Intoleran╚Ťa antisemit─â

Publicat în Dilema Veche nr. 354 din 25 noiembrie - 2 decembrie 2010
Intoleran╚Ťa antisemit─â jpeg

Func┼úioneaz─â, la noi, c├«teva mituri-cli┼čeu care trebuie reevaluate prin confruntarea cu realitatea istoric─â. S-ar vedea, atunci, c├«t mai r─âm├«ne valabil din substan┼úa lor. Unul dintre aceste mituri-cli┼čeu e cel al toleran┼úei la rom├óni fa┼ú─â de, fire┼čte, str─âini. Se bate, mai ales ├«n ultimii ani, mult─â moned─â pentru mitul-cli┼čeu al toleran┼úei rom├óne┼čti fa┼ú─â de evrei. E o cosmetizare, ca at├«tea altele, care, verificate atent, dezv─âluie o realitate destul de ├«ntunecat─â. M-a┼č gr─âbi s─â adaug precizarea c─â ostilitatea intolerant─â manifest─â a venit nu din masa celor de jos, a locuitorilor ┼ú─ârilor rom├óne┼čti, ci din partea unui segment al clasei politice ┼či a unor cercuri intelectuale reprezentative. Nume ca Cezar Bolliac, Vasile Conta, M. Eminescu, N. Iorga, A.C. Cuza, Octavian Goga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Br─âtescu-Voine┼čti s├«nt edificatoare. ┼×i au mai fost mul┼úi al┼úii, oameni politici ┼či gazetari, cu anume rezonan┼ú─â ├«n epoc─â, peste care istoria a trecut, acoperindu-i de uitare. Dar, la vremea lor, au stat ├«n prim-planul intoleran┼úei antievreie┼čti, cre├«nd atmosfera antisemit─â ┼či determin├«nd adoptarea unor legiuiri potrivnice evreilor stabili┼úi ├«n Rom├ónia. Recent ap─ârutul Jurnal al lui Mihail Sebastian, best-seller-ul ultimelor s─âpt─âm├«ni, dezv─âluie realitatea ├«nfrico┼č─âtoare a discrimin─ârii antisemite din 1938-1944, tulbur├«nd mult con┼čtiin┼úele oneste rom├óne┼čti care iau, ast─âzi, cuno┼čtin┼ú─â cu aceste amare adev─âruri pe care nu le cuno┼čteau. (Citez m─ârturisirile unor distin┼či confra┼úi ca Eugen Negrici, Petru Cre┼úia ┼či Gabriela Adame┼čteanu, care s-au rostit, deschis, ├«n acest sens, ├«n emisiuni televizate, sau a dlui Vasile Popovici ├«ntr-o cronic─â din revista timi┼čorean─â Orizont.) ┼×i nu le cuno┼čteau ÔÇô chiar cititorii maturi, ajun┼či azi la o v├«rst─â respectabil─â ÔÇô pentru c─â deceniile dictaturii au tabuizat acest fenomen, interzic├«nd cercetarea ┼či aprecierea lui dreapt─â. Cel pu┼úin dou─â genera┼úii au fost min┼úite ┼či la acest capitol, ├«ntre┼úin├«ndu-se fals mitul-cli┼čeu al toleran┼úei fa┼ú─â de evrei, ne├«ng─âduindu-se, astfel, asumarea ÔÇô necesar─â ÔÇô a unei r─âspunderi ┼či, prin consecin┼ú─â, disocierea critic─â fa┼ú─â de o realitate cel pu┼úin foarte nepl─âcut─â.

