Istoria soljeniţiană a Gulagului

Publicat în Dilema Veche nr. 739 din 19-25 aprilie 2018
2018 ÔÇô un an pe care Soljeni┼ú├«n ┼či l imagina altfel jpeg

Datorit─â lui Aleksandr Soljeni┼ú├«n, cuv├«ntul Gulag a trecut dintr-o terminologie birocratic-func┼úion─âreasc─â (Gulag ÔÇô Direc┼úia General─â a Lag─ârelor de Munc─â din URSS) ├«ntr-una simbolic─â, semnific├«nd spa┼úiul prototipal al deten┼úiei comuniste sub toate formele ei: lag─âr de munc─â, ├«nchisoare, colonie, exilul ┼či deportarea. Cuv├«ntul Gulag a devenit astfel un termen-efigie.

Imaginea de sintez─â a Gulagului, ce ├«l configureaz─â ca pe un cosmoid, se afl─â ├«n Leviatanul narativ numit Arhipelagul Gulag. Calificat drept ÔÇ×poem documentarÔÇť, ÔÇ×poem didactic despre condi┼úia uman─âÔÇť sau ÔÇ×tratat dialecticÔÇť (dup─â cum ├«l catalogheaz─â monograful soljeni╚Ťian Georges Nivat), Arhipelagul Gulag s-a ivit dintr-o experien┼ú─â colectiv─â, av├«nd un caracter testamentar. C─âl─âtor prin metropola infernal─â a Gulagului, prin imperiul zek (zek, zeka, zakliucion├«i, adic─â ÔÇ×de┼úinutÔÇť, ├«n limba rus─â), Vergiliu ┼či Dante la un loc, Soljeni┼ú├«n ├«┼či propune s─â fie martorul pur: ├«n fiecare celul─â, barac─â, lag─âr, el adun─â pove┼čtile tuturor, ca un colec┼úionar de destine. Arhipelagul Gulag este o lec┼úie pentru Soljeni┼ú├«n ├«nsu┼či: ini┼úial marxist, el va ajunge treptat ┼či cu lentoare metodic─â ÔÇô anticomunist.

La construc┼úia Arhipelagului Gulag au participat 227 de fo┼čti de┼úinu┼úi, cu amintiri, epistole, memorii; Soljeni┼ú├«n a fost dirijorul lor, comentatorul avizat ┼či cel care a orchestrat structura c─âr┼úii. El nu a dorit s─â fac─â o selec┼úie a unor destine alese, dimpotriv─â, majoritatea zekilor s─âi s├«nt oameni simpli, arunca┼úi ├«n abatorul Gulagului ┼či redu┼či aici la condi┼úia de zoon.

De┼či Soljeni┼ú├«n proiecteaz─â Gulagul ca pe o ma┼čin─â de ├«nghi┼úit ┼či de tocat, ┼úar─â a ├«nchisorilor, a zidurilor ┼či a s├«rmei ghimpate, viziunea esen┼úial─â a scriitorului se fixeaz─â pe ideea imperiului apelor tenebroase. Gulagul este ÔÇ×t─âr├«mul cel─âlaltÔÇť ┼či ┼úara subteran─â unde valurile de arest─âri creeaz─â o vast─â ramifica┼úie de conducte de scurgere, canale ┼či tunele, lichidele expulzate fiind s├«ngele, sudoarea ┼či urina. Uneori canalele erup la suprafa┼ú─â, ivind talazuri de aresta┼úi: Arhipelagul Gulag este o ┼úar─â n─âmoloas─â. Imaginea forfotei ┼či a valurilor g├«lg├«ind de de┼úinu┼úi ├«l urm─âre┼čte pe Soljeni┼ú├«n, f─âc├«ndu-l s─â descrie o mare tumultuoas─â ┼či pestilen┼úial─â, o mare umflat─â (cu fluxuri abundente ┼či refluxuri sporadice). P├«r├«ia┼če, r├«uri, fluvii se vars─â ┼či ele ├«n aceast─â mare stihial─â, sporind-o. Prezentarea scurgerii umane ├«n canalele Arhipelagului se desf─â┼čoar─â, dup─â chiar spusele lui Soljeni┼ú├«n, precum la un curs de anatomie, unde mai ├«nt├«i este explicat sistemul circula┼úiei s├«ngelui, apoi al limfei etc.

