├Äntre reeducare ┼či e┼čec - despre diversity training

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
CouchSurfing   c─âl─âtorul, drumul ┼či canapeaua jpeg

Acuzate adesea, de c─âtre adversari, de practici capitaliste lipsite de scrupule ┼či con┼čtiin┼ú─â social─â, marile companii occidentale fac tot posibilul s─â demonstreze c─â s├«nt ├«n pas cu timpul sau, cum se spunea odinioar─â, c─â ├«n┼úeleg imperativele vremii. Uneori cu at├«ta zel, ├«nc├«t ├«ntrec chiar ┼či recomand─ârile guvernamentale ├«n domeniu. Programe cu scop ecologist, campanii sociale, proiecte educa┼úionale sau sponsoriz─âri ├«n mediul artistic, produse speciale oferite diferitelor grupuri etnice sau religioase, at├«t pentru angaja┼úi, c├«t ┼či pentru clien┼úi (m├«ncarea halal, de exemplu) ÔÇô toate ├«ncadrate la capitolul ÔÇ×responsabilizare social─âÔÇť a corpora┼úiilor.

Una dintre cele mai r─âsp├«ndite practici, mai ales ├«n mediul corporatist american, este cea numit─â diversity training. Premisele ei ar fi acelea c─â, pe de o parte, mediul de lucru a devenit ├«n ultimele decenii tot mai divers din punct de vedere rasial, etnic ┼či religios, ┼či trebuie creat un cadru din care nimeni s─â nu se simt─â exclus; pe de alt─â parte, c─â exist─â un (frecvent amintit) ÔÇ×plafon de sticl─âÔÇť ├«n privin┼úa promov─ârii minorit─â┼úilor ┼či a femeilor ┼či c─â acesta trebuie dobor├«t. De aceea, angaja┼úii trebuie s─â treac─â prin ore speciale de educa┼úie ├«ntru diversitate, care poate ├«mbr─âca diferite forme, de la grupuri de discu┼úii inter-rasiale ┼či inter-etnice, supervizate de speciali┼čti, p├«n─â la proiec┼úia de filme ┼či parcurgerea unor materiale documentare, urmate de teste. ├Än cele mai multe cazuri, orele de diversity training s├«nt obligatorii.

O industrie în industrie

Publica┼úia The Washington Post a descoperit, ├«n 2008, c─â firmele americane cheltuiesc anual aproximativ 300 de milioane de dolari pentru programe de educa┼úie de acest tip. Aproape toate companiile din topul 500 Fortune le cer angaja┼úilor s─â treac─â prin diversity training, iar cele mai multe dintre ele au transformat educa┼úia ├«ntru diversitate ├«n condi┼úie obligatorie pentru a lucra ├«n companie. Pentru a desf─â┼čura astfel de programe, corpora┼úiile trebuie s─â colaboreze cu speciali┼čti, cum ar fi psihologi sau sociologi, care, evident, accept─â s─â munceasc─â doar contra cost. Pe deasupra, angaja┼úi din cadrul companiilor se specializeaz─â ├«n diversity training ┼či lucreaz─â doar ├«n domeniu, ceea ce ├«nseamn─â, din nou, ni┼čte salarii ├«n plus.

Promovarea diversit─â┼úii are ├«ns─â ┼či un aspect practic: astfel, companiile se protejeaz─â ├«n cazul ├«n care s├«nt date ├«n judecat─â pentru discriminare. Un proces de discriminare c├«┼čtigat de partea acuz─ârii poate s─â coste o firm─â milioane de dolari: or, ├«ntr-un astfel de context, s─â demonstrezi c─â legal ai ├«ndeplinit toate formalit─â┼úile fiindc─â ┼úi-ai educat angaja┼úii s─â accepte diversitatea, poate fi proba salvatoare.

The Boston Globe din 7 martie anul acesta explic─â geneza ┼či dezvoltarea educa┼úiei pentru diversitate (ÔÇ×WhoÔÇÖs Still Biased?ÔÇť): ÔÇ×R─âd─âcinile pot fi g─âsite ├«n anii ÔÇÖ40, iar p─ârintele este psihologul Kurt Lewin. ├Äncerc├«nd s─â-i ├«nve┼úe pe ┼čefi cum s─â managerizeze mai bine rela┼úiile inter-personale, Lewin a dezvoltat o metod─â prin care folosea mici grupuri de discu┼úii ca s─â ┬źdezghe┼úe┬╗ atitudinea membrilor (a g─âsit ┼či sintagma ┬źdinamic─â de grup┬╗ ├«n acest proces).

Popularitatea actual─â a diversity training dateaz─â ├«ns─â din anii ÔÇÖ80. Revolu┼úiile sociale din anii ÔÇÖ60 au adus mai mul┼úi membri ai minorit─â┼úilor ┼či femei la locul de munc─â, dar integrarea era anevoioas─â, duc├«nd la probleme frecvente. Femeile ┼či minoritarii erau mult mai pu┼úin promova┼úi dec├«t b─ârba┼úii albi ┼či pl─âti┼úi cu sume mai mici pentru aceea┼či munc─â. Mul┼úi se pl├«ngeau de excludere social─â ┼či ostilitate deschis─â din partea colegilor.

