În Orientul arabo-musulman

Laura SITARU
Publicat în Dilema Veche nr. 564 din 4-10 decembrie 2014
În Orientul arabo musulman jpeg

Subiect de o actualitate permanent─â prin dimensiunile sale sociale ┼či culturale, familia, al─âturi de valorile ┼či modelele generate de aceasta ┼či inculcate prin transfer societ─â┼úii ├«nse┼či, reprezint─â, pentru spa┼úiul arabo-islamic, miezul ├«n jurul c─âruia cre┼čte fructul social. Mai multe coordonate reglementeaz─â via┼úa de familie ├«n lumea Orientului arab ┼či musulman; unele dintre acestea s├«nt tributare mo┼čtenirii preislamice, altele se explic─â ├«n interiorul cadrului social pe care normele moralei islamice le adaug─â celor dint├«i.

Importan┼úa genealogiei, valoare fundamental─â a societ─â┼úii preislamice ┼či stabilirea cu acurate┼úe a leg─âturilor de rudenie (├«n ar. nasab), de┼či considerate drept ÔÇ×┼čtiin┼ú─â complet lipsit─â de utilitateÔÇŁ de c─âtre profetul islamului, Muߪąammad, au continuat s─â fie preocup─âri definitorii pentru func┼úionarea cadrului social, ┼či dup─â apari┼úia islamului. Genealogia devine astfel o ramur─â a istoriei deosebit de important─â care se manifest─â concret prin aten┼úia pe care arabii o acord─â numelor; onomastica fiind, ├«n acest context, mai important─â dec├«t bunul renume al unui individ (sau ceea ce islamul ├«ncearc─â s─â statueze prin conceptul de hasab, ├«n ar. ÔÇ×merit personalÔÇŁ). Dac─â aplic─âm o simpl─â ecua┼úie lingvistic─â, plec├«nd de la postulatul c─â limba este oglind─â a societ─â┼úii, vom reg─âsi ├«n felul arabilor de a-┼či pune nume argumente ├«n sus┼úinerea importan┼úei leg─âturilor familiale. Abu Muߪąammad (tat─âl lui Muߪąammad) ┼či ╠Ľ Umm Muߪąammad (mama lui Muߪąammad), folosite ca nume proprii, ne conduc c─âtre concluzia anihil─ârii individului ├«n favoarea apartenen┼úei acestuia la grupul familial (ceea ce istoricii arabi denumesc prin termenul ╠ĺasabiyya). Tot aici se ├«nscrie ┼či men┼úionarea constant─â, la finalul numelui, a apartenen┼úei la o familie, clan sau loc de na┼čtere, prin ad─âugarea unui termen de identificare (├«n ar. nisba) de tipul al-Baghdadi, ÔÇ×cel n─âscut ├«n BagdadÔÇŁ sau al-Khawarizmi, ÔÇ×cel din KhawarizmÔÇŁ. Toponimia poate oferi indicii pre┼úioase ├«n creionarea leg─âturilor de rudenie tradi┼úionale ├«n baza c─ârora func┼úioneaz─â p├«n─â ast─âzi societatea arabo-islamic─â; astfel, numeroase localit─â┼úi poart─â ├«n numele lor rezonan┼úele structurilor tribale primordiale: Banu Tamim (├«n ar. banu, ÔÇ×cei din neamulÔÇŽÔÇŁ) etc.

Consecin┼ú─â a importan┼úei cov├«r┼čitoare a familiei ┼či a ponderii acesteia ├«n structurarea rela┼úiilor sociale, individului nu ├«i mai r─âm├«ne dec├«t un spa┼úiu de manifestare foarte restr├«ns. Pe de-o parte, este constr├«ns s─â func┼úioneze ├«ntr-un cadru familial rigid ┼či bine normat, pe de alt─â parte, trebuie s─â fac─â fa┼ú─â rela┼úiei cu comunitatea religioas─â (╠Ľ umma) c─âreia ├«i apar┼úine. Acest al doilea cerc identitar, dup─â cel ini┼úial al familiei ┼či rela┼úiilor implicite acesteia, se contrapune individului musulman ┼či eventualelor inten┼úii de independen┼ú─â ├«n┼úeleas─â ├«n multiplele sale manifest─âri. Delimitarea spa┼úiului, ├«n public (amm) ┼či privat (khass), este judicios f─âcut─â, iar rolurile sociale s├«nt distribuite f─âr─â echivoc. Spa┼úiul public, tradi┼úional ├«mp─âr┼úit ├«ntre bazar ┼či moschee, este locul de exprimare a componentei masculine a societ─â┼úii arabo-islamice, ├«n vreme ce spa┼úiile private, locuin┼úele, ca ┼či hammam-ul, constituie tot at├«tea reprezent─âri ale unei lumi exclusiv feminine. Dincolo de a face aprecieri, altele dec├«t cele de natur─â antropologic─â, asupra situa┼úiei de mai sus, constat─âm, al─âturi de Malek Chebel, c─â femeii ├«i este refuzat accesul la spa┼úiul public, fiind supus─â unei ├«ntregi tipologii a inegalit─â┼úii. Revan┼ča ei, ├«ns─â, st─â ├«n exercitarea unei puteri aproape dictatoriale ├«n spa┼úiul privat ├«n interiorul c─âruia este recluzat─â. Femeia nu cap─ât─â valoare dec├«t prin maternitate ├«n societatea tradi┼úional─â arabo-islamic─â (femeia arab─â se na┼čte din propriul ei uter, afirm─â Malek Chebel), altfel spus prin capacitatea ei de a contribui la reproducerea leg─âturilor de familie ┼či ├«ntre familii. ├Än┼úelegem ├«n context de ce copiii de sex masculin s├«nt pre┼úio┼či, prin ei perpetu├«ndu-se un nume, numele familiei. Coranul pre┼úuie┼čte femeia-mam─â: ÔÇ×raiul se afl─â sub picioarele mamelorÔÇŁ, spune unul dintre versetele textului sacru al islamului. ├Äntr-o societate dominat─â de spiritul masculin, femeia are nevoie s─â fie reprezentat─â ├«n spa┼úiul public; de regul─â, acest lucru se ├«nt├«mpl─â prin intermediul unuia dintre b─ârba┼úii familiei din care provine, fie c─â este vorba de tat─âl, fratele sau unchiul acesteia. Dou─â s├«nt principiile fundamentale ├«n jurul c─ârora se organizeaz─â via┼úa femeii arabe: onoarea (├«n ar. saraf) ┼či separarea sexelor (azl). ┼×i totu┼či, ca o compensa┼úie a excluderii ei din spa┼úiul public, ├«n forma tradi┼úional─â de organizare a societ─â┼úii, femeia ├«┼či afirm─â puterea ├«n rela┼úia cu copiii, mai ales cu copiii b─âie┼úi a c─âror educa┼úie este ├«n grija ┼či responsabilitatea ei, ├«n primii ani ai vie┼úii. Emanciparea societ─â┼úii ├«ncepe cu educarea femeilor noastre, pentru c─â ele s├«nt educatoarele copiilor no┼čtri, spunea, la ├«nceputul secolului XX, egipteanul Q─üsim Am─źn. De-atunci, c├«teva lucruri s-au schimbat ├«n unele ┼ú─âri din spa┼úiul arabo-islamic (Tunisia, Egipt, Maroc, Iordania, Liban), societ─â┼úile s-au urbanizat galopant, a urmat globalizarea ├«n acela┼či ritm, ├«ns─â structura de rezisten┼ú─â a r─âmas neschimbat─â.