Unii anali┼čti consider─â c─â Soljeni┼ú├«n a scris Arhipelagul Gulag nu at├«t ca s─â exorcizeze monstruo┬şzit─â┼úile, c├«t ca s─â le ├«n┼úeleag─â ├«n calitatea lui de fost locuitor ┼či ini┼úiat al Gulagului, prin aceasta el devenind un maestru al mor┼úii (├«n opinia lui Claude Lefort). Arhipelagul Gulag are o structur─â de puzzle, anumite teme ┼či motive se reiau contrapunctic (├«n func┼úie ┼či de aportul celor 227 de colaboratori ai autorului), totu┼či pot fi distinse cinci mari capitole: istoria Gulagului, portretul de┼úinutului ca tip uman (condi┼úia lui ╚Öi martirologia adiacent─â), ÔÇ×casteÔÇť de de┼úinu┼úi, rezisten┼úa ├«n Gulag, prelungirea Gulagului ├«n libertate.

Consider├«nd Arhipelagul Gulag o oper─â colectiv─â, testamentar─â ┼či deschis─â oric─âror complet─âri, Soljeni┼ú├«n invit─â pe to┼úi cei care au ceva de spus despre Gulag s─â continue tratatul s─âu ┼či chiar s─â-l corecteze. De altfel, el ├«nsu┼či, dup─â expulzarea din URSS (├«n 1974), ├«┼či va completa observa┼úiile ╚Öi analizele ├«n c─âr╚Ťi precum Vi┼úelul ┼či stejarul ┼či ├«n Invizibilii. Dac─â Arhipelagul Gulag are un caracter enciclopedic anticomunist, cruciada aparte a lui Soljeni┼ú├«n fiind una de recucerire voluntar─â a memoriei ruse, altceva vor fi Vi┼úelul ┼či stejarul ┼či Invizibilii, tot opere testamentare, dar despre rezisten┼úa anticomunist─â ├«n libertate. ├Än Vi┼úelul ┼či stejarul, tema central─â este aceea a scrierii literaturii subterane, a camufl─ârii ┼či uneori chiar a distrugerii ei, Soljeni┼ú├«n diferen┼úiind literatura rus─â, ├«n care se include, de literatura sovietic─â, robit─â de cli┼čee ┼či demagogie. Istoria din Vi┼úelul ┼či stejarul este aceea a scriitorului opozant care e silit de propria-i con┼čtiin┼ú─â s─â spun─â adev─ârul (spre deosebire de scriitorul oficial, care spune doar micile ╚Öi pu╚Ťinele adev─âruri ├«ng─âduite). ├Än Vi┼úelul ┼či stejarul, solu┼úia Soljeni┼ú├«n este alta dec├«t aceea a mortific─ârii din Arhipelagul Gulag: scriitorul ├«┼či asum─â mentalitatea de zek, o ridic─â la rang moral ┼či existen┼úial absolut ┼či adopt─â tactica luptei deschise ┼či vehemente. Nu poc─âin┼úa ├«n fa┼úa opresorilor ┼či acuzatorilor duce la libertate, nici mortificarea, ci curajul, fie el chiar catalizat de fric─â. ÔÇ×Manierele mele s├«nt cele ale unui ocna┼č, ale unui locatar al lag─ârului [├«i scria Soljeni┼ú├«n lui Alek┬şsandr Tvardovski, redactorul-╚Öef al revistei ┬şNov├«i mir ÔÇô n.m.]. Voi spune, f─âr─â floricele stilistice, c─â literaturii ruse ├«i apar┼úin nu mai mult dec├«t ├«i apar┼úin ocnei ruse┼čti, la ocn─â m-am format ┼či pentru totdeauna. ┼×i c├«nd decid s─â fac un pas de importan┼ú─â vital─â, trag cu urechea ├«nainte de orice la glasul tovar─â┼čilor mei de ocn─â, dintre care unii s├«nt deja mor┼úi, de boal─â sau de glon┼ú, ┼či aflu precis cum ar fi ac┼úionat ei ├«n locul meu.ÔÇť ┼×i continu─â: ÔÇ×toat─â via┼úa mi-o percep ca pe o treptat─â ridicare din postura de ├«ngenuncheat, ca pe o treptat─â evolu┼úie de la postura celui nevoit s─â tac─â la cea de om care ┼či-a dob├«ndit libertatea de a vorbiÔÇť (Vi┼úelul ┼či stejarul). ├Än libertate, Soljeni┼ú├«n r├«vne╚Öte ca din ÔÇ×scriitor subteranÔÇť, cum a fost, s─â devin─â o portavoce, un ┼úip─ât viril al fo┼čtilor de┼úinu┼úi politici ├«n sclavie, o explozie concentrat─â: ÔÇ×Voi folosi toat─â dinamita acumulat─â ├«ncep├«nd de la celulele de la Lubianka, trec├«nd prin scoaterile la raport ├«n lag─ârele de step─â ├«n plin─â iarn─â, ├«n numele tuturor celor sugruma┼úi, al tuturor celor ├«mpu┼čca┼úi, al tuturor celor mor┼úi de foame, al celor mor┼úi de frig!ÔÇť (Vi┼úelul ┼či stejarul).

