Leasing, claxoane ┼či haos

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Leasing, claxoane ┼či haos jpeg

├Än fiecare diminea┼ú─â ├«n care parcurg pe biciclet─â drumul de la Pia┼úa Domenii p├«n─â la Pia┼úa Roman─â, semafoarele pe care le intersectez pe oricare din cele dou─â trasee posibile genereaz─â stimuli pentru cacofonia sonor─â a zeci de claxoane. Cu c├«teva secunde ├«nainte ca lumina verde s─â dea startul fluxului de ma┼čini se aude primul semn al ner─âbd─ârii. Celelalte ├«i ┼úin isonul. ┼×oferii afla┼úi ├«n poll position s├«nt vinova┼úi ┼či blestema┼úi de la sine ├«n┼úeles. Num─ârul culorilor de pe semafor este insuficient. Nu vreau s─â descriu ├«n detaliu un peisaj de altfel foarte familiar oric─ârui bucure┼čtean. A┼č mai scrie ├«ns─â despre slalomul printre nenum─âratele portiere care ┼úi se deschid pofticioase ├«n fa┼ú─â. ┼×tiu (de la al┼úii): ar trebui s─â mergem pe trotuar; doar c─â pistele, pu┼úine c├«te erau, au fost desfiin┼úate, iar trotuarele oricum s├«nt un fel de benzi de rezerv─â ale str─âzii, c├«nd nu au devenit pur ┼či simplu parc─âri.

C├«nd am ajuns ├«n Bucure┼čti ├«n 1997, traficul era molcom, populat cu vechile Dacii ┼či ma┼čini occidentale second-hand. De-atunci ┼či p├«n─â ast─âzi to┼úi primarii ┼či toate guvern─ârile care s-au succedat au creat condi┼úii pentru un ora┼č suprapopulat cu ma┼čini. Prim─âria a privilegiat traficul ca stil unic de via┼ú─â urban─â iar politicile guvernamentale au intersectat vesel pia┼úa de autoturisme introduse ├«n special prin instrumentarul specific leasing-ului ┼či al creditelor (acordate lejer) ├«n peisajul consumerist autohton. Ora┼čul s-a umplut de ma┼čini care au avut din ce ├«n ce mai pu┼úin spa┼úiu pentru deplasare ┼či parcare la dispozi┼úie. Nimic imprevizibil: un fel de anomie programat─â prin ÔÇô s─â eufemiz─âm pu┼úin ÔÇô nep─âsare.

Am experimentat de-a lungul timpului alte dou─â realit─â┼úi ├«n aparen┼ú─â similare: Bari ┼či Istanbul. La Bari, ┼čoferul autobuzului cu care veneam de la aeroport spre gara din centrul ora┼čului se oprea la intervale regulate de timp s─â fac─â loc c─ârucioarelor de marf─â care alunecau accidental ├«n strad─â ┼či se ├«njura la fiecare col┼ú de strad─â cu adolescen┼úii care ├«i t─âiau calea pe scutere. C├«nd am cobor├«t din autobuz am r─âsuflat u┼čurat, doar c├«teva minute mai t├«rziu am realizat c─â parcursesem un drum fluid, f─âr─â sincope enervante, ├«n care claxoanele semnalizau numai situa┼úii limit─â iar ├«njur─âturile f─âceau parte dintr-un fel de conven┼úie social─â: la cap─âtul drumului ┼čoferul ├«┼či bea lini┼čtit cafeaua cu colegii. La Istanbul, ├«ntr-un trafic halucinant, am ├«n┼úeles cum apari┼úia sporadic─â sau lipsa semnelor de circula┼úie ┼či a semafoarelor ÔÇô idee implementat─â deja cu succes ├«n c├«teva ora┼če din Olanda, Germania ┼či Marea Britanie ÔÇô poate l─âsa spa┼úii de negociere la tot pasul. Autorul ideii, inginerul olandez Hans Monderman, a teoretizat design-ul urban stradal de tip shared space, pornind de la observa┼úii conform c─ârora num─ârul mare de reguli duce la lipsa comportamentelor sociale responsabile a participan┼úilor la trafic. Statisticile confirm─â, p├«n─â acum, intui┼úiile inginerului olandez: num─ârul accidentelor a sc─âzut, viteza ├«n trafic a crescut etc.

Un astfel de exerci┼úiu ar fi de neimaginat pentru Bucure┼čti. Perspectivele aici oricum nu s├«nt foarte optimiste: ├«n urm─â cu dou─â luni a fost oprit─â finan┼úarea construc┼úiei liniei de metrou care integra cartierul Drumul Taberei la re┼úeaua deja existent─â ┼či, ├«nt├«mpl─âtor sau nu, ├«n aceea┼či perioad─â Consiliul General al Prim─âriei Capitalei a aprobat finan┼úarea proiectului faraonic ÔÇ×autostrada suspendat─âÔÇť. Dreptul la claxon este din nou privilegiat.

Bogdan Iancu este antropolog ┼či biciclist convins.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.