La vremuri noiÔÇŽ Despre ├«nceputuri ╚Öi sf├«r╚Öituri ├«n politic─â

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
La vremuri noiÔÇŽ Despre ├«nceputuri ╚Öi sf├«r╚Öituri ├«n politic─â jpeg

├Än g├«ndirea politic─â, ideea delimit─ârii unui ├«nceput (respectiv sf├«r╚Öit) este una dintre cele mai delicate. ├Än primul r├«nd pentru c─â o paradigm─â politic─â nu se ├«ncheie duminic─â sear─â pentru a l─âsa loc alteia luni diminea╚Ť─â, iar modific─ârile conceptuale nu au sens unic: con╚Ťinutul lor se modific─â, reia teme ├«n contexte diferite, se raporteaz─â distinct la realit─â╚Ťi intelectuale ori sociologice diferite.

Istoria politic─â func╚Ťioneaz─â uneori cu frontiere mai palpabile. De aceea pacea de la Westphalia marcheaz─â evenimen╚Ťial ├«nceputul istoriei statale moderne, ├«n vreme ce ├«n teoria politic─â se discut─â despre ├«nceputurile modernit─â╚Ťii politice ├«nc─â din secolul al XVI-lea (sau chiar mai devreme).

Pe de alt─â parte, sf├«r╚Öitul unui regim politic este ╚Öi el u╚Öor de marcat ├«n timp: o revolu╚Ťie, o nou─â Constitu╚Ťie s├«nt puncte de reper unanim acceptate pentru a marca ├«nceputul unei epoci ori sf├«r╚Öitul celeilalte. Cu toate acestea, analiza g├«ndirii politice, a discursului, a evolu╚Ťiei institu╚Ťionale sau a elitelor politice ├«n cadrul unui nou regim, fie el ├«n Fran╚Ťa dup─â 1789, ├«n Europa democratic─â postbelic─â, ├«n Rom├ónia dup─â 1989, indic─â dificult─â╚Ťi ├«n trasarea unei linii de demarca╚Ťie at├«t de tran╚Öante.

Identificarea unui ├«nceput ori a unui sf├«r╚Öit devine, ├«n acest context, o miz─â politic─â important─â ├«n sine. Este un demers str├«ns legat de modalit─â╚Ťile de asumare a trecutului ╚Öi de proiectare ori, uneori, de confiscare a prezentului.

Fabricarea ╚Öi manipularea discursului istoric fac ╚Öi ele parte din aceast─â unitate de control a unei puteri politice anume. Pentru c─â identificarea unor ├«nceputuri implic─â, mai ├«ntotdeauna, recuperarea ╚Öi/sau fabricarea unor agen╚Ťi ╚Öi actori responsabili la nivelul elitelor politice. A╚Öa apar, de pild─â, revolu╚Ťionarii de profesie dup─â fiecare eveniment de acest fel. Decembrie 1989 ╚Öi mai cu seam─â ├«ntreaga re╚Ťea de fabricare a ÔÇ×eroilorÔÇť post-factum este un fenomen tipic, din abunden╚Ť─â reprezentat ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc al ultimilor 29 de ani. Fabricarea eroilor (cu diplome sau f─âr─â), falsificarea biografiilor, schimbarea radical─â de op╚Ťiuni sau pur ╚Öi simplu de tab─âr─â s├«nt, toate, procese tipice ale ├«nceputurilor noilor regimuri, mai cu seam─â c├«nd acestea ├«╚Öi au originea ├«n schimb─âri brutale. Liderii se convertesc peste noapte, iar o bun─â parte a elitelor se supun noilor constr├«ngeri nu at├«t din convingere, c├«t din instinct de supravie╚Ťuire.

Un bun exemplu ├«l constituie rela╚Ťia republicii postdecembriste cu regalitatea. Pe vremea lui Ion Iliescu, cel c─âruia apoi i s-a oferit pe tav─â posibilitatea de a poza ├«n fostul ╚Öef de stat nobil ╚Öi generos care-l privea pe regele Mihai ca pe egalul s─âu, noua republic─â postceau╚Öist─â s-a constituit pe o baz─â de legitimitate antimonarhist─â, de╚Öi monarhia ca institu╚Ťie fusese abolit─â, nu i a╚Öa, ├«n 1947. Cu toate acestea, discursul fondator ╚Öi polemic al noii republici postrevolu╚Ťionare nu a sim╚Ťit nevoia s─â se distan╚Ťeze de regimul comunist, ├«ntr-un discurs care, la nivel simbolic, izbutea, paradoxal, prin efecte colaterale, s─â delegitimeze jum─âtatea de secol de istorie a╚Öa-zis republican─â a Rom├óniei.

Astfel, rena╚Öterea republican─â de dup─â 1989 s-a f─âcut, par╚Ťial, tot pe cenu╚Öa unei institu╚Ťii deja strivite de tancurile sovietice din 1947, concomitent cu eforturi de legitimare de tip plebiscitar, cum au fost alegerile din 20 mai 1990. Avem de a face cu un etos de tip revolu╚Ťionar la care Ion Iliescu a apelat utiliz├«nd, la scar─â mai mic─â, dar cu mare eficacitate, principiile ÔÇ×s─ân─âtoaseÔÇť ale liderilor bol╚Öevici care prevedeau necesitatea, pentru succesul cauzei, a elimin─ârii fizice a adversarilor.

Pentru cine e interesat s─â configureze dramele, ne├«mplinirile ╚Öi frustr─ârile Rom├óniei de dup─â 1989, momentul falsului sf├«r╚Öit/├«nceput de regim patronat de agentul indubitabil al unei vicioase continuit─â╚Ťi cu regimul comunist (Ion Iliescu) ar trebui s─â fie ├«n mod obligatoriu punctul de pornire. Dup─â modelul lui, nenum─ârate figuri au contribuit ne├«ntrerupt, con╚Ötient ╚Öi rapace, la construc╚Ťia edificiului ╚Öubred, corupt ╚Öi g─âunos al deja fostei democra╚Ťiei rom├óne╚Öti postdecembriste. ├Änceputurile noului regim politic de dup─â 1989 au fost controlate ╚Öi dictate de unul dintre st├«lpii comunismului de tip stalinist, apoi ceau╚Öist, ├«n Rom├ónia. Rom├ónia de dup─â 1989 s-a fondat, sistematic, pe ceea ce Ion Iliescu ╚Öi ajutoarele sale ├«nv─â╚Ťaser─â la ╚Öcoala de partid: construc╚Ťia vicioas─â a unui nou partid-stat, Frontul Salv─ârii Na╚Ťionale, corup╚Ťia oficializat─â la ad─âpostul structurilor de partid ╚Öi de stat, ura stimulat─â ╚Öi ├«ncurajat─â ├«mpotriva pluralismului de orice fel, care de altfel a g─âsit un teren mai fertil dec├«t se putea crede, ╚Öi lupta de clas─â, purtat─â ├«n sensul cel mai propriu ├«n diverse momente. Republica Socialist─â Rom├ónia se reg─âse╚Öte ╚Öi ast─âzi ├«n cotidianul nostru public ╚Öi politic, cu tot fundamentalismul, protocronismul, ├«napoierea, agresivitatea, cruzimea ╚Öi spiritul gregar, respect├«nd, se pare, un singur principiu: nimic nu dispare, totul se transform─â. 

Raluca Alexandrescu este conferen╚Ťiar univ. la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.