Familia extins─â - suport ┼či vulnerabilitate

Raluca POPESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
Familia extins─â   suport ┼či vulnerabilitate jpeg

Familia nostalgiei 

├Än ciuda unei bogate literaturi nostalgizante ┼či a opiniei publice, cercet─ârile pe tema familiei demonstreaz─â c─â tipul extins nu a fost nici ├«n trecut cel mai r─âsp├«ndit. Familia l─ârgit─â, cu multe genera┼úii sub acela┼či acoperi┼č, a reprezentat mai degrab─â modelul ideal, puternic valorizat. De exemplu, cercet─ârile unor istorici (Laslett) au ar─âtat c─â dimensiunea medie a gospod─âriei ├«n Anglia (incluz├«nd servitorii) se situa ├«n jurul a 4,5 membri, ├«ncep├«nd cu secolul al XVI-lea, ┼či a r─âmas constant─â de-a lungul industrializ─ârii p├«n─â spre sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, c├«nd a ├«nceput s─â ├«nregistreze un declin ÔÇô p├«n─â la trei membri, la ├«nceputul secolului XX. Gradul de coabitare intergenera┼úional─â era, de asemenea, redus, dac─â ┼úinem cont de mortalitatea deosebit de ridicat─â a vremii. P─ârin┼úi, copii, bunici sau alte rude colaterale tr─âind ┼či muncind ├«mpreun─â reprezint─â mai degrab─â un mit, ÔÇ×familia clasic─â a nostalgiei VestuluiÔÇť (Morgan) dec├«t o realitate. 

De┼či tipul extins de familie nu a reprezentat modelul cel mai r─âsp├«ndit, ci, mai degrab─â, cel mai puternic idealizat, poate fi considerat caracteristic societ─â┼úii preindustriale prin atributele asociate: rolul fundamental ├«n societate, func┼úiile de baz─â pe care le ├«ndepline┼čte, distribu┼úia inegal─â a statusurilor ┼či a rolurilor, rela┼úiile strict reglementate dintre membrii, autarhia ┼či izolarea de societate. 

Familia tradi┼úional─â (cu referin┼úa idealizat─â a familiei extinse) reprezenta o institu┼úie conservatoare, o comunitate ├«nchis─â, ├«n care valorile erau puternic modelate de religie, iar normele rigide men┼úineau o puternic─â stabilitate ┼či loialitatea membrilor, spiritul de clan fiind mai presus de interesul propriu. Economia gospod─âriei era una autarhic─â de subzisten┼ú─â, fiind un indicator al circuitului ├«nchis al familiei ┼či al tuturor activit─â┼úilor ┼či func┼úiilor pe care le ├«ndeplinea. Produc┼úia ┼či consumul erau realizate ├«n cadrul gospod─âriei, la ele particip├«nd to┼úi membrii familiei. La nivelul func┼úiilor, familia tradi┼úional─â asigura totalitatea nevoilor individului, de la func┼úia de reproducere, educa┼úia copiilor, ├«ngrijirea b─âtr├«nilor, p├«n─â la transmiterea tradi┼úiilor ┼či a obiceiurilor culturii respective. Rela┼úiile de gen erau asimetrice, b─ârbatul de┼úin├«nd pozi┼úia privilegiat─â. Stilul de via┼ú─â al familiei consacra superioritatea p─ârin┼úilor asupra copiilor, a v├«rstnicilor asupra tinerilor, a b─ârba┼úilor asupra femeilor, a fra┼úilor mai mari asupra celor mai mici ┼č.a.m.d. 

Prin prisma nevoilor din societatea contemporan─â, familia tradi┼úional─â este o familie ├«n care nu ai vrea s─â tr─âie┼čti, o familie care anihileaz─â libertatea individului ┼či dezvoltarea personal─â. Totu┼či, familia extins─â ┼či via┼úa ├«n comunit─â┼úile tradi┼úionale, ÔÇ×familia ┼či satul de alt─âdat─âÔÇť s├«nt ┼či ├«n prezent repere nostalgice, fiind considerate p─âstr─âtoarele ÔÇ×adev─âratelor valoriÔÇť, pe fondul mi┼čc─ârilor valorice din ultimele decenii ÔÇô de respingere a modernit─â┼úii, de redescoperire ┼či revalorizare a tradi┼úiei.

├Än Rom├ónia, influen┼úa familiei extinse nu pare a fi de tip simbolic pe fond nostalgic, ci mai degrab─â o realitate. Definit─â strict, nu reprezint─â tipul cel mai frecvent de familie, dar ├«ntr-o form─â modificat─â, aceasta continu─â s─â reprezinte modelul tipic de familie din societatea rom├óneasc─â. 

