Lecția lui Adam MICHNIK

Publicat în Dilema Veche nr. 369 din 10 - 16 martie 2011
Lecția lui Adam MICHNIK jpeg

Conferinţele Ateneului au început în septembrie cu dialogul dintre Herta Müller şi Gabriel Liiceanu (pe care Dilema veche l-a reprodus în numărul 347 din 7 octombrie 2010) şi au continuat, pe 14 februarie 2011, cu un dialog între Adam Michnik şi Andrei Pleşu. În ambele ocazii, sala a fost arhiplină, iar presa a comentat îndelung ce s-a discutat. E limpede că iniţiativa de a relua Conferinţele Ateneului (care au avut o lungă tradiţie)  a dobîndit un loc însemnat pe harta evenimentelor culturale.

Cine se lasă purtat însă de ecourile din presă (sau o parte a ei) ar putea rămîne cu impresia că personajul principal al celor două evenimente a fost Gabriel Liiceanu. Mai mult decît atît, că ele au fost organizate „în jurul“ unei singure chestiuni: atitudinea dlui Liiceanu faţă de comunism. Foarte multe articole din presă la asta s-au referit. Există, se pare, o grabă (nu întotdeauna inocentă) a presei şi mediilor culturale româneşti de a reduce totul la măruntele noastre certuri domestice. La conferinţa din septembrie, s-a comentat mult despre faptul că Herta Müller l-ar fi „pus în dificultate“ pe Gabriel Liiceanu, şi puţin (sau deloc) despre diversele teme care s-au discutat. Acum, s-a scris mai mult despre întrebarea (pusă din sală, ca „simplu spectator“) lui Gabriel Liiceanu decît despre ideile lui Adam Michnik legate de postcomunism, iertare, toleranţă, dialog. Au fost şi comentarii în care (pentru a cîta oară?) s-a reluat încercarea de a explica totul prin „excepţionalismul românesc“ întors pe dos: la noi comunismul a fost mult mai rău decît în Polonia, Michnik „îşi permite“ să se arate generos şi să-şi ierte călăii pentru că în închisoare „a putut scrie articole“, iar comuniştii polonezi „au fost patrioţi“. Asemenea constatări sînt corecte, în esenţă, dar reflexul de a întoarce privirile spre trecut pentru a găsi acolo explicaţii care să ne scutească de responsabilitatea pentru prezent şi pentru viitor nu s-a dovedit, pînă acum, fructuos. 

Adam Michnik a vorbit, la Ateneu, despre mai multe teme. Nu a spus nimic nou, ci a reluat idei îndeobşte cunoscute. Dar – mai ales – a avut aceeaşi atitudine firească, relaxată, de democrat convins. Probabil că asta ar trebui să fie „lecţia“ pe care o avem de învăţat de la el. Publicăm integral dialogul Adam Michnik – Andrei Pleşu de la Ateneu pentru cei care vor să deprindă o asemenea lecţie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Autostrada Transilvania la Nădășelu  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) jpg
Autostrada Transilvania, calendarul inaugurărilor: cel puțin 68 de kilometri între Cluj și Oradea, gata în 2026
Cel puțin 68 de kilometri din Autostrada Transilvania, între Cluj - Napoca și Oradea ar putea fi deschiși traficului în 2026. Unele estimări vizează chiar finalizarea a încă unui tronson, din autostrada începută în anii 2000 în nord-vestul României.
securisti foto captura video
Adevărul despre banii Securității. Cât câștigau cei mai temuți oameni ai comunismului
În perioada comunistă, Securitatea a fost una dintre cele mai temute instituții din România, iar oamenii care lucrau în acest sistem nu aveau doar putere, ci și privilegii financiare serioase. Regimul îi recompensa cu lefuri mult peste media țării și cu numeroase avantaje, tocmai pentru a-i ține lo
Bloc apartamente FOTO Shutterstock
Prețurile apartamentelor nu vor scădea în 2026. Ce factori le influențează
Anul 2026 se conturează ca un an al ajustărilor și al repoziționării inteligente pe piața imobiliară. Contextul macroeconomic post-electoral, presiunile fiscale și schimbările legislative din real-estate creează o piață mai matură, mai selectivă și mai orientată spre eficiență.
Proteste violente în Teheran, Iran FOTO AFP
Iranul și „toamna ayatollahilor”. Analistă: „Pentru prima dată în decenii, tranziția leadership-ului este iminentă”
Iranul este în flăcări și, pentru prima dată din 1979 încoace, sunt întrunite condițiile care pot duce la căderea regimului. „Tranziția leadership-ului în Iran nu doar că pare posibilă, ci structural iminentă în 2026”, arată Raluca Moldovan, în prognoza ICDE publicată la începutul anului.
maduro new york profimedia jpg
Intervenția militară a SUA în Venezuela remodelează fluxurile energetice globale. Cine pierde și cine câștigă
Intervenția militară a SUA în Venezuela reprezintă mult mai mult decât o operațiune de securitate regională, marcând o accentuare a eforturilor Washingtonului de a-și reafirma dominația strategică în emisfera vestică, de a remodela fluxurile energetice globale.
Întâlnirea cu Armata Roşie în Bucureşti (Colentina) (1944)
Ce despăgubiri au fost nevoiți românii să plătească către URSS. Românii, taxați și pentru anii în care nu au participat la război
La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a fost bună de plată, cele mai mari despăgubiri fiind destinate sovieticilor. Țara noastră era obligată să plătească rușilor peste 380 de milioane de dolari. La această sumă se adăugau alte cheltuieli uriașe, în bani și materii prime.
Conferința de presă comună a liderilor PSD și PNL alături de candidatul acestora la PMB, Cătălin Cîrstoiu, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cine sunt finanțatorii partidelor politice. De la oameni cu funcții publice la acționari ai unor mari companii
Între finanțatorii partidelor care au contribuit cu bani, fie prin cotizații, fie prin împrumuturi sau chiar donații se numără atât membri de partid cu funcții, cât și reprezentanți ai unor mari companii.
 Qaqortoq, Groenlanda  jpeg
Ce se află sub gheața celei mai mari insule din lume. Pământul le-a ascuns aici dintr-un motiv anume
Groenlanda, cea mai mare insulă a planetei, adăpostește unele dintre cele mai bogate rezerve de resurse naturale cunoscute la nivel global.
pixabay jpg
Ne putem vindeca prin puterea gândurilor? Psiholog: „Organismul uman nu funcționează pe baza unei singure variabile"
Ideea că ne putem vindeca complet doar prin puterea gândurilor atrage tot mai mulți oameni. Experții explică însă că, deși gândurile pot avea efecte reale asupra corpului, ele nu pot garanta vindecări sau rezultate instantanee.