Lupta cu timpul

Publicat în Dilema Veche nr. 836 din 27 februarie - 4 martie 2020
Lupta cu timpul jpeg

Nu știu dacă este o dilemă a lumii de azi, dar e cu siguranță una dintre dilemele mele: dacă poți stăpîni lupta cu timpul și cu inovația, dacă și cum poți face față schimbărilor imense și bruște din jurul tău, de la cele tehnologice la cele de mentalități – fără să-ți pierzi identitatea și profunzimea. Mai ales dacă nu faci parte din categoria iepurilor, nici măcar din cea a broaștelor țestoase (care, știu, au ieșit învingătoare pînă la urmă), ci de-a dreptul din cea a melcilor. Dacă ești o persoană care are tendința să le facă pe toate tacticos și care se obișnuiește greu cu noul.

Cu siguranță, nu e o epocă potrivită pentru astfel de persoane. Poate fi doar dacă acestea trăiesc undeva într-un colț uitat de lume și nu țin cont de iureșul cotidian. Altfel, indivizii de felul ăsta, în a căror categorie simt că mă integrez, vor avea mereu un sentiment de neîmplinire: de-abia s-au obișnuit cu o inovație că, hop, a și apărut o alta nouă. Nici nu și-au însușit-o bine pe una, că imediat apare o alta, mai apetisantă, mai în vogă și la ordinea zilei.

Felul lor de-a lua în stăpînire lucrurile – fie că e vorba de un filtru de cafea în loc de un ibric, de un film downloadat de pe net în loc de un DVD, de card în loc de cash ori de plata la un automat în loc de un ghișeu cu vînzător, de un SMS în loc de o conversație telefonică, de o întîlnire de pe Tinder în loc de una clasică, la o petrecere între prieteni, de o one night stand în loc de o relație de cîteva luni măcar, de o ceremonie șamanică în loc de o slujbă ortodoxă etc. – presupune complicate ritualuri și amușinări. Nici o schimbare nu e percepută fără un fel de doliu la pachet al stării precedente care, pînă atunci, părea aproape paradiziacă, dacă nu măcar adecvată și, oricum, singura posibilă. Pentru a intra în noua stare, pentru a accepta noua formulă funcțională, se cere creat un mit nou, mai seducător decît precedentul sau măcar cît de cît convingător: de pildă, cafeaua la ibric, în ciuda formidabilei ei arome, face rău la stomac, pe cînd cea la filtru e mai sănătoasă; o relație de scurtă durată, fără implicare, e mult mai ușor de dus decît una în care te implici și pentru care faci eforturi nu știu cît timp; la automat, totul merge mai repede și scapi de conversația inutilă cu vînzătorul, de schimbul de politețuri ieftine; cu cardul nu-ți mai fură nimeni banii din geantă, nu mai pui mîna pe hîrtiile pline de microbi.

Există însă schimbări mai importante decît cele enumerate cărora trebuie să le faci față. Într-o perioadă în care medicina – și în mod special medicina estetică – a evoluat simțitor, începi să-ți pui problema tinereții fără bătrînețe. Dilema e, poate, în ce măsură putem fi adaptați acestei cel puțin aparent veșnice tinereți, în care mai toți, indiferent de vîrsta biologică, vom ajunge să împărtășim look-ul aceleiași vîrste și aceleași valori, într-un soi de imperativ al fericirii. În ce măsură confortabila fericire pămînteană ne va mai permite accesul la transcendent și care vor fi căile prin care vom ajunge acolo. Cine știe, poate vor fi prin inteligență artificială ori călătorii în spațiu.

Dilema va fi cum vom găsi mijloacele prin care să ne adaptăm apropierii tot mai palpabile de nemurirea cea atîta timp dorită și intangibilă. Ce resurse vom găsi, în singurătatea camuflată de viețile noastre tehnologizate, în care refuzăm înțelepciunea bătrîneții, să-i facem față onorabil și creativ. Păstrînd valorile importante, printre care dragostea de aproape și componenta sacră a vieții.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Peter Magyar Dunare jpg
Săgeți de la Budapesta după oprirea reactoarelor de la Cernavodă: „Noi nu i-am ascultat. Centrala noastră funcționează și acum”
Ungaria a început joi lucrări de inginerie pentru a încerca să ridice nivelul Dunării în proximitatea centralei nucleare de la Paks, astfel încât să poată asigura continuarea funcţionării acesteia în contextul unei previzibile scăderi din nou a nivelului apei necesare răcirii reactoarelor, a anunţat
Design fără titlu (6) png
Clipe de panică în Turcia: o ambarcațiune cu 115 turiști a luat foc
O ambarcațiune turistică cu 115 persoane la bord a luat foc în apropiere de Fethiye, Turcia. Pasagerii au fost evacuați, iar autoritățile au deschis o anchetă.
unnamed jpg
Săptămâna Untold aduce unul dintre cele mai mari fluxuri de vizitatori din an la Cluj-Napoca.
Săptămâna Untold aduce unul dintre cele mai mari fluxuri de vizitatori din an la Cluj-Napoca.
banner Lupu si Cornelia Rednic jpg
Cornelia și Lupu Rednic sunt și nași de meserie: „Avem fini fără număr!” De ce e bine să nășești, potrivit preoților?
Artiștii de muzică populară Cornelia și Lupu Rednic sunt nași de profesie: „Avem fini fără număr, în toată țara!” De ce bine să năștești, ce spun preoții?
grasime abdomen shutterstock jpeg
Secretul oamenilor care ard mai ușor grăsimea. Gena rară care poate schimba lupta cu diabetul
Cercetătorii au descoperit o genă rară care pare să protejeze organismul de diabet, boli cardiovasculare și acumularea grăsimilor în ficat.
Adina  Mihai si madalin dumitru Poliția din Valea Tamisei webp
Doi români, condamnați la 17 ani de închisoare în Marea Britanie după ce au omorât doi bărbați. I-au ademenit cu oferte sexuale
Doi cetățeni români, Adina Mihai (31 de ani) și Mădălin Dumitru (30 de ani), au fost condamnați la câte 17 ani de închisoare în Marea Britanie după ce au recunoscut că au provocat moartea a doi bărbați pe care i-au drogat pentru a le fura bunurile.
incendiu halkidiki jpg
Incendiu puternic în Halkidiki. Turiști evacuați pe mare pentru a scăpa din calea flăcărilor
Un incendiu de vegetație a cuprins o destinație din Grecia extrem de iubită de români. Turiștii au fost evacuați de urgență
Tineri care se muta intr-un apartament in chirie FOTO Shutterstock
Chiriile din București, tot mai scumpe. Cât plătesc chiriașii în funcție de cartier
În luna august, tot mai multe familii, dar și studenți încep să-și caute locuințe în care să se mute din toamnă. Cererea crește, însă și prețurile sunt pe măsură: chiriile s-au scumpit, iar în funcție de zonă, apropierea de metrou și condițiile apartamentului, pot ajunge la mii de euro pe lună.
Omul de Neanderthal, reconstituire la Muzeul de Istorie Naturală din Viena (© Wolfgang Sauber / Wikimedia Commons)
Neanderthalienii fabricau și reutilizau unelte din os într-un mod standardizat și planificat
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Burgos și Fundația Atapuerca oferă prima analiză detaliată a retușoarelor din os descoperite în peștera Valdegoba, din provincia spaniolă Burgos.