Familia suport  

Conform recensămîntului din 2011, dimensiunea medie a gospodăriei în România este de 2,66 persoane, în scădere faţă de valoarea de 2,92 membri de la recensămîntul din 2002. Modelul familial cel mai răspîndit este cel al familiilor nucleare, dar există o pondere importantă a familiilor extinse, de aproape 7%, printre cele mai ridicate valori din Europa.

Familiile extinse

(├«n┼úelese ca mai multe nuclee familiale locuind ├«mpreun─â ┼či av├«nd menaj comun) s├«nt tot mai pu┼úine. Totu┼či, familia l─ârgit─â r─âm├«ne probabil tipul dominant de familie ├«n Rom├ónia prin ÔÇ×familia extins─â modificat─âÔÇť, ├«n┼úeleas─â ca familia ├«n care, de┼či nu mai tr─âiesc ├«mpreun─â, membrii s─âi r─âm├«n foarte bine conecta┼úi, iar solidaritatea intergenera┼úional─â r─âm├«ne la fel de important─â. Chiar dac─â nu mai locuiesc sub acela┼či acoperi┼č, membrii familiei vorbesc ┼či se viziteaz─â des, se sus┼úin emo┼úional ┼či material, particip─â la activit─â┼úile domestice, la cre┼čterea copiilor ┼či ├«ngrijirea b─âtr├«nilor. 

Peste jum─âtate din p─ârin┼úi declar─â c─â se v─âd aproape zilnic cu copiii lor, de┼či nu locuiesc ├«n aceea┼či gospod─ârie. Contactele s├«nt frecvente ┼či cu celelalte rude, peste 40% declar├«nd c─â se v─âd cu ace┼čtia cel pu┼úin o dat─â pe s─âpt─âm├«n─â ┼či peste 60% declar├«nd c─â vorbesc prin telefon sau Internet cel pu┼úin s─âpt─âm├«nal (Datele prezentate s├«nt din anchetele europene European Quality of Life Survey ÔÇô 2012 ┼či Genera┼úii ┼či Gen ÔÇô 2005). 

├Änt├«lnirile at├«t de frecvente indic─â nu numai o solidaritate crescut─â, ci ┼či proximitatea spa┼úial─â a familiei, majoritatea indivizilor av├«nd p─ârin┼úii, copiii ┼či chiar al┼úi membri ai familiei ├«n localitate sau ├«n apropiere. 

Rom├ónia conserv─â un pattern al rela┼úiilor str├«nse dintre genera┼úii, comparativ cu ┼ú─ârile occidentale, asem─ân─âtor c├«torva state estice ┼či sudice (mediteraneene). Cei ├«n v├«rst─â le aduc oale cu m├«ncare, borcane de mur─âturi ┼či zacusc─â copiilor adul┼úi, au grij─â de nepo┼úi, ├«i iau de la ┼čcoal─â, r─âm├«n cu ei c├«nd ies p─ârin┼úii ├«n ora┼č, ├«┼či pun chiar ┼či casa la b─âtaie, ca s─â ├«i poat─â lua tinerei familii un apartament. Aproape 80% consider─â c─â bunicii trebuie s─â aib─â grij─â de nepo┼úii lor dac─â p─ârin┼úii au nevoie de acest lucru, trei sferturi consider─â c─â p─ârin┼úii trebuie s─â acorde ajutor financiar copiilor lor adul┼úi dac─â e cazul, ┼či peste 40% consider─â chiar c─â p─ârin┼úii trebuie s─â-┼či adapteze propria via┼ú─â pentru a-i ajuta pe copiii lor adul┼úi dac─â ace┼čtia au nevoie.

Copiii adul┼úi, atunci c├«nd p─ârin┼úii se ├«mboln─âvesc sau ├«mb─âtr├«nesc ┼či nu mai au putere, ├«i iau cu ei ├«n cas─â ┼či au grij─â de ei, chiar cu pre┼úul afect─ârii vie┼úii de cuplu sau a vie┼úii profesionale. O majoritate de peste 90% crede c─â propriii copii ar trebui s─â-┼či asume responsabilitatea pentru ├«ngrijirea p─ârin┼úilor atunci c├«nd ace┼čtia au nevoie de acest lucru, peste 80% ÔÇô c─â ar trebui s─â le ofere sprijin financiar c├«nd ace┼čtia se confrunt─â cu dificult─â┼úi ┼či aproximativ 70% ÔÇô c─â ar trebui s─â-i ia pe p─ârin┼úi s─â locuiasc─â la ei c├«nd ace┼čtia nu se mai pot ├«ngriji singuri. 

