Literatura, ca festival

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Literatura, ca festival jpeg

Cultura festivalurilor de tot felul s a n─âscut ├«n Europa c─âtre ├«nceputul anilor ÔÇÖ50 ╚Öi a cucerit exploziv continentul dup─â anii ÔÇÖ70, ├«n trena politicilor de reconciliere ├«ncurajate dup─â r─âzboi, politici care au folosit cultura ca pe un catalizator al dialogului ├«ntre na╚Ťiuni, dar ╚Öi ca pe un vector emo╚Ťional eficient de acceptare a diversit─â╚Ťii.

Dac─â domeniile muzicii, dansului, teatrului, al artelor performative ├«n general, ╚Öi-au g─âsit foarte repede comunit─â╚Ťi locale gata s─â investeasc─â generos ├«n na╚Öterea ╚Öi dezvoltarea unor asemenea manifest─âri, literatura s-a l─âsat mai mult a╚Öteptat─â, primele astfel de evenimente fiind organizate ├«n Marea Britanie la ├«nceputul anilor ÔÇÖ80, Hay-on-Wye ╚Öi Edinburgh International Book Festival fiind precursoarele festivalurilor de la Mantova, K├Âln, Berlin, Hamburg sau al festivalului itinerant dedicat literaturii din Europa Central─â, Borderlines.

Ultimul deceniu aduce ├«ns─â o ├«nflorire nea╚Öteptat─â a festivalurilor de literatur─â ├«n Europa, SUA, Asia ╚Öi India ╚Öi, pe bun─â dreptate, ne putem ├«ntreba care s├«nt cauzele acestui boom accelerat ├«ntr-o er─â ├«n care statisticile arat─â c─â se cite╚Öte literatur─â mai pu╚Ťin dec├«t oric├«nd, cultura imaginii o domin─â pe cea a scrisului, iar ÔÇ×literatura u╚Öoar─âÔÇť se vinde tocmai pentru c─â ea nu solicit─â cu adev─ârat aten╚Ťia serioas─â a cititorului sau interac╚Ťiunea cu el.

Paradoxal ├«ns─â, cred c─â tocmai cele enumerate mai sus au determinat un curent pozitiv de aten╚Ťie pentru literatur─â, mai ales atunci c├«nd povestitorul ╚Öi cel care ├«l ascult─â se ├«nt├«lnesc ├«ntr-un spa╚Ťiu conversa╚Ťional comun ╚Öi fizic, nu doar virtual, ├«ntr-o comunitate real─â, interesat─â de cuv├«nt, acea comunitate pe care doar festivalurile de literatur─â o construiesc ╚Öi o ├«ncurajeaz─â. S─â analiz─âm acest paradox ├«n cele de mai jos.  

Prin natura ei, industria c─âr╚Ťii, cea care se ocup─â cu descoperirea, editarea ╚Öi distribuirea scriitorilor, are nevoie de o pia╚Ť─â. O pia╚Ť─â pentru care t├«rgurile de carte nu reprezint─â dec├«t componenta final─â, ├«ntr-un lung lan╚Ť al ├«ncuraj─ârii ÔÇ×consumatorului-cititorÔÇť. Educa╚Ťia literar─â, bibliotecile publice, nivelul de cultur─â al p─ârin╚Ťilor, anturajul ╚Öi lecturile comune, cluburile c─âr╚Ťii ├«n ╚Ť─ârile anglo-saxone, cenaclurile ╚Öi seratele literare sau alte asemenea ├«nt├«lniri ale ini╚Ťia╚Ťilor ├«ntr-ale c─âr╚Ťii compun un sistem tutorial ├«ncurajator pentru pia╚Ťa de carte, dar ele nu mai s├«nt suficiente.

├Äntr-o lume ca aceea de azi, care a ÔÇ×starificatÔÇť produc╚Ťia artistic─â, oblig├«nd opera de art─â ╚Öi pe creatorul din orice domeniu s─â se legitimeze public ╚Öi s─â devin─â credibil exclusiv prin cantitatea, nu prin calitatea consumatorilor, festivalurile s├«nt locurile ideale de plasare a scriitorului pe un podium imaginar ╚Öi, uneori, chiar pe unul real. ├Än cadrul festivalurilor se nasc re╚Ťelele ini╚Ťiatilor, se consfin╚Ťe╚Öte calitatea unui autor, gesteaz─â ceea ce, mai t├«rziu, va deveni o valoare marchetabil─â. Un echivalent ├«n artele vizuale este acela ├«n care artistul este bine v├«ndut ╚Öi are un cerc de colec╚Ťionari stabil, dar el vrea s─â fie prezent ├«n muzee, adic─â acolo unde se confer─â, de fapt, medalia legitim─ârii.

O alt─â explica╚Ťie a succesului, dar ╚Öi a nevoii pentru festivalurile de literatur─â o reprezint─â s─âr─âcirea ╚Öi diminuarea consisten╚Ťei nara╚Ťiunii transmise prin informa╚Ťia nefiltrat─â de discern─âm├«nt. Saturat de o nara╚Ťiune schematic─â ╚Öi uniform─â a fluxului, de simplificarea excesiv─â a discursului narativ ├«n social media, saturat ╚Öi de conexiunea constant─â ├«ntre text ╚Öi imagine prin toate canalele de comunicare ale media ╚Öi ale social media ÔÇô p├«n─â c├«nd imaginea, doar, r─âm├«ne dominant─â ÔÇô, publicul artelor redevine lacom de nara╚Ťiune linear─â, cu sens, de de-conexiune de imagine, devine interesat de ÔÇ×morala povestirii spuse prin cuvinteÔÇť, de identificare cu un autor al nara╚Ťiunii, de empatizare cu el. De aici, cred, ╚Öi ├«nflorirea festivalurilor de poezie, a particip─ârii la lecturile publice. Pentru c─â festivalurile de literatur─â s├«nt, ├«nainte de toate, festivaluri despre emo╚Ťia comunicat─â exclusiv prin cuv├«nt.