Dac─â Vi┼úelul ┼či stejarul este cartea ofensivei f─â┼úi┼če, Invizibilii (cuprins─â, ├«n edi┼úia rom├óneasc─â, ├«n Vi┼úelul ┼či stejarul) este cartea luptei camuflate ┼či a conspirativit─â┼úii prudente ├«n libertate. Invizibilii are tot un caracter testamentar, c─âci aici s├«nt realizate portretele multor fo┼čti zeki, o parte dintre ei, probabil, prototipuri ale c├«torva personaje soljeni┼úiene. Ajutoarele lui Soljeni┼ú├«n s├«nt oameni-memorie care accept─â s─â ├«i depoziteze manuscrisele, discipoli care i le copiaz─â cu devotament, nu ├«n ultimul r├«nd str─âjeri care presimt c├«nd s─â le distrug─â, dac─â pericolul de a fi confiscate de autorit─â┼úi este iminent. ┼×i ├«n Invizibilii mentalitatea lui Soljeni┼ú├«n este aceea a unui zek, pentru care familia de┼úinu┼úilor se bazeaz─â pe rela┼úii mai ad├«nci dec├«t cele de s├«nge. Spre deosebire de non-zeki (cei care nu au cunoscut Gulagul de facto), fostul de┼úinut politic are o filozofie aspr─â, realist─â ┼či imuabil─â: ÔÇ×eterne s├«nt lag─ârul, ├«nchisoarea, lupta, ┬şc─âl─âii comuni┼čti, iar via┼úa ├«n libertate este o ciud─â┼úenie vremelnic─âÔÇť.

├Än proza de fic╚Ťiune, Soljeni╚Ť├«n asum─â o etapizare stratificat─â a Gulagului. Infernul concentra┼úionar va avea diferite nuan┬ş┼úe, de la O zi din via┼úa lui Ivan Denisovici, text transparent p├«n─â la simplitate, la Primul cerc ┼či Pavilionul cancero┼čilor, unde culisele istoriei s├«nt deconspirate simfonic, pe timbre diferite, apar┼úin├«nd c├«nd unui timp carceral, c├«nd unui timp eliberat. Toate prozele anticoncentra┼úionare ale lui Soljeni┼ú├«n s├«nt ni┼čte ÔÇ×poeme axiologiceÔÇť (consider─â Georges Nivat), care nuan┼úeaz─â harta geografico-moral─â a Gulagului: dac─â Primul cerc este un limb meditativ, iar ziua mujicului Ivan Denisovici este suportabil─â totu┼či, f─âr─â s─â ating─â polul tenebrelor precum ├«n Povestiri din Kolyma de Varlam ╚śalamov (de pild─â), Pavilionul cancero┼čilor va explora un purgatoriu hibrid, aproape de libertate, dar ┼či de marginea infernului. De┼či rechizitoriul lui Soljeni┼ú├«n ├«mpotriva represiunii este aspru, componenta compasiunii exist─â ├«n opera sa. El teoretizeaz─â ┼čtiin┼úa suferin┼úei, a renun┼ú─ârii, dar ┼či speran┼úa, spre deosebire de Varlam ┼×alamov, ├«n a c─ârui proz─â definitive s├«nt doar oroarea ┼či disperarea.

