La un braţ distanţă de Ministerul Culturii

Publicat în Dilema Veche nr. 528 din 27 martie - 2 aprilie 2014
La un braţ distanţă de Ministerul Culturii jpeg

Nu a┼č vorbi despre principiul armÔÇÖs length dac─â nu a┼č ┼čti c├«t de pu┼úin vehiculat este ├«n Rom├ónia, ce parcurs glorios a avut ├«n jurul lumii ┼či ├«n ce punct ne afl─âm ast─âzi cu Administra┼úia Fondului Cultural Na┼úional.

Pentru asta, m─â ├«ntorc la ├«nceput de secol XX ├«n Marea Britanie, la John Maynard Keynes ┼či la grupul de tineri intelectuali londonezi ÔÇô Bloomsbury Group. Era o perioad─â ├«n care politica cultural─â nu se formase ├«nc─â, dar dezbaterile asupra pozi┼úiei statului ├«n raport cu actul creator, artist ┼či opera de art─â erau ├«n toi. Mai mult, ideologiile de extrem─â dreapt─â ┼či st├«ng─â ├«ncepeau s─â prind─â contur ├«n interiorul Europei, folosind cultura ca principal─â arm─â de propagand─â, instrumentaliz├«nd-o ├«n scopuri politice cu valen┼úe morale. Marea Britanie oscila ├«ntre realitatea continental─â ┼či cea de peste Ocean, adic─â ├«ntre modelul artei subven┼úionate direct de c─âtre stat ┼či arta l─âsat─â la bun─âvoin┼úa sponsorului, ambele fiind, de fapt, de evitat.

Bloomsbury Group ÔÇô din care f─âceau parte John Maynard Keynes, Virginia Woolf ┼či mul┼úi al┼úi intelectuali, filozofi, arti┼čti, critici de art─â, psihologi ┼č.a.m.d. ÔÇô s-a opus celor dou─â direc┼úii ┼či a dezvoltat un al treilea tip de arhitectur─â, pun├«nd ├«n prim-plan munca artistului ┼či specificul crea┼úiei. Filozofia asupra artei ┼či a rela┼úiei stat ÔÇô cultur─â, ├«n care Keynes s-a format, a fost categoric ├«ndreptat─â ├«mpotriva etatiz─ârii culturii. Grupul Bloomsbury dezavua birocratizarea administra┼úiei culturale ┼či subven┼úionarea nemijlocit─â a artelor, a┼ča cum se populariza deja ├«n regimurile totalitare. Pledau pentru investi┼úia public─â ├«n cultur─â, ├«ns─â men┼úin├«nd ini┼úiativele ┼či forma┼úiunile private. Repro┼čul adus institu┼úiilor publice de cultur─â subordonate unor autorit─â┼úi politice era acela c─â sf├«r┼česc prin a ├«ncuraja ┼či promova mediocritatea artistic─â. Statul modern era considerat un patron prost, din trei motive: era propagandistic, se a┼čteapta ca arti┼čtii s─â satisfac─â o majoritate vulgar─â ┼či needucat─â, sau f─âcea compromisuri (Robert Hewison). ├Än viziunea membrilor Bloomsbury, era important ca arta s─â fie liber─â, artistul s─â lucreze pentru el, ┼či nu pentru scopuri dictate de ni┼čte oficiali, iar selec┼úia s─â nu fie realizat─â de aceia┼či oameni ┼či ├«n nici un caz de c─âtre func┼úionari publici. De aceea, un minister al culturii era categoric respins. Viziunea Grupului ├«ncepe s─â fie implementat─â din 1942, c├«nd Keynes preia conducerea Comitetului pentru ├Äncurajarea Muzicii ┼či Artelor pe care ├«l transform─â, ├«n 1946, ├«n actualul Arts Council ÔÇô o structur─â cvasi-independent─â ├«n raport cu birocra┼úia statului ┼či cu imixtiunea politic─â, care ├«┼či propune s─â-i asiste pe arti┼čti cu fonduri, cl─âdiri ┼či alte facilit─â┼úi. ├Än anii ÔÇÖ70, aceast─â distan┼úare a institu┼úiei finan┼úatoare de guvern ┼či distribuirea resurselor prin comisii alese, ┼či nu prin func┼úionari publici, a primit denumirea de armÔÇÖs length principle.

