⬆
felurite familii
Familia lărgită şi aranjamente alternative
Ideologia noilor forme de familie consideră că adulţii trebuie să trăiască pentru ei înşişi, nu doar pentru copiii şi neamurile lor. Discursul privind formele alternative de familie a fost la început entuziast, estimînd optimist şansele lor de adaptare şi funcţionare în societatea contemporană.
Ipostaze ale familiei
Dosarul de faţă a pornit de la ideea cumetriilor în politică, într-o perioadă în care emulaţia politică era maximă – perioada de dinainte de alegeri. În contextul nu doar politic, ci şi public, în general, neaoş, relaţiile de familie tind să fie privite mai curînd ca un sistem de protecţie şi întrajutorare, în stilul celor de clan ori mafie.
Familia extinsă - suport şi vulnerabilitate
Familia tradiţională (cu referinţa idealizată a familiei extinse) reprezenta o instituţie conservatoare, o comunitate închisă, în care valorile erau puternic modelate de religie, iar normele rigide menţineau o puternică stabilitate şi loialitatea membrilor, spiritul de clan fiind mai presus de interesul propriu.
Familie, clan, gintă, trib
Familia este cea mai veche formă de organizare a oamenilor pe bază de naştere, căsătorie, adopţie şi trai în comun (înrudire, creşterea copiilor etc.). Familia nucleară e compusă din soţi, copii, părinţi, fraţi şi surori. Familia extinsă poate cuprinde bunicii, unchii şi mătuşile, verii, nepoţii şi nepoatele, cumnaţii şi cumnatele.
O perspectivă ortodoxă
Secularizarea societăţii contemporane tinde să impună în conştiinţa omului contemporan desacralizat prima perspectivă. Drama este că familia se reduce, de multe ori, la un simplu angajament fără valenţe morale şi fără elementele tradiţionale creştine.
De gura lumii
Ca în balada „Mioriţa“, ne naştem, ne căsătorim şi murim. Căci vrem, nu vrem, aşa face toată lumea, acesta este ciclul vieţii, aşa ne-a fost dat, şi aia e. Dar stai puţin, dacă naşterea şi moartea sînt aspecte care ţin mai puţin de alegerile şi de judecata noastră critică, cum rămîne cu căsătoria?
Familii gay în România
Aud de regulă aberaţii cînd sînt brusc somat să dau explicaţii despre ce e cu familiile astea ale voastre, aşa, mai homosexuale. De regulă, întrebarea e completamente retorică, cel care o pune are convingeri de nedislocat: nu vă arde decît de sex, fir-ar voi să fiţi, sînteţi funciarmente incapabili să vă ataşaţi de cineva cu care să întemeiaţi familie.
Legitimitatea politică a cumetriei
Cînd, la începutul anilor ’90, Ion Iliescu povestea despre relaţiile structurate în economia de tranziţie românească definindu-le drept „capitalism de cumetrie“, avea mai multă dreptate decît ne-ar fi plăcut la ora aceea să-i dăm, pentru simplul fapt că vorbea în cunoştinţă de cauză.
So rom san tu?
Din experienţa personală, atunci cînd la şcoală am fost pus să-mi desenez familia, realizarea desenului meu a durat mult mai mult, nu pentru că aş fi desenat mai lent sau pentru că aş fi fost mai nepriceput, ci pentru că familia mea era mult mai numeroasă.
Cum să (nu) te foloseşti de „familia tradiţională“ în alegeri
Ca antropolog interesat de studiul relaţiilor de rudenie, pot să înţeleg atracţia superficială a găselniţei electorale. Într-o societate postţărănească, aşa cum o numeşte Vintilă Mihăilescu, trecută prin trei transformări radicale ale structurii sociale în ultimul secol, rudenia este relaţia socială fundamentală din punct de vedere moral şi practic.
Dintr-un album
O fotografie de acum mai bine de un secol, văzută fugitiv, dar care s-a întipărit în amintirea privitorului. Un bărbat în uniformă cu fireturi, cu cizme de piele, lustruite ireproşabil, într-o piaţă pavată cu piatră cubică, din Viena. O fotografie bine realizată, şi ca încadrare a personajului principal, şi care a rezistat şi trecerii timpului.
În Orientul arabo-musulman
Subiect de o actualitate permanentă prin dimensiunile sale sociale şi culturale, familia, alături de valorile şi modelele generate de aceasta şi inculcate prin transfer societăţii înseşi, reprezintă, pentru spaţiul arabo-islamic, miezul în jurul căruia creşte fructul social.
Familia britanică
Modelul familiei tradiţionale nucleare (soţ, soţie, copii) este în declin, în Marea Britanie, cu unele voci prezicînd că, pînă în anul 2020, vor exista mai multe persoane singure decît căsătorite. Marea Britanie ar deţine recordul european al divorţurilor: din trei căsătorii, două se destramă.