Infernul ÔÇ×bonomÔÇť este surprins ├«n Primul cerc, roman polifonic, cu multe voci narative, structur─â pe care autorul a preferat-o ┼či conceptualizat-o adesea. Primul cerc al infernului nu mai are nimic alegoric, ci este real, personajul emblematic fiind sclavul liber, g├«nditorul ├«ncarcerat. ├Än cadrul romanului exist─â mai multe teoretiz─âri ale ÔÇ×primului cercÔÇť. ÔÇ×Castelul artelor liberaleÔÇť din limburile dante╚Öti a devenit la Soljeni┼ú├«n o ├«nchisoare-laborator pentru savan┼úi. Poate c─â datorit─â acestei accep┼úii, Primul cerc a fost considerat ca fiind scrierea ÔÇ×cea mai platonician─âÔÇť a scriitorului rus (dup─â cum puncteaz─â Georges Nivat), c─âci zekii ÔÇ×├«n┼úelep┼úiÔÇť polemizeaz─â ├«n subtile dialoguri socratice, adaptate vremurilor. ├Änchisoarea-laborator ad─âposte┼čte ÔÇ×├«n┼úelep┼úiÔÇť care nu trebuie tortura┼úi sau cobor├«┼úi ├«n subuman, dar care s├«nt for╚Ťa╚Ťi s─â inventeze aparatur─â sofisticat─â ├«n avantajul represiunii (totu╚Öi, acest lucru nu va fi concretizat niciodat─â, romanul ├«ncheindu-se cu dizolvarea ├«nchisorii-laborator).

Dac─â ├«n Primul cerc Soljeni┼ú├«n investigheaz─â suferin┼úa spiritelor elevate, a ÔÇ×├«n┼úelep┼úilorÔÇť din infernul concentra┼úionar (a Don Quijo┼úilor), ├«n O zi din via┼úa lui Ivan Denisovici el se apleac─â asupra sufletelor simple din deten┼úia politic─â, respectiv asupra unui Sancho Panza adaptat la secolul XX. Importan┼úa crucial─â a acestui microroman const─â nu doar ├«n acceptarea aproape oficial─â a unei proze despre Gulag, ci ┼či ├«n calitatea popular─â a pove┼čtii concentra┼úionare ├«n sine. Trebuie precizat c─â O zi din via┼úa lui Ivan Denisovici a avut ┼čansa s─â apar─â, fiindc─â istoria mujicului zek i-a sensibilizat at├«t pe ÔÇ×mujicul literatÔÇť Aleksandr Tvardovski, de la revista Nov├«i mir, c├«t ┼či pe ÔÇ×mujicul supremÔÇť Nikita Hru┼čciov, liderul sovietic ajuns la putere dup─â moartea lui Stalin. Cu alte cuvinte, ÔÇ×┼ú─âr─âniaÔÇť social─â a lui Ivan Denisovici a catalizat apari┼úia acestui text incendiar ┼či nu neap─ârat ÔÇ×dezghe┼úulÔÇť politic.

De┼či, ca s─â conving─â cenzura sovietic─â s─â fie permisiv─â, Aleksandr Soljeni┼ú├«n respinge interpretarea maladiei canceroase, obsesiv─â ├«n romanul Pavilionul cancero┼čilor, ca simbol pentru molima comunist─â, evit├«nd s─â admit─â public c─â societatea sovietic─â ar fi un cancer al umanit─â┼úii (lag─ârele fiind ÔÇ×tumoriÔÇť sociale), interpretarea prohibit─â este mai mult dec├«t sugerat─â ├«n roman ┼či face carier─â critic─â. Pavilionul cancero┼čilor este o arc─â a lui Noe moralist constituit─â, fiindc─â Soljeni┼ú├«n alege ca personaje c├«te un individ din fiecare clas─â ┼či cast─â privilegiat─â sau defavorizat─â din Patria Revolu┼úiei. Punctul comun al locuitorilor acestei arce este cancerul (potopitor), maladie fizic─â, dar ┼či politic─â, social─â, psihologic─â. Umanitatea din pavilionul 13 are, aparent, un singur inamic fizic ┼či metafizic, moartea, dar, ├«n fapt, anxietatea bolnavilor se amplific─â odat─â cu cercetarea con┼čtiin┼úei lor catalizate de semnele ÔÇ×dezghe┼úuluiÔÇť hru┼čciovist, perceput de privilegia┼úii regimului ca un mers ├«napoi al istoriei ╚Öi, dimpotriv─â, perceput de cei persecuta┼úi ├«n stalinism ca un mers ├«nainte al istoriei. 