Implicarea ├«n treburile casnice ┼či ├«ngrijirea persoanelor dependente s├«nt aspecte care confirm─â modelul familiei l─ârgite. ├Ängrijirea v├«rstnicilor sau a persoanelor cu dizabilit─â┼úi ca activitate curent─â a familiei ├«nregistreaz─â ├«n Rom├ónia printre cele mai ridicate valori din Europa. Aproximativ 8% (10% dintre femei ┼či 5% dintre b─ârba┼úi) declar─â c─â se ocup─â cu aceast─â sarcin─â ├«n fiecare zi, valoarea fiind la fel de ridicat─â numai ├«n Spania ┼či Lituania. Diferen┼úele de gen s├«nt unele dintre cele mai sc─âzute din ┼ú─ârile Uniunii Europene: b─ârba┼úii s├«nt implica┼úi la cote ridicate ├«n cre┼čterea copiilor, g─âtit ┼či alte treburi casnice ┼či chiar ├«n ├«ngrijirea b─âtr├«nilor. 

Modul ├«n care rom├ónii se raporteaz─â la timp confirm─â, de asemenea, importan┼úa rela┼úiilor cu familia ├«n via┼úa lor. Peste 40% consider─â c─â petrec prea pu┼úin timp cu familia, valoarea fiind, al─âturi de cea din Cipru, cea mai ridicat─â din Uniunea European─â. Nemul┼úumirea fa┼ú─â de bugetul de timp prive┼čte mai pu┼úin sfera personal─â ┼či hobby-urile, pentru care o pondere mai sc─âzut─â declar─â c─â nu au suficient timp. 

Familia este totodat─â principala surs─â de suport pentru majoritatea situa┼úiilor dificile: ├«mboln─âvire, probleme personale, pierderea locului de munc─â, o nevoie urgent─â de bani, triste┼úe etc. Rom├ónia, ca ┼či alte ┼ú─âri estice, se aseam─ân─â mult cu tipul de familie mediteranean, ├«n care re┼úelele de familie reprezint─â plasa de siguran┼ú─â cea mai important─â. ┼ó─ârile nordice, central-europene ┼či baltice au un model de familie ├«n care suportul este acordat de servicii specializate, institu┼úii, ONG-uri. O parte din popula┼úie consider─â chiar c─â nu ar primi ajutor de la nimeni: de exemplu, peste 35% dintre olandezi declar─â c─â nu ar apela la nimeni ├«n cazul ├«n care ar fi ├«n c─âutarea unui loc de munc─â. 

Familia rom├óneasc─â, chiar dac─â nu mai locuie┼čte sub acela┼či acoperi┼č, continu─â s─â func┼úioneze ca o familie l─ârgit─â bine integrat─â ├«n comunitate, ca o re┼úea de suport: leg─âturi str├«nse ├«ntre membri care ofer─â sprijin emo┼úional, ├«ngrijire, ajutor domestic ┼či suport material. Dar familia din Rom├ónia este ┼či o familie cu nivel de trai sc─âzut, fapt ce poate reprezenta o explica┼úie important─â pentru solidaritatea ridicat─â ┼či pentru men┼úinerea acestor aranjamente de tip extins. Distribu┼úia mai egalitar─â a treburilor casnice, ├«ngrijirea copiilor, a b─âtr├«nilor ┼či a bolnavilor nu reprezint─â numai o egalitate de gen ┼či o solidaritate intergenera┼úional─â sporit─â, ci ┼či un standard de via┼ú─â sc─âzut, imposibilitatea externaliz─ârii sarcinilor domestice ┼či o lips─â de acces la servicii destinate v├«rstnicilor. 

Faptul c─â membrii locuiesc ├«n apropiere indic─â nu numai modelul familiei unite, ci ┼či o mobilitate reziden┼úial─â redus─â, explicabil─â prin structura pie┼úei muncii ┼či factori economici. Vizitele frecvente ale copiilor adul┼úi la p─ârin┼úii v├«rstnici ┼či ├«ngrijirea acestora, c├«nd este cazul, indic─â ┼či faptul c─â nu pot apela la servicii de ├«ngrijire pentru c─â nu ┼či le permit. De asemenea, bunicii s├«nt foarte implica┼úi ├«n cre┼čterea nepo┼úilor, cel pu┼úin p├«n─â la v├«rsta ┼čcolar─â, ┼či pentru c─â p─ârin┼úii nu pot suporta costurile gr─âdini┼úelor particulare ┼či a altor centre de zi. Ca s─â nu mai amintim de sarcinile menajere care, pentru majoritatea gospod─âriilor din Rom├ónia, reprezint─â un lux. 

Oferta de servicii publice care s─â compenseze efortul familiei a ├«nregistrat un continuu regres ├«ncep├«nd cu anii 1990, ├«n timp ce oferta de servicii private nu reprezint─â ├«nc─â o alternativ─â viabil─â nici din punctul de vedere al posibilit─â┼úii de a sus┼úine costurile asociate ┼či nici din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. Cu alte cuvinte, familia rom├óneasc─â a continuat s─â func┼úioneze ca o familie extins─â, nu numai ca urmare a unei valoriz─âri crescute a modelului, ci ┼či ca mijloc de adaptare la un nivel de trai sc─âzut.  

Profiluri teritoriale ale calităţii vieţii în România

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?