Legitimitatea politic─â a cumetriei

Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Legitimitatea politic─â a cumetriei jpeg

C├«nd, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, Ion Iliescu povestea despre rela┼úiile structurate ├«n economia de tranzi┼úie rom├óneasc─â definindu-le drept ÔÇ×capitalism de cumetrieÔÇť, avea mai mult─â dreptate dec├«t ne-ar fi pl─âcut la ora aceea s─â-i d─âm, pentru simplul fapt c─â vorbea ├«n cuno┼čtin┼ú─â de cauz─â. De altminteri, trecerea anilor a confirmat sintagma acestui personaj emblematic al postcomunismului rom├ónesc. Sub regimul instaurat ┼či girat de Ion Iliescu, o ├«ntreag─â re┼úea de dinastii din perioada comunist─â a putut s─â se instaleze confortabil ├«n noul a┼ča-zis capitalism. Afacerile au prosperat ├«ntr-o str├«ns─â ┼či vinovat─â coabitare cu mediul politic, cre├«nd o rela┼úie reciproc avantajoas─â. Re┼úelele de patronaj la nivel central ┼či local au crescut ┼či au dat na┼čtere la r├«ndul lor, ├«ncetul cu ├«ncetul, unei ├«ntregi noi clase politice, fidelizat─â de comisioane consistente ie┼čite, ├«n cov├«r┼čitoare majoritate, din afaceri cu statul ÔÇô sau din cumetrii strategice. 

Una dintre particularit─â┼úile sup─âr─âtoare ale clasei politice rom├óne┼čti de dup─â 1989 este c─â a ├«nt─ârit cu asupra de m─âsur─â nu numai spiritul oligarhic de inspira┼úie ruseasc─â, ci ┼či importan┼úa unor ├«nrudiri oportuniste ÔÇô acele leg─âturi care vin s─â dubleze ori chiar s─â ├«nlocuiasc─â legitimitatea politic─â a unora dintre personajele aflate, la un moment dat, pe scena public─â rom├óneasc─â. 

Problema acestui tip de legitimare nu e, ├«n sine, recursul la familie ca modalitate de ascensiune politic─â. P├«n─â la urm─â, conceptul de legitimitate politic─â are o lung─â istorie care se identific─â, secole de-a r├«ndul, cu ereditatea, a┼čadar cu leg─âturile de s├«nge, considerate un bun pa┼čaport pentru accesul la func┼úii publice dintre cele mai ├«nalte. Teoria suveranit─â┼úii absolute, ap─ârut─â la sf├«r┼čitul secolului al XVI-lea, a fixat criteriul eredit─â┼úii ├«n atributele de baz─â ale statului, iar cu acest material s-a lucrat dou─â secole la r├«nd, p├«n─â la Revolu┼úia francez─â, pentru construc┼úia ansamblurilor statale moderne, reconfigurate apoi ├«n secolul al XIX-lea de monarhia constitu┼úional─â ┼či, ├«n alt fel, de democra┼úia republican─â. 

Tot secolul al XIX-lea este cel care a consacrat ├«n practica politic─â ┼či, de ce nu, ├«n literatur─â, modelul parvenitului social modern. Poate tocmai pentru c─â modelele tradi┼úionale de accesiune politic─â fuseser─â bulversate de noul regim de istoricitate introdus de Revolu┼úia francez─â ÔÇô iar noile repere meritocratice ├«nt├«rziau s─â se impun─â ca regul─â de selec┼úie ÔÇô, o ambiguitate funciar─â legat─â de justa propor┼úie dintre sprijinul familial ┼či meritul personal s-a instalat f─âr─â cale de ├«ntoarcere ├«n practica administrativ─â.  

├Än spa┼úiul rom├ónesc, aceste practici s├«nt cu at├«t mai evidente cu c├«t se reg─âsesc dublate de corup┼úia func┼úion─âreasc─â semnalat─â de majoritatea autorilor ├«nc─â de la ├«nceputul veacului al XIX-lea. Posturile se v├«nd ┼či se cump─âr─â, informa┼úiile despre oportunit─â┼úi ┼či pozi┼úii disponibile se ob┼úin pe acelea┼či c─âi personalizate, inclusiv prin exploatarea leg─âturilor de rudenie. Procesul lent de modernizare demarat de reformele institu┼úionale din a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea nu a reu┼čit s─â ┼čtearg─â integral o practic─â veche de secole, dar a ├«ncercat m─âcar s─â restr├«ng─â, birocratic, raza ei de ac┼úiune. 

Comunismul, responsabil de multe dintre distorsiunile func┼úionale ale societ─â┼úii rom├óne┼čti, s-a trezit confruntat cu o dilem─â suplimentar─â. Avea de asigurat, pe de o parte, principiile promov─ârii ÔÇ×democra┼úiei populareÔÇť, adic─â acea competen┼ú─â politic─â dat─â de apartenen┼úa la marea familie a Partidului, iar pe de alt─â parte, trebuia s─â mul┼úumeasc─â apeten┼úele dinastice crescute ale unor reprezentan┼úi de vaz─â ai nomenclaturii. Fenomenul, mai pu┼úin evident ├«n perioada Dej, a devenit vizibil ├«n timpul regimului Ceau┼čescu: explica┼úia nu st─â ├«n caracterul mai moral sau mai pu┼úin moral al unuia sau altuia dintre cele dou─â regimuri, ├«n mod egal str─âine de acest concept, ci mai degrab─â ├«n evolu┼úia biologic─â: a ap─ârut a doua genera┼úie de beneficiari ai puterii.

Dinastiile nomenclaturii comuniste nu au fost mult─â vreme descump─ânite de r─âsturnarea regimului ├«n 1989: replierea s-a f─âcut rapid ┼či a adoptat un vehicul suplimentar de transfer al acestui nou tip de legitimitate politic─â oligarhic─â: institu┼úia cumetriei. C├«nd nu au putut s─â promoveze direct a treia genera┼úie biologic─â, dinastiile au bricolat o alt─â modalitate de transmitere a influen┼úei, economice ┼či/sau politice: solidaritatea na┼č ÔÇô fin, ridicat─â la rangul de institu┼úie informal─â a regimului politic rom├ónesc de dup─â 1989. Ea a reu┼čit s─â contribuie decisiv la consolidarea re┼úelelor de patronaj local: ÔÇ×senioriiÔÇť ÔÇô baronii ÔÇô ┼či-au extins metodele de fidelizare printr-o instrumentalizare politic─â a cumetriei.  

Raluca Alexandrescu este lector univ. la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii Bucure┼čti. 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?