Dar fenomenul intoleran┼úei fa┼ú─â de evrei are istorie, care s-ar cuveni reamintit─â m─âcar ├«n momentele ei nodale. Stabili┼úi ├«nc─â din vremea ocupa┼úiei romane ┼či mai t├«rziu ├«n ┼ú─ârile rom├óne, evreii vin, aici, ├«n num─âr mare, ├«ntre 1830-1850 ┼či, par┼úial, mai t├«rziu. Au venit mai ales din Gali┼úia ┼či Rusia, g─âsindu-┼či ocupa┼úie aici. Treptat, au devenit o popula┼úie minoritar─â important─â. ┼×i ea a iscat acuta intoleran┼ú─â, afirm├«ndu-se c─â se constituie ├«n clasa mijlocie, cu deosebire ├«n Moldova, ceea ce ar primejdui ÔÇô se spunea ÔÇô organismul economic, social ┼či politic rom├ónesc. Mai nimeni, dintre exponen┼úii intoleran┼úei, nu voia s─â aprecieze favorabil func┼úia lor, totu┼či, pozitiv─â ├«n dezvoltarea economiei rom├óne┼čti, accentul pun├«ndu-se pe rolul lor ÔÇô se spunea ÔÇô parazitar. Recens─âm├«ntul popula┼úiei din 1899 indic─â existen┼úa a 269.015 de evrei la o popula┼úie total─â de 5.912.520 de locuitori, iar cel din 1912 constat─â existen┼úa a 216.702 de evrei la o popula┼úie de 7.234.000. Erau, acum, ├«n 1912, mai pu┼úini (3%) dec├«t ├«n 1899 pentru c─â, ├«ntre timp, la sf├«r┼čitul secolului trecut ┼či primul deceniu al secolului XX, se ├«nregistrase o masiv─â emigrare a evreilor spre Statele Unite ale Americii unde ÔÇô ├«n anii dou─âzeci ÔÇô Iorga, vizitindu-i, constatase, pl─âcut impresionat ÔÇô c─â ├«┼či iubeau cu nostalgice ┼úara de origine. Aceast─â popula┼úie evreiasc─â nu a avut parte de drepturi politice p├«n─â ├«n 1919-1921. C├«nd s-a preg─âtit Constitu┼úia din 1866, ini┼úial, un articol, p─âstr├«ndu-se pe liniamentele legatului pa┼čoptist, voia s─â le asigure evreilor posibilitatea naturaliz─ârii civile ┼či politice. Pe dat─â, cercuri antisemite moldovene ┼či muntene au pornit o violent─â campanie potrivnic─â evreilor. Atunci ini┼úiatorii Constitu┼úiei din 1866 au dat ├«napoi, celebrul articol 7 stipula c─â ÔÇ×numai str─âinii de rit cre┼čtin pot dob├«ndi naturalizareaÔÇť. Dup─â cucerirea Independen┼úei ├«n 1877, Conferin┼úa de pace de la Berlin a redactat Tratatul de pace astfel ├«nc├«t articolul 44 stipula c─â recuno┼čtea independen┼úa Rom├óniei numai dac─â se revizuia articolul 7 din Constitu┼úie, ├«nc├«t s─â se acorde, ├«n bloc, cet─â┼úenia tuturor evreilor din Rom├ónia. Reac┼úia potrivnic─â a fost, ├«n ┼úar─â, foarte acut─â (cu deosebire activi au fost, ├«n pres─â, M. Eminescu ┼či, ├«n Parlament, Vasile Conta). Sigur c─â aceste clauze ale Tratatului de pace de la Berlin ├«nsemnau o ingerin┼ú─â ├«n treburile interne ale ┼ú─ârii. Dar de ar fi fost acceptate ÔÇô cum doriser─â regele Carol I, I.C. Br─âtianu, M. Kog─âlniceanu, C.A. Rosetti, P.P. Carp, T. Maiorescu ÔÇô, Rom├ónia devenea sincron─â, la capitolul drepturilor omului, cu ┼ú─ârile din Europa de apus ┼či de centru (evreii deveniser─â cet─â┼úeni legali ├«n 1864 ├«n Austro-Ungaria ┼či, ├«n 1870, ├«n Prusia, iar ├«n Fran┼úa dup─â 1789, ┼či ├«n secolul al XIX-lea ├«n mai toate ┼ú─ârile apusene). P├«n─â la urm─â, s-a apelat la o stratagem─â ┼čireat─â: s-a revizuit articolul 7 din Constitu┼úie, recunosc├«ndu-se ┼či evreilor dreptul de a deveni cet─â┼úeni rom├óni. Dar nu global, ci cu cereri individuale, adresate Parlamentului, care trebuia s─â le ia ├«n discu┼úie numai dup─â zece ani de la depunere ┼či aprobate, separat, de cele dou─â Camere legiuitoare. Era, de fapt, o stratagem─â menit─â a am├«na sine die ├«ncet─â┼úenirea evreilor, Rom├ónia fiind, al─âturi de Rusia, ┼úara unde drepturile omului erau suspendate. Pentru c─â, prin revizuirea, din 1878, a articolului 7 din Constitu┼úie au c─âp─âtat cet─â┼úenia, p├«n─