Ajuns ├«n afara spa┼úiului islamic (dar al-╠Ľ islam), prin urmare ├«ntr-un cadru cultural ┼či referen┼úial diferit, arabo-musulmanul ├«ncearc─â s─â reproduc─â ├«n miniatur─â universul de-acas─â. Restaurante, mici shopuri, cafenele ├«n stil oriental, moschei apar odat─â cu el ├«n spa┼úiul public al societ─â┼úii de adop┼úie. Acela┼či lucru se ├«nt├«mpl─â ┼či ├«n spa┼úiul privat, recreat dup─â modelul unei tradi┼úii care a stabilit cu mult timp ├«n urm─â rolul fiec─ârui membru al familiei. Portul v─âlului islamic, intens disputat ├«n spa┼úiul occidental, este doar un exemplu de perpetuare a unei tradi┼úii ┼či transfer al acesteia ├«ntr-un mediu str─âin. Toate acestea s├«nt v─âzute de c─âtre arabo-musulman ca o modalitate de a ┼úine piept individualismului care caracterizeaz─â societ─â┼úile de tip occidental, at├«t de str─âin spiritului social comunitar (organizat ├«n jurul comunit─â┼úii mai mici ÔÇô familia ÔÇô sau mai mari ÔÇô ╠ĺumma -) propriu ┼ú─ârilor musulmane.

Subiect al diferitelor modele de integrare social─â particularizate de la un sistem na┼úional la altul, arabii ┼či musulmanii stabili┼úi ├«n Occident refuz─â s─â fie asimila┼úi, absorbi┼úi ├«ntr-o mare de cet─â┼úeni ├«n care specificul lor cultural s─â fie ┼čters. De cele mai multe ori, politicile de integrare s├«nt percepute ca acte de abuz fa┼ú─â de cultura arabo-islamic─â ┼či specificul acesteia. Redus─â, cel mai adesea ├«ntr-o manier─â simplist─â, la conflictul ├«ntre religie ┼či laicitate, rela┼úia comunit─â┼úilor arabe ┼či musulmane, stabilite ├«n Occident, cu societ─â┼úile de adop┼úie este mult mai complex─â. Diferen┼úele ├«ntre genera┼úii s├«nt, ┼či ├«n cadrul familiilor musulmane, un factor esen┼úial: dac─â genera┼úiile ├«n v├«rst─â s├«nt ├«nc─â profund ata┼čate, ├«ntr-o manier─â mai degrab─â nostalgic─â, de tradi┼úia cultural─â a ┼ú─ârii l─âsate ├«n urm─â, tinerii tr─âiesc o stare de confuzie, prin┼či ├«ntre dou─â modele de societate incomplet apropriate, at├«t unul c├«t ┼či cel─âlalt. Ei devin astfel prad─â u┼čoar─â propunerilor alternative de identificare identitar─â, printre care ┼či cele cu caracter extremist de diverse orient─âri.

Laura Sitaru este conferen┼úiar univ. la sec┼úia de limba arab─â, Facultatea de Limbi ┼či Literaturi Str─âine a Universit─â┼úii Bucure┼čti. Este autoare a volumului G├«ndirea politic─â arab─â. Concepte-cheie ├«ntre tradi┼úie ┼či inova┼úie (Polirom, 2009), traduc─âtoare de literatur─â arab─â contemporan─â, autoare de articole ├«n domeniul studiilor culturale ┼či identitare referitoare la spa┼úiul arabo-islamic

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.