Ruxandra Cesereanu este profesor la Departamentul de literatur─â comparat─â al Facult─â╚Ťii de Litere, din cadrul Universit─â╚Ťii ÔÇ×Babe╚Ö-BolyaiÔÇť din Cluj.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambi╚Ťia pare s─â fie una dintre cele mai dilematice ╚Öi contrariante tr─âs─âturi de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri ┼či poturi ale ambi┼úiei
Ambi┼úia devine o poft─â de m─ârire ┼či faim─â pe care nimic nu ar putea-o vreodat─â ostoi.
Silk route jpg
Amb├«╚Ť strategic Made in China
Suprema╚Ťia Chinei este pe c├«t de ÔÇ×inevitabil─âÔÇť, pe at├«t de ÔÇ×natural─âÔÇť.
p 12 jpg
De-a dreapta ╚Öi de-a st├«nga ambi╚Ťiei: a pl─âcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adev─âratul cre╚Ötin este un str─âin pentru aceast─â lume, adev─ârata lui ╚Ťint─â fiind via╚Ťa cereasc─â.
p 10 jos jpg
Scurte considera╚Ťii psihologice despre ambi╚Ťia la rom├óni
Ambi╚Ťia nu este pozitiv─â (bun─â/func╚Ťional─â) sau negativ─â (rea/disfunc╚Ťional─â).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
ÔÇ×Dac─â eu n-am putut, m─âcar tu s─â po┼úi. R─âzbun─â-m─â, copile, ┼či o s─â fiu fericit. O s─â pot ├«nchide ochii cu inima ├«mp─âcat─â.ÔÇŁ
p 14 WC jpg
Ie╚Öirea din ÔÇ×Machu KitschuÔÇŁ / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucure┼čti, realizat─â ├«n 1951, de┼či se aseam─ân─â izbitor ca planimetrie ┼či tipologie a decora┼úiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joas─â dec├«t acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Profesiunea: ÔÇ×dealerÔÇŁ de idei la m├«na a doua
Idealul intelectualiz─ârii vie╚Ťii politice r─âm├«ne controversat.
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
V─âd ├«n Ion D. S├«rbu un fel de ÔÇ×ambasadorÔÇŁ necesar acelora dintre noi care au obosit s─â tot empatizeze cu colaboratorii Securit─â╚Ťii.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educa╚Ťional cu ├«mbog─â╚Ťirea limbajului specializat este imposibil─â.
p 12 sus WC jpg
Turma min╚Ťilor independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia ╚Öi cultura ei (neo)imperial─â sau despre cum se auto├«ndeplinesc profe╚Ťiile politice
├Än realitate, nimeni nu-i pune la col╚Ť pe clasicii ru╚Öi, fie ei scriitori, compozitori sau poe╚Ťi.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi s─â vad─â cum g├«ndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, st├«rni╚Ťi de revista noastr─â, trei intelectuali rom├óni majori: ╚śtefan Augustin Doina╚Ö, Livius Cioc├órlie ╚Öi Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de con╚Ötiin╚Ť─â
MeToo poate ├«nsemna mai mult dec├«t mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de con╚Ötiin╚Ť─â.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea h─âr╚Ťuirii sexuale nu a ├«nceput cu mi╚Öcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce st├«rne╚Öte abuzul sexual at├«tea reac╚Ťii contradictorii?
Reac╚Ťia la trauma sexual─â este una social─â, cu r─âd─âcini ╚Öi ramifica╚Ťii profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.