Jurnalul de la depozit

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Jurnalul de la depozit png

În 1983, eram încă un poet-gestionar. Habar n-aveam cu ce se mănîncă noua mea meserie. Încă frunzăream paginile ascunse ale ediţiilor interzise, şpalturile celor topite şi habar n-aveam că stau în interiorul unei găini cu ouă de aur. La căldurică sau la întuneric. Dar ceva-ceva tot răzbătea pe la mine, ori de la Mircea Nedelciu, ori de la Tanţa Vulcănescu, ori de la directorul economic, celebrul scriitor şi autor al Miresei de tablă, Niculae Frânculescu. Aşa am aflat că, în mare secret, cu proptele de la protectorii din Cenzură (unde îngerul păzitor cu ochi albaştri purta numele Elena Docsănescu), avea să apară o carte specială. Ce carte? Un jurnal? Ei, ce jurnal? Las’ c-ai să vezi tu. Al lu’ cine? Şşt! Al lu’ Liiceanu!

Eram şi nu eram curios. La cîte văzusem în depozit, de la Kundera la Vintilă Ivănceanu, nu mă aşteptam la cine ştie ce. Ce putea fi într-un jurnal filozofic, altceva decît filozofie îmbîrligată şi abstractă? Pe cine interesa? Într-o bună dimineaţă, nea Savu Dumitrescu, şoferul, m-a urcat în Dacia lui papuc şi hai la tipografie, să încărcăm marfa. Am citit titlul imprimat pe pachete. Jurnalul de la Păltiniş. Aha, mi-am zis, lămurit. Am frunzărit la repezeală, în cabină. Nu cred c-o să se vîndă… E cu Noica, nu de Noica. Şi cu discipoli care scormonesc în cenuşa conceptelor. Şi e, totuşi, un jurnal. Ei bine, cînd am ajuns înapoi, în curtea editurii, librarul-şef, Florin Georgescu, mă aştepta cu braţele deschise. S-a asigurat că porţia cea mai mare intră în librărie, şi nu în depozit. Îl ştiam bine. Cînd era vorba de o carte cu vînzare sigură, era primul la cărat. Dar şi mai curios era faptul că transportul era aşteptat de un fel de tovarăşi, cum naiba să le spun altfel, salivînd de poftă de lectură. A început să curgă cu bonuri şi pachete. Zece bucăţi la domnul doctor. Zece bucăţi la Miliţie. Cincizeci la Minister, colea. O sută la partid. Pîlcuri-pîlcuri de pachete îşi luau zborul către notabilităţile oraşului, de parcă dăduse strechea-n ei. Nu mai vorbesc de autorii editurii. În numele fructuoasei colaborări, pretindeau măcar o carte, hai, două. Dacă nu mă înşel, pînă şi directorul administrativ a încercat s-o citească. N-am aflat niciodată la ce pagină sau la ce rînd s-a oprit.

Tot atunci a sosit autorul (chemat degrabă, nu cumva să se răzgîndească partidul) şi aşa am făcut cunoştinţă cu Gabriel Liiceanu, apoi, la scurt timp, cu Andrei Pleşu şi, în sfîrşit, cu V. Dem. Zamfirescu, contestatarul. Atunci i-am revăzut pe N. Steinhardt şi pe Mihai Şora. Toată lumea avea bilete de favoare şi toţi puteau cumpăra, feriţi de ochii publicului, volumul tainic. Cît despre librărie, cred că mai mult de 100 de bucăţi nu s-au vîndut la liber. Totul era pus la păstrare, cărţulia (căci nu era un op impresionant) devenise imediat monedă de schimb. Totul pe sub mînă, totul pentru victorie!

Cred că s-au tras din primul tiraj vreo 30.000 de exemplare, la risc, dar, în scurt timp, stocul s-a epuizat. Înaintea conţinutului alergase, ca un sol, faima. Apoi – zvonul. Apoi – Europa Liberă. La urmă, căţeii de serviciu de la Săptămîna şi Luceafărul. Apăruse, credea publicul, încă o carte curajoasă, care dădea de pămînt cu sistemul şi oferea (numai celor aleşi) un alt scop în viaţă. Şi altă metodă. Şi un alt fel de fericire, aproape imaterială. Îi ţin minte şi acum pe iluminaţii cu priviri fosforescente, care erau gata să-şi taie o mînă pentru a se împărtăşi din lumina Jurnalului. Din nefericire, n-aveau nici bani, nici ştiinţa comerţului subteran. Din fericire, erau acolo, pe atunci, doi ciudaţi care s-au milostivit: Nedelciu şi cu mine. Îi măsuram din ochi, ca doi Dumnezei mărunţi, dar atotştiutori. Ăla citeşte, ăla înţelege, ăla – nu. „Aşteptaţi puţin“, şi lunaticul pleca, mîntuit. În scurt timp, prima ediţie s-a epuizat, iar editura a tras, pe şest, fără control partinic, al doilea tiraj. Au apărut neguţătorii de carte de pe piaţa neagră. Pronunţau destul de greu cuvîntul „Păltiniş“, habar n-aveau de filozofie, li se fîlfîia de Noica şi discipolii lui, dar ştiau ce cere piaţa, iar noţiunile de „brînză“, „ţigară“ şi „cafea“ erau şperaclul perfect către pachetele dosite. Nu-i vorbă, şi conducerea editurii proceda cam la fel. Cumpăra indulgenţe filozoficale şi paideice de la autorităţi, inspectorate, spitale sau producători. Gloria Cărţii Româneşti creştea. După cîţiva ani, delirul avea să reînceapă, odată cu publicarea Epistolarului. Aceiaşi eroi, altă abordare.

