Cum s─â (nu) te folose┼čti de ÔÇ×familia tradi┼úional─âÔÇť ├«n alegeri

Radu UMBRE┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Familia l─ârgit─â ┼či aranjamente alternative jpeg

Recent, o politician─â ┼či-a exprimat dezaprobarea moral─â fa┼ú─â de adversarul politic, care ├«ndr─âznea s─â se ├«nf─â┼úi┼čeaze electoratului, de┼či nu avea copii. F─âr─â acces la tehnologia politic─â din spatele campaniilor, ├«ndr─âznesc s─â ├«mi imaginez c─â pozi┼úia aceasta nu reprezenta doar o viziune personal─â, ci strategia unei echipe de consultan┼úi care a g─âsit ├«n armura contracandidatului o vulnerabilitate s─â rezoneze cu valorile morale ale electoratului. Probabil c─â analiza datelor de sondaj despre valorile sociale ale popula┼úiei i-a f─âcut pe consultan┼úi s─â sar─â ├«n sus de bucurie. Rom├ónii declar─â c─â familia este sfera cu cea mai mare ├«ncredere, ┼či c─â scopul cel mai important ├«n via┼ú─â este apari┼úia ┼či dezvoltarea copiilor, pentru a c─âror bun─âstare efortul este nepregetat. Dar de ce nu a avut succes ├«ncercarea de demonizare a unui om politic prin absen┼úa copiilor, de┼či rela┼úia dintre p─ârin┼úi ┼či copii reprezint─â una dintre cele mai valorizate rela┼úii morale din cultura rom├óneasc─â?

Potomac nu e Dîmboviţa

Pot s─â ├«n┼úeleg importul modelelor americane (odat─â cu consultan┼úii, ┼čopte┼čte t├«rgul), unde absen┼úa copiilor completeaz─â panoplia de caracteristici care ├«┼úi garanteaz─â (├«nc─â) e┼čecul politic ├«n alegerile preziden┼úiale, al─âturi de ateism ┼či orientare sexual─â nonmajoritar─â (s─â ad─âug─âm la┼čitatea din metaforele aviare?). Al─âturi de c├«ine/pisic─â, practicarea sportului, hobby-uri vernaculare ┼či cameleonism social, copiii (┼či familia ├«n general) s├«nt ingredientele imaginii candidatului ca persona, o masc─â ce trebuie atent construit─â, pentru a prezenta electoratului un loc comun, dar sigur prin predictibilitatea sa.

┼×i totu┼či, ce nu a mers ├«n acest plan aparent perfect? Primul r─âspuns ÔÇô simplu, dar eficient ÔÇô este c─â reprezent─ârile culturale din spa┼úiul rom├ónesc au surprinz─âtor de multe ├«n comun cu spiritul de frontier─â nord-american, dar nici chiar at├«t de mult. Printre tr─âs─âturile care caracterizeaz─â toate ideologiile politice din Statele Unite s├«nt egalitarianismul (social, nu economic), antielitismul (idem) ┼či orientarea c─âtre practici ┼či valori sociale larg ├«mp─ârt─â┼čite. Pre┼čedintele este primus inter pares, cu accent pe pares ├«n ceea ce prive┼čte imaginea public─â. Aceast─â structur─â simbolic─â se cl─âde┼čte pe un sistem ├«n care institu┼úiile politice asigur─â acele checks and balances care reduc masiv importan┼úa caracterului personal al liderului politic, m─âcar la nivel ideatic.

├Än concluzie, personalitatea omului politic cade ├«n planul doi, primordiale fiind ideologia ┼či performan┼úa politic─â. Pentru c─â, nu e a┼ča, orice cet─â┼úean are ┼čansa de a deveni pre┼čedintele Statelor Unite, singura cerin┼ú─â obligatorie de la candida┼úi fiind s─â arate c├«t mai mult ca acel everyman imaginar, y compris copiii aferen┼úi. Vom vedea mai jos cum sistemul din Rom├ónia porne┼čte de la o ontologie politic─â diferit─â.

Copiii ca povar─â politic─â

Ca antropolog interesat de studiul rela┼úiilor de rudenie, pot s─â ├«n┼úeleg atrac┼úia superficial─â a g─âselni┼úei electorale. ├Äntr-o societate post┼ú─âr─âneasc─â, a┼ča cum o nume┼čte Vintil─â Mih─âilescu, trecut─â prin trei transform─âri radicale ale structurii sociale ├«n ultimul secol, rudenia este rela┼úia social─â fundamental─â din punct de vedere moral ┼či practic. ├Än capitalismul primitiv, dictatur─â sau tranzi┼úia spre economia de pia┼ú─â, familia a r─âmas, horribile dictu, dar de neevitat, celula de baz─â a societ─â┼úii. Mai mult, leg─âtura dintre p─ârin┼úi ┼či copii este axa simbolic─â ┼či practic─â a reproducerii sociale, rela┼úia ur-moral─â evocat─â de ritualuri ├«ncep├«nd cu intrarea ├«n lumea copiilor ┼či p─âr─âsirea acesteia de c─âtre p─ârin┼úi.

├Äns─â un sistem social cl─âdit ├«n mare parte pe rela┼úii de rudenie na┼čte un conflict esen┼úial ├«n judecarea caracterului unui om politic. Acolo unde nu are loc distinc┼úia ├«ntre rolul public ┼či persoana privat─â ÔÇô o dedublare perfect artificial─â, dar absolut necesar─â pentru func┼úionarea unui sistem politic de democra┼úie electiv─â, tr─âs─âturile personale, chiar ┼či cele aparent irelevante pentru ÔÇťfi┼ča postuluiÔÇŁ, devin unicul predictor al performan┼úei. Absen┼úa copiilor devine nu un handicap, ci chiar opusul ÔÇô o garan┼úie a onestit─â┼úii.