Principiul a dezvoltat o adev─ârat─â carier─â interna┼úional─â nu numai ├«n Europa, dar ┼či ├«n SUA, Canada ┼či Australia. Regulile lui de baz─â erau: 1. organismul s─â fie semiautonom ┼či s─â ├«┼či stabileasc─â politicile culturale proprii; 2. finan┼úarea s─â se realizeze prin concurs de proiecte; 3. evaluarea s─â apar┼úin─â unor comisii de evaluatori specializa┼úi ├«n domeniul ├«n cauz─â ┼či 4. singurul criteriu care ar trebui luat ├«n considerare este cel artistic, nu impactul social, nu obiective politice declarate sau nedeclarate (Christopher Madden).

┼ó─ârile din fostul bloc comunist au aspirat, dup─â 1990, s─â poat─â introduce principiul ┼či s─â se pozi┼úioneze ÔÇ×la un bra┼ú distan┼ú─âÔÇť de factorul politic. Modelul Arts Council (Marea Britanie) ┼či National Endowment for the Arts (SUA) au fost preluate entuziast, ├«ns─â adaptate specificului local: nu s-a renun┼úat la ministerele culturii, nu s-a renun┼úat la subven┼úionarea necondi┼úionat─â a institu┼úiilor publice, dar s-a acordat independen┼ú─â independen┼úilor, adic─â celor f─âr─â finan┼úare direct─â de la guvern. Modul de func┼úionare a fost fie unul pozitiv, ca ├«n Ungaria, p├«n─â ├«n 2010, fie fluctuant ┼či aproape f─âr─â impact, ca ├«n Bulgaria.

Rom├ónia a importat principiul armÔÇÖs length ├«n 1998, prin crearea Fondului Cultural Na┼úional. Ministerul Culturii era un mare admirator al practicilor britanice, ├«n acea perioad─â. Nu s-a introdus ca atare, ci cum s-a putut: ├«ncorporat tot Ministerului Culturii ┼či f─âr─â personalitate juridic─â. ├Än 2005, ├«n schimb, organismul s-a autonomizat ┼či a devenit Administra┼úia Fondului Cultural Na┼úional (AFCN). A fost o reu┼čit─â de conjunctur─â politic─â, ca una dintre cel mai rapid ├«nfiin┼úate institu┼úii din Rom├ónia ÔÇô ├«n numai c├«teva zile. Timp de opt ani, AFCN a ├«ncercat s─â impun─â ├«n Rom├ónia un alt mecanism de finan┼úare, pe baz─â de proiecte, ┼či un proces mult mai transparent dec├«t se practica p├«n─â atunci. ┼×i, cel mai important, venea ca o solu┼úie salvatoare pentru independen┼úi, care nu se bucurau de prea multe variante de func┼úionare. Cu toate problemele sale, AFCN-ul instaura pu┼úin─â normalitate ├«n administrarea ┼či dinamica cultural─â, contrabalans├«nd, chiar dac─â minuscul, institu┼úiile greoaie subven┼úionate de stat.

Dar, ca s─â ajungem unde doare cel mai puternic. Din 2015 e posibil ca AFCN s─â nu mai existe. ┼×i nici umbra sa de armÔÇÖs length. Pe 20 ianuarie 2014, s-a anun┼úat, ├«n cadrul unei ├«nt├«lniri publice cu operatorii culturali, c─â institu┼úia e posibil s─â r─âm├«n─â f─âr─â resurse de func┼úionare, din moment ce fondurile direc┼úionate de Loteria Na┼úional─â au fost eliminate din schem─â (un mecanism de colectare de bani asociat, la r├«ndul s─âu, cu principiul armÔÇÖs length). A┼ča c─â micul bra┼ú distan┼ú─â fa┼ú─â de politic, pentru sprijinirea m─âcar a independen┼úilor, poate fi ┼čters; se revine la cum se f─âceau lucrurile p├«n─â ├«n 2005 sau ├«nainte de 1990. Iar ├«n final, tot politicul va decide.

Ioana Tama┼č este dr. ├«n teatru, titlu ob┼úinut ├«n 2013 cu o lucrare despre Politicile culturale ├«n teatrul din spa┼úiul central ┼či est-european; cofondatoare a asocia┼úiei MetruCub ÔÇô resurse pentru cultur─â (www.m3culture.ro) ┼či antreprenor cultural.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.