Cam asta e povestea cărţii, văzută de gestionarul din mine. Jurnalul de la Păltiniş a fost cea mai ciudată experienţă pe care am trăit-o ca gestionar şi cea care mi-a deschis ochii asupra inconştientului colectiv. Nu mă întrebaţi dacă mi-a schimbat viaţa, dacă mi-a deschis mintea, dacă m-a făcut fericit, dacă am avut revelaţii. Asta e altă poveste, pe care istoria nu o va consemna vreodată.

Florin Iaru este scriitor şi jurnalist. În 1983, cînd a apărut Jurnalul de la Păltiniş, lucra la librăria Editurii Cartea Românească.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Barbat arestat - catuse FOTO Shutterstock
Un bărbat a fost reținut, iar alți doi sunt sub control judiciar într-un dosar de proxenetism. Victimele erau atrase prin metoda „loverboy”
Trei bărbați din Sibiu sunt acuzați de proxenetism, după ce au convins mai multe femei să se prostitueze, folosind metoda „loverboy”. Unul dintre ei a fost reținut, iar ceilalți doi se află sub control judiciar.
furt din magazin shutterstock 1977697130 jpg
Metoda folosită de angajata unui hypermarket pentru a ajuta un client să fure produse de peste 10.000 de lei
Angajata unui hypermarket dintr-o localitate din județul Sibiu a fost reţinută, împreună cu un client, pe care l-a ajutat să fure produse în valoare de peste 10.000 de lei.
Ion Tiriac (EPA) jpg
Ion Țiriac reclamă ce se întâmplă în tenis: „Jocul este trucat până în măduva oaselor”
Fostul jucător din „sportul alb” comentează dopajul din tenis.
banner aurelian temisan jpg
Cum a reacționat tatăl lui Aurelian Temișan atunci când el s-a lansat la Festivalul Mamaia. Artistul a aflat totul de la un vecin: „Nu își dădea seama că are două țigări aprinse”
Aurelian Temișan (52 de ani) a povestit cum a reacționat tatăl său atunci când el a debutat în cadrul Festivalului Mamaia.
475761803 1160921858717560 8717424784715143885 n jpg
Nicușor Dan: Depunem toate eforturile pentru ca bucureștenii să nu sufere din cauza lipsei căldurii în această perioadă
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunță că a fost miercuri, 19 februarie 2025, într-o vizită de lucru la Compania Termoenergetica.
horoscop png
Horoscop joi, 20 februarie. Trei zodii au noroc pe toate planurile. Fecioarele sunt lovite de probleme și stres
Trei zodii au noroc pe toate planurile. Astrele nu anunță vești bune pentru Fecioare. Nativii din această zodie întâmpină probleme în următoarele ore.
Serghei Lavrov FOTO EPA EFE jpg
Lavrov, declarație scandaloasă privind politica internă a SUA: „Este necesar să curățăm moștenirea administrației Biden”
Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, consideră că Rusia și Statele Unite trebuie să colaboreze pentru a remedia consecințele lăsate de administrația fostului președinte Joe Biden.
5 compromisuri de neacceptat in cuplu  Sursa foto shutterstock 1433999141 jpg
5 compromisuri de neacceptat într-o relaţie de cuplu
A fi într-o relație serioasă înseamnă îmbinarea a două stiluri de viaţă. Inevitabil, partenerii sunt nevoiţi să facă şi compromisuri, dar unele nu ar trebui să existe.
camp floarea soarelui agricultura
Comisia Europeană pregătește reguli pentru viitorul agriculturii și al alimentației în Europa
Comisia Europeană a prezentat miercuri foaia de parcurs pentru un sector agricol și agroalimentar în UE, cu reguli clare pentru un sistem agroalimentar atractiv, competitiv, rezilient, orientat spre viitor și echitabil pentru generațiile actuale și viitoare de fermieri și operatori agroalimentari.