Imaginea mi-a ap─ârut c├«nd am auzit inversarea complet─â a ├«ncerc─ârii de discreditare: ÔÇ×┼×i ce dac─â nu are copii? Nu are pentru cine s─â fure, o s─â ├«┼či vad─â de treab─â.ÔÇŁ Aceast─â interpretare am primit-o ┼či din partea s─âtenilor cu care am lucrat ├«n timpul terenului meu etnografic, ocazie cu care mi-am reamintit o poveste local─â. C├«┼úiva vecini discutau despre alegerea viitorului primar, iar o femeie sugera c─â s-ar cuveni s─â fie ales noul candidat, pentru c─â are doi b─âie┼úi mici de crescut, ├«n timp ce primarul ├«n func┼úie a str├«ns deja avere ├«ndeajuns pentru a-┼či asigura viitorul familiei ┼či al odraslei sale trimise la ┼čcoli bune. Nimeni nu ├«┼či imagina c─â viitorul primar, oricare ar fi el, nu ar ÔÇ×trageÔÇŁ pentru familia sa ÔÇô p├«n─â la urm─â, orice s─âtean ÔÇ×normalÔÇŁ ar folosi resursele politice ┼či administrative pentru familia sa.

├Äntorc├«ndu-ne la func┼úii politice u┼čor mai ├«nalte, imaginea, ac┼úiunile sau simpla prezen┼ú─â a copiilor au fost rareori un avantaj politic pentru conduc─âtorii de stat. Putem ├«ncepe cu pre┼čedintele ├«n exerci┼úiu ┼či, merg├«nd mai departe pe firul istoriei, ne amintim de comunismul dinastic (Vladimir Tism─âneanu), o remarc─âm en passant pe Lica Gheorghiu, ┼či ajungem p├«n─â la Alexandru Ioan Cuza. Printre multele motive care au stat ├«n spatele monstruoasei coali┼úii a fost ┼či dorin┼úa domnitorului de a-┼či recunoa┼čte fii nelegitimi. Ace┼čtia deveneau, astfel, poten┼úiali urma┼či la tron, ├«n direct─â opozi┼úie cu liderii politici ai vremii. ├Äntr-o societate a modernit─â┼úii incomplete, e de a┼čteptat ca un om politic cu copii s─â ┼či-i avantajeze, s─â fac─â totul pentru a-i ├«mbog─â┼úi, pentru a le face o stare social─â ┼či material─â c├«t mai bun─â. Dar pentru un om de stat, aceste interese intr─â ├«n conflict cu rolul de mediator, de arbitru impar┼úial, de individ devotat total societ─â┼úii. ├Än reperele morale ale familiei tradi┼úionale ├«n care rela┼úiile de rudenie primeaz─â asupra altor datorii, nu po┼úi s─â fii simultan un p─ârinte bun ┼či un pre┼čedinte care nu ├«┼či avantajeaz─â familia.

Nongenealogia ca devotament simbolic

Lewis Coser descria ÔÇ×institu┼úiile lacomeÔÇŁ ├«n care individul care ocup─â o pozi┼úie ├«n birocra┼úia statal─â devine devotat complet institu┼úiei, prin anularea rela┼úiilor sale sociale. Rudenia este poate cea mai important─â ┼úint─â de anihilare, ceea ce explic─â prevalen┼úa ÔÇ×eunucilor politiciÔÇŁ din China, Imperiul Otoman ┼či din nenum─ârate alte societ─â┼úi. Imposibilitatea reproducerii genealogice creeaz─â un agent biopolitic ce nu poate fi deturnat de la misiunea institu┼úional─â de considerente fenotipic-egoiste cum ar fi prop─â┼čirea copiilor. Mai aproape de zilele noastre, Washington Post scrie cum vice-premierul chinez Wang Qishan, ├«ns─ârcinat cu lupta ├«mpotriva corup┼úiei, este considerat incoruptibil deoarece nu are copii, spre deosebire de majoritatea liderilor de partid ai c─âror ÔÇ×prin┼úi┼čoriÔÇŁ defileaz─â pe culoarul prosper dintre comunism ┼či capitalism.

├Än absen┼úa unor mecanisme politice institu┼úionalizate, garan┼úia rectitudinii morale se poate reduce la lucruri at├«t de simple: ce nu exist─â nu poate duce ├«n ispit─â ┼či ├«n gre┼čeal─â. Un sistem politic modern se poate dispensa de asemenea rudimente biologice. Dar, p├«n─â atunci, s─â atragi aten┼úia asupra absen┼úei copiilor unui om politic poate fi un bumerang electoral. Omul politic f─âr─â copii poate c─â este ÔÇ×altfelÔÇŁ ÔÇô dar ÔÇ×altfelÔÇŁ este poate exact calitatea c─âutat─â de un electorat ce nu trebuie s─â fie neap─ârat ipocrit atunci c├«nd nu caut─â propriile valori morale ├«n politicieni. Mai experimenta┼úi dec├«t politicienii, oamenii obi┼čnui┼úi ├«n┼úeleg c─â familia ┼či puterea statal─â fac cas─â bun─â pentru interesul politicienilor, dar rareori pentru cel al cet─â┼úenilor.

Radu Umbre┼č este antropolog, pred─â la SNSPA ┼či Universitatea Bucure┼čti, ┼či este bursier al Colegiului ÔÇťNoua Europ─âÔÇŁ cu monografia Ne├«ncredere moral─â. Conflict ┼či mutualism ├«ntr-un sat din Rom├ónia.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.