătorul, de schimbul de politețuri ieftine; cu cardul nu-ți mai fură nimeni banii din geantă, nu mai pui mîna pe hîrtiile pline de microbi.

Există însă schimbări mai importante decît cele enumerate cărora trebuie să le faci față. Într-o perioadă în care medicina – și în mod special medicina estetică – a evoluat simțitor, începi să-ți pui problema tinereții fără bătrînețe. Dilema e, poate, în ce măsură putem fi adaptați acestei cel puțin aparent veșnice tinereți, în care mai toți, indiferent de vîrsta biologică, vom ajunge să împărtășim look-ul aceleiași vîrste și aceleași valori, într-un soi de imperativ al fericirii. În ce măsură confortabila fericire pămînteană ne va mai permite accesul la transcendent și care vor fi căile prin care vom ajunge acolo. Cine știe, poate vor fi prin inteligență artificială ori călătorii în spațiu.

Dilema va fi cum vom găsi mijloacele prin care să ne adaptăm apropierii tot mai palpabile de nemurirea cea atîta timp dorită și intangibilă. Ce resurse vom găsi, în singurătatea camuflată de viețile noastre tehnologizate, în care refuzăm înțelepciunea bătrîneții, să-i facem față onorabil și creativ. Păstrînd valorile importante, printre care dragostea de aproape și componenta sacră a vieții.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.