Afla┼úi ├«n fa┼úa unei posibile schimb─âri demografice ┼či mai accentuate ├«n anii care urmau, managerii s-au ├«ntors spre cursurile de diversitate ca eventual─â solu┼úie. Unele firme au adoptat astfel de programe pentru a ├«ndep─ârta ├«n avans posibilele certuri ┼či discordii ┼či pentru a se face mai atr─âg─âtoare pentru candida┼úii la slujbe ┼či clien┼úii apar┼úin├«nd minorit─â┼úilor. Altele, ca Texaco ┼či Coca-Cola, s-au v─âzut nevoite s─â le accepte ├«n urma unor procese pentru discriminare. O ├«ntreag─â industrie a ┬źmanagement-ului diversit─â┼úii┬╗ a ie┼čit la lumin─â, iar marile companii au ├«nceput s─â creeze divizii pentru diversitate ┼či s─â angajeze ┬źchief diversity officers┬╗ÔÇť.

Politizarea mediului de lucru

Dup─â aproape dou─â decenii de adoptare asidu─â a diverselor formule de diversity training obligatoriu, tr─âg├«nd linia ┼či concluziile, corpora┼úiile, dar ┼či observatorii externi s-au trezit c─â, ├«n general, la capitolul rezultate, ele reprezint─â un r─âsun─âtor e┼čec. E drept, unii critici ├«l prev─âzuser─â de la bun ├«nceput. Ace┼čtia comparaser─â, ├«nc─â de la inaugurare, ideea de baz─â a industriei diversit─â┼úii cu reeducarea din statele totalitare. Pe deasupra, este contraproductiv fa┼ú─â de scopul propus: ├«n loc s─â lase oamenii s─â se poarte natural ┼či s─â accepte diferen┼úa ca pe ceva firesc, ca ├«n via┼úa de toate zilele, nu fac dec├«t s─â atrag─â aten┼úia ├«nc─â o dat─â c─â un coleg de birou este negru, musulman sau evreu. ├Än loc s─â integreze, accentueaz─â diferen┼úa, ├«n loc s─â includ─â, politizeaz─â mediul de lucru. S-a ajuns ca petrecerile corporatiste de Cr─âciun s─â fie denumite neutru ÔÇ×ale s─ârb─âtorilor de iarn─âÔÇť ┼či s─â fie interzis─â afi┼čarea oric─âror ├«nsemne religioase sau apar┼úin├«nd unui anumit grup etnic ori rasial. Rezultatul este un eveniment scor┼úos ┼či aseptic, ├«n care, ├«n loc s─â se simt─â bine, toat─â lumea se g├«nde┼čte s─â nu deranjeze, cumva, pe cineva (┼či s─â plece c├«t mai repede).


Mai mult: atr─âg├«nd mereu aten┼úia asupra diferen┼úei ┼či ignor├«nd aspectele comune, mai cur├«nd ├«i inhib─â ┼či ├«i intimideaz─â pe minoritarii pe care pretind c─â ├«i protejeaz─â. The Washington Post (20 ian. 2008, ÔÇ×Most Diversity Training Ineffective, Study FindsÔÇť) face cronica e┼čecului: ÔÇ×Cele mai multe eforturi de educare a diversit─â┼úii ale companiilor americane s├«nt ineficiente ┼či chiar contraproductive c├«nd este vorba s─â creasc─â num─ârul femeilor ┼či al minorit─â┼úilor ├«n pozi┼úii manageriale, potrivit unei analize care contrazice decenii de p─âreri ale publicului, politici guvernamentale ┼či decizii ale cur┼úilor de justi┼úie.

Un studiu detaliat care adun─â 31 de ani de date din 830 de companii americane, de la cele de dimensiuni medii la cele mari, a demonstrat c─â exerci┼úiile ├«n diversity training oferite de majoritatea firmelor au dus la o sc─âdere cu 7,5% a femeilor ├«n func┼úii de conducere. Num─ârul femeilor de culoare ├«n pozi┼úii de conducere a sc─âzut cu 10%, iar al b─ârba┼úilor negri ÔÇô cu 12%. Efecte similare au fost observate ├«n privin┼úa hispanicilor ┼či asiaticilor.

┬źDoar dac─â participarea vine din proprie ini┼úiativ─â, ┼či nu e obligatorie, cursurile de diversity training s├«nt urmate de o cre┼čtere a diversit─â┼úii ├«n manageriat┬╗ ÔÇô spune Alexandra Kalev, sociolog la Universitatea din Arizona, care a condus studiul. ┬źCei mai mul┼úi angajatori ├«┼či oblig─â managerii ┼či angaja┼úii s─â treac─â prin acest tip de formare, ┼či aceasta este op┼úiunea cea mai pu┼úin eficient─â, dac─â vrei s─â promovezi ceva. S─â for┼úezi oamenii s─â mearg─â la cursuri creeaz─â o reac┼úie ├«mpotriva ideii de diversitate┬╗ÔÇť.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.