├Än fine, este de observat ÔÇô ╚Öi poate c─â acesta este argumentul cel mai important pentru a ├«n╚Ťelege de ce festivalurile de literatur─â s-au dezvoltat cu at├«ta fervoare ├«n ultimul deceniu ÔÇô care este rela╚Ťia acestor evenimente cu aria local─â. Pentru c─â festivalurile de literatur─â s-au dezvoltat cu prec─âdere ├«n provincie, at├«t ├«n Rom├ónia, c├«t ╚Öi pe plan interna╚Ťional. 

Ora╚Öul de provincie, acest spa╚Ťiu urban insular, care a devenit locul favorit ÔÇ×de joac─âÔÇť al arhitec╚Ťilor ╚Öi al urbani╚Ötilor, are nevoie de o agora. Ora╚Öul trebuie s─â ├«╚Öi distreze, dar ╚Öi s─â-╚Öi educe comunit─â╚Ťile de locuitori, trebuie s─â-╚Öi conving─â publicul locuitor s─â-i r─âm├«n─â fidel, s─â determine ata╚Öamentul emo╚Ťional al locuitorilor, s─â ofere acestora argumentele sensibile pentru ca ei s─â nu migreze c─âtre metropola-capital─â.

Dou─â bune exemple din Rom├ónia: Festivalul de poezie de la Bistri╚Ťa ╚Öi FILIT, festivalul interna╚Ťional de literatur─â de la Ia╚Öi, au c├«╚Ötigat, ambele, caracter de ÔÇ×brand culturalÔÇť, pe care l au transmis spa╚Ťiilor urbane ├«n care au luat na╚Ötere. Ambele au fost amenin╚Ťate, la un moment dat, cu dispari╚Ťia ╚Öi ambele au supravie╚Ťuit ÔÇô dovad─â c─â nu trebuie s─â subestim─âm niciodat─â adev─ârata capacitate a scriitorilor de a-╚Öi ap─âra ╚Öi pereniza teritoriul. Dar aceste evenimente au supravie╚Ťuit ╚Öi pentru c─â ele au r─âspuns unei adev─ârate nevoi a publicului local, ╚Öi pentru c─â au dat vizibilitate ╚Öi str─âlucire spa╚Ťiului urban ├«n care au luat na╚Ötere.

Comunit─â╚Ťile locale ├«╚Öi ridic─â scriitorii la un rang al elitei sociale cultivate ╚Öi respectate, caracteristic─â pe care, ├«ntr-o mare m─âsur─â, capitalele au pierdut o. ├Än Europa local─â, ├«n mod special, scriitorul r─âm├«ne una dintre icoanele ÔÇ×lumii buneÔÇť, el este simbolul celor care g├«ndesc ╚Öi scriu, spun povestea cet─â╚Ťii, se hr─ânesc din nara╚Ťiunea cotidian─â ╚Öi o transcend. Ce e scriitorul pentru un ora╚Ö cu 10-20.000 de locuitori sau cu 100.000 de locuitori? Ei bine, el reprezint─â, ├«nc─â, pe cel care spune povestea cet─â╚Ťii ╚Öi a locuitorilor ei, el este cel care inventeaz─â ora╚Öe invizibile, oglinzi nev─âzute ale ora╚Öului real, el este cel care transform─â cotidianul ├«n transcendent, spun├«nd o poveste din cuvinte. C├«nd cite╚Öti Nostalgia lui C─ârt─ârescu sau Aleea zorilor a lui Andrei Cr─âciun sau Pere╚Ťi sub╚Ťiri a Anei Maria Sandu, ├«n╚Ťelegi de ce scriitorul poate s─â fie, pentru ora╚Ö, un ghid al oglinzii magice, aceea ├«n care cea mai sordid─â dintre realit─â╚Ťi poate s─â devin─â luminoas─â ╚Öi misterios translucid─â. 

Pentru ora╚Ö, de aceea, festivalul de literatur─â este o celebrare a identit─â╚Ťii transfigurate, un fel de a-l pune din nou pe povestitor ├«n centrul pie╚Ťei, de a-i da libertatea s─â povesteasc─â despre lume, a╚Öa cum o vede el ╚Öi a╚Öa cum, prin privirea lui, ea poate s─â recapete sens ╚Öi frumuse╚Ťe generic─â.

├Äntr-un fel, festivalurile de literatur─â s├«nt, pentru ora╚Öele din lumea larg─â, adev─âratele spa╚Ťii de reconectare la umanism, locuri ├«n care o comunitate sensibil─â, asediat─â de tehnologie, superficialitate ╚Öi flux informa╚Ťional, se reg─âse╚Öte, ca s─â respire sens, ca s─â redescopere pove╚Öti adev─ârate ╚Öi tulbur─âtoare despre oameni.

Nu, nu cred c─â festivalurile de literatur─â vor salva lumea, dar cred c─â ele pot s─â promit─â, a╚Öa cum scrie at├«t de inspirat Houellebecq, ÔÇ×la ├«ncruci╚Öarea timpurilor, posibilitatea unei insuleÔÇť pe care se mai poate, ├«nc─â, spune ╚Öi asculta, cu emo╚Ťie ╚Öi verv─â, povestea despre om, cu toate ale lui.  

Corina ╚śuteu este expert interna╚Ťional ├«n management ╚Öi politici culturale. A fost director al ICR New York ╚Öi ministru al Culturii. Este pre╚Öedinte al Making Waves, Festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.