Cum s─â (nu) te folose┼čti de ÔÇ×familia tradi┼úional─âÔÇť ├«n alegeri

Radu UMBRE┼×
Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Familia l─ârgit─â ┼či aranjamente alternative jpeg

Recent, o politician─â ┼či-a exprimat dezaprobarea moral─â fa┼ú─â de adversarul politic, care ├«ndr─âznea s─â se ├«nf─â┼úi┼čeaze electoratului, de┼či nu avea copii. F─âr─â acces la tehnologia politic─â din spatele campaniilor, ├«ndr─âznesc s─â ├«mi imaginez c─â pozi┼úia aceasta nu reprezenta doar o viziune personal─â, ci strategia unei echipe de consultan┼úi care a g─âsit ├«n armura contracandidatului o vulnerabilitate s─â rezoneze cu valorile morale ale electoratului. Probabil c─â analiza datelor de sondaj despre valorile sociale ale popula┼úiei i-a f─âcut pe consultan┼úi s─â sar─â ├«n sus de bucurie. Rom├ónii declar─â c─â familia este sfera cu cea mai mare ├«ncredere, ┼či c─â scopul cel mai important ├«n via┼ú─â este apari┼úia ┼či dezvoltarea copiilor, pentru a c─âror bun─âstare efortul este nepregetat. Dar de ce nu a avut succes ├«ncercarea de demonizare a unui om politic prin absen┼úa copiilor, de┼či rela┼úia dintre p─ârin┼úi ┼či copii reprezint─â una dintre cele mai valorizate rela┼úii morale din cultura rom├óneasc─â?

Potomac nu e Dîmboviţa

Pot s─â ├«n┼úeleg importul modelelor americane (odat─â cu consultan┼úii, ┼čopte┼čte t├«rgul), unde absen┼úa copiilor completeaz─â panoplia de caracteristici care ├«┼úi garanteaz─â (├«nc─â) e┼čecul politic ├«n alegerile preziden┼úiale, al─âturi de ateism ┼či orientare sexual─â nonmajoritar─â (s─â ad─âug─âm la┼čitatea din metaforele aviare?). Al─âturi de c├«ine/pisic─â, practicarea sportului, hobby-uri vernaculare ┼či cameleonism social, copiii (┼či familia ├«n general) s├«nt ingredientele imaginii candidatului ca persona, o masc─â ce trebuie atent construit─â, pentru a prezenta electoratului un loc comun, dar sigur prin predictibilitatea sa.

┼×i totu┼či, ce nu a mers ├«n acest plan aparent perfect? Primul r─âspuns ÔÇô simplu, dar eficient ÔÇô este c─â reprezent─ârile culturale din spa┼úiul rom├ónesc au surprinz─âtor de multe ├«n comun cu spiritul de frontier─â nord-american, dar nici chiar at├«t de mult. Printre tr─âs─âturile care caracterizeaz─â toate ideologiile politice din Statele Unite s├«nt egalitarianismul (social, nu economic), antielitismul (idem) ┼či orientarea c─âtre practici ┼či valori sociale larg ├«mp─ârt─â┼čite. Pre┼čedintele este primus inter pares, cu accent pe pares ├«n ceea ce prive┼čte imaginea public─â. Aceast─â structur─â simbolic─â se cl─âde┼čte pe un sistem ├«n care institu┼úiile politice asigur─â acele checks and balances care reduc masiv importan┼úa caracterului personal al liderului politic, m─âcar la nivel ideatic.

├Än concluzie, personalitatea omului politic cade ├«n planul doi, primordiale fiind ideologia ┼či performan┼úa politic─â. Pentru c─â, nu e a┼ča, orice cet─â┼úean are ┼čansa de a deveni pre┼čedintele Statelor Unite, singura cerin┼ú─â obligatorie de la candida┼úi fiind s─â arate c├«t mai mult ca acel everyman imaginar, y compris copiii aferen┼úi. Vom vedea mai jos cum sistemul din Rom├ónia porne┼čte de la o ontologie politic─â diferit─â.

Copiii ca povar─â politic─â

Ca antropolog interesat de studiul rela┼úiilor de rudenie, pot s─â ├«n┼úeleg atrac┼úia superficial─â a g─âselni┼úei electorale. ├Äntr-o societate post┼ú─âr─âneasc─â, a┼ča cum o nume┼čte Vintil─â Mih─âilescu, trecut─â prin trei transform─âri radicale ale structurii sociale ├«n ultimul secol, rudenia este rela┼úia social─â fundamental─â din punct de vedere moral ┼či practic. ├Än capitalismul primitiv, dictatur─â sau tranzi┼úia spre economia de pia┼ú─â, familia a r─âmas, horribile dictu, dar de neevitat, celula de baz─â a societ─â┼úii. Mai mult, leg─âtura dintre p─ârin┼úi ┼či copii este axa simbolic─â ┼či practic─â a reproducerii sociale, rela┼úia ur-moral─â evocat─â de ritualuri ├«ncep├«nd cu intrarea ├«n lumea copiilor ┼či p─âr─âsirea acesteia de c─âtre p─ârin┼úi.

├Äns─â un sistem social cl─âdit ├«n mare parte pe rela┼úii de rudenie na┼čte un conflict esen┼úial ├«n judecarea caracterului unui om politic. Acolo unde nu are loc distinc┼úia ├«ntre rolul public ┼či persoana privat─â ÔÇô o dedublare perfect artificial─â, dar absolut necesar─â pentru func┼úionarea unui sistem politic de democra┼úie electiv─â, tr─âs─âturile personale, chiar ┼či cele aparent irelevante pentru ÔÇťfi┼ča postuluiÔÇŁ, devin unicul predictor al performan┼úei. Absen┼úa copiilor devine nu un handicap, ci chiar opusul ÔÇô o garan┼úie a onestit─â┼úii.

