Familii gay în România

Florin BUHUCEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Familii gay în România jpeg

Aud de regulă aberaţii cînd sînt brusc somat să dau explicaţii despre ce e cu familiile astea ale voastre, aşa, mai homosexuale. De regulă, întrebarea e completamente retorică, cel care o pune are convingeri de nedislocat: nu vă arde decît de sex, fir-ar voi să fiţi, sînteţi funciarmente incapabili să vă ataşaţi de cineva cu care să întemeiaţi familie. Fie sîntem poligami. Fără familie, da’ poligami! De regulă încerc să nu mă enervez şi explic că nu poţi avea o familie stabilă atunci cînd ea nu doar că nu îţi e recunoscută, ba e mai degrabă sistematic boicotată de stat, din raţiuni superioare. Cum ai putea fi poligam, păcatele mele, cum ai putea dispune de căsătorii multiple cînd nu poţi întemeia legalmente o familie, deloc-deloc?! Ştim însă cum e cu logica în discuţiile încinse, nu insist. 

În ultimii ani, s-a schimbat calimera. Nu ne arde de valori familiale, ăstora homosexualii, pentru că ne opintim din principiu, boicotăm şi milităm împotriva a tot ceea ce înseamnă valori tradiţionale, adică religioase. Aceste valori sînt inseparabile. Cine zice asta? Preşedintele Putin şi corul său de bocitoare ideologice din întreaga regiune est-europeană, care prevăd extincţia bătrînei Europa şi a civilizaţiei sale. Creştinismul e în pericol şi îşi cunoaşte sfîrşitul în Europa decadentă, salvarea familiei şi a tuturor valorilor tradiţionale stă desigur în Rusia lui Putin şi în aliaţii săi ortodocşi, islamici şi africani. Desigur, homosexualul poartă vina divorţurilor heterosexuale şi a ratei natalităţii în picaj. Propagă dumnealor un virus al disoluţiei civilizaţiei europene (şi mondiale), ca atare trebuie musai şi urgent să revenim la valorile familiei „tradiţionale“ ca format obligatoriu şi unic pentru a juisa civic. Altfel ne pierdem cu toţii: noi, familiile noastre, ţara şi întreaga civilizaţie! 

Ca unul ce mi-am trăit din plin copilăria şi adolescenţa în comunism, acest îndemn cetăţenesc mă nelinişteşte. Nu am cum să uit că riscam puşcăria pentru că nu eram capabil să-mi pun erosul la bătaie în beneficiul colectivităţii tovărăşeşti şi al sfinţilor săi părinţi, statul şi conducătorul suprem. Nici nu pot trece cu vederea încercările parlamentar-ortodox-fundamentaliste din 2013 de a defini constituţional familia exclusiv pe baza căsătoriei, scoţînd în afara protecţiei textului fundamental familiile extinse, familiile monoparentale, familiile care trăiesc în relaţii de concubinaj. Despre familia gay nici nu se şopteşte, e prea de tot! 

Asociaţia ACCEPT, cea căreia-i sînt membru fidel de un număr bun de ani, a decis recent să susţină juridic cazul unei familii gay trăitoare la Bucureşti care se plîngea de discriminare în accesarea unor servicii pentru care plătise bani serioşi. Nu o să credeţi, dar e cazul să aflaţi că cele mai multe proteste faţă de acest caz consiliat juridic de ACCEPT le-am auzit venind din propria-mi comunitate. Adică, astea sînt problemele noastre reale, ale celor care sîntem LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender)?! Familiile gay? Copiii lor? Să se zică mai apoi şi să ni se reproşeze public că dorim să ne căsătorim şi să imităm stereotipic modelul familiei heterosexuale? Ei bine, da. Stereotipe sau nu, aceste familii există în România şi unele dintre ele au (şi) copii. Nu sînt personagii fictive, nu sînt statistici. Trăiesc printre noi şi au aceleaşi nevoi ca orice altă familie. Au un nume. Vor să se bucure de recunoaştere şi sprijin, vor acces la drepturi şi responsabilităţi egale în faţa legii. Nici mai mult, dar nici mai puţin. 

E simplu să trăieşti ca familie gay în România? Deloc. Membrii lor trăiesc adesea în două lumi, concomitent: cea a familiei „tradiţionale“ în care au crescut şi s-au format, şi cea pe care au întemeiat-o ca adulţi de orientare homosexuală. Uneori au copii, de departe cei mai mulţi dintre aceşti copii fiind heterosexuali. Aceşti copii sînt adolescenţii de mîine care, educaţi într-o familie gay, îşi vor face o familie heterosexuală, ţinînd legătura cu familiile de origine ale părinţilor de acelaşi sex. Cresc şi se bucură de bunicii, unchii, verişorii lor, şi sper că vor învăţa cum să practice o etică a egalităţii în viitoarele relaţii de cuplu. Ei sînt cei care vor fi cei mai straşnici apărători ai drepturilor propriilor părinţi. Părinţi cărora nu le-a fost deloc uşor, timp de decenii, să spună în public: „sînt gay“, „sînt lesbiană“. 

Una peste alta, familiile noastre nu există pentru uzul oficial al statisticii româneşti. Cum altfel, cînd pînă de curînd nu existam ca persoane LGBT decît pentru uzul statistic al penitenciarelor româneşti şi al miliţiei de moravuri (travestită în vremurile iliesciene în poliţia de morală ortodoxă). E un progres, totuşi. Iată că vremurile s-au schimbat, familiile se diversifică, iar familiile gay nu sînt mai puţin diverse. Familii formate din părinţi de acelaşi sex, căsătoriţi sau parteneriaţi legal într-o altă ţară, familii ce formează parteneriate nerecunoscute legal în ţară, familii care au copii adoptaţi sau proprii copii biologici, familii care nu au şi nu îşi doresc copii, familii care nu au copii, dar şi-i doresc, familii cu un singur părinte. Vi se par ele atît de diferite faţă de „celelalte“, tradiţionale şi binecuvîntat-heterosexuale? 

Florin Buhuceanu este preşedinte executiv al ECPI-Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice şi coordonator al programelor asociaţiei ACCEPT şi European Forum of LGBT Christian Groups. 

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

nicolaeamericanul Sursaneverforgotten jpg
Apel de suflet de la un român adoptat în SUA. „Am nevoie să fac pace cu mine însumi“
„Poate frăţiorii mei vor vedea postarea şi se vor recunoaşte în aceste rânduri. Am nevoie să fac pace cu mine însumi“. Este apelul de suflet al unui român adoptat în SUA cu ani în urmă, care vrea să-și cunoască frații rămași în România.
309479561 627647835413743 5142992967937955401 n jpg
Pasajul Berceni: Când ar putea fi deschis circulației. „Furnizorii de materiale au întârziat livrarea”
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioșteanu, a publicat noi imagini de pe șantierul pasajului Berceni de pe Centura Capitalei.
WhatsApp Image 2022 09 15 at 15 42 13 jpeg
Experiența unei studente Erasmus în Perugia. Care sunt diferențele față de București
Să obții o bursă Erasmus poate fi un vis pentru un student român. Totuși, numărul aplicanților nu este foarte mare, însă cei care studiază în străinătate spun că au parte de o experiență de neuitat

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.