Imaginea mi-a ap─ârut c├«nd am auzit inversarea complet─â a ├«ncerc─ârii de discreditare: ÔÇ×┼×i ce dac─â nu are copii? Nu are pentru cine s─â fure, o s─â ├«┼či vad─â de treab─â.ÔÇŁ Aceast─â interpretare am primit-o ┼či din partea s─âtenilor cu care am lucrat ├«n timpul terenului meu etnografic, ocazie cu care mi-am reamintit o poveste local─â. C├«┼úiva vecini discutau despre alegerea viitorului primar, iar o femeie sugera c─â s-ar cuveni s─â fie ales noul candidat, pentru c─â are doi b─âie┼úi mici de crescut, ├«n timp ce primarul ├«n func┼úie a str├«ns deja avere ├«ndeajuns pentru a-┼či asigura viitorul familiei ┼či al odraslei sale trimise la ┼čcoli bune. Nimeni nu ├«┼či imagina c─â viitorul primar, oricare ar fi el, nu ar ÔÇ×trageÔÇŁ pentru familia sa ÔÇô p├«n─â la urm─â, orice s─âtean ÔÇ×normalÔÇŁ ar folosi resursele politice ┼či administrative pentru familia sa.

├Äntorc├«ndu-ne la func┼úii politice u┼čor mai ├«nalte, imaginea, ac┼úiunile sau simpla prezen┼ú─â a copiilor au fost rareori un avantaj politic pentru conduc─âtorii de stat. Putem ├«ncepe cu pre┼čedintele ├«n exerci┼úiu ┼či, merg├«nd mai departe pe firul istoriei, ne amintim de comunismul dinastic (Vladimir Tism─âneanu), o remarc─âm en passant pe Lica Gheorghiu, ┼či ajungem p├«n─â la Alexandru Ioan Cuza. Printre multele motive care au stat ├«n spatele monstruoasei coali┼úii a fost ┼či dorin┼úa domnitorului de a-┼či recunoa┼čte fii nelegitimi. Ace┼čtia deveneau, astfel, poten┼úiali urma┼či la tron, ├«n direct─â opozi┼úie cu liderii politici ai vremii. ├Äntr-o societate a modernit─â┼úii incomplete, e de a┼čteptat ca un om politic cu copii s─â ┼či-i avantajeze, s─â fac─â totul pentru a-i ├«mbog─â┼úi, pentru a le face o stare social─â ┼či material─â c├«t mai bun─â. Dar pentru un om de stat, aceste interese intr─â ├«n conflict cu rolul de mediator, de arbitru impar┼úial, de individ devotat total societ─â┼úii. ├Än reperele morale ale familiei tradi┼úionale ├«n care rela┼úiile de rudenie primeaz─â asupra altor datorii, nu po┼úi s─â fii simultan un p─ârinte bun ┼či un pre┼čedinte care nu ├«┼či avantajeaz─â familia.

Nongenealogia ca devotament simbolic

Lewis Coser descria ÔÇ×institu┼úiile lacomeÔÇŁ ├«n care individul care ocup─â o pozi┼úie ├«n birocra┼úia statal─â devine devotat complet institu┼úiei, prin anularea rela┼úiilor sale sociale. Rudenia este poate cea mai important─â ┼úint─â de anihilare, ceea ce explic─â prevalen┼úa ÔÇ×eunucilor politiciÔÇŁ din China, Imperiul Otoman ┼či din nenum─ârate alte societ─â┼úi. Imposibilitatea reproducerii genealogice creeaz─â un agent biopolitic ce nu poate fi deturnat de la misiunea institu┼úional─â de considerente fenotipic-egoiste cum ar fi prop─â┼čirea copiilor. Mai aproape de zilele noastre, Washington Post scrie cum vice-premierul chinez Wang Qishan, ├«ns─ârcinat cu lupta ├«mpotriva corup┼úiei, este considerat incoruptibil deoarece nu are copii, spre deosebire de majoritatea liderilor de partid ai c─âror ÔÇ×prin┼úi┼čoriÔÇŁ defileaz─â pe culoarul prosper dintre comunism ┼či capitalism.

├Än absen┼úa unor mecanisme politice institu┼úionalizate, garan┼úia rectitudinii morale se poate reduce la lucruri at├«t de simple: ce nu exist─â nu poate duce ├«n ispit─â ┼či ├«n gre┼čeal─â. Un sistem politic modern se poate dispensa de asemenea rudimente biologice. Dar, p├«n─â atunci, s─â atragi aten┼úia asupra absen┼úei copiilor unui om politic poate fi un bumerang electoral. Omul politic f─âr─â copii poate c─â este ÔÇ×altfelÔÇŁ ÔÇô dar ÔÇ×altfelÔÇŁ este poate exact calitatea c─âutat─â de un electorat ce nu trebuie s─â fie neap─ârat ipocrit atunci c├«nd nu caut─â propriile valori morale ├«n politicieni. Mai experimenta┼úi dec├«t politicienii, oamenii obi┼čnui┼úi ├«n┼úeleg c─â familia ┼či puterea statal─â fac cas─â bun─â pentru interesul politicienilor, dar rareori pentru cel al cet─â┼úenilor.

Radu Umbre┼č este antropolog, pred─â la SNSPA ┼či Universitatea Bucure┼čti, ┼či este bursier al Colegiului ÔÇťNoua Europ─âÔÇŁ cu monografia Ne├«ncredere moral─â. Conflict ┼či mutualism ├«ntr-un sat din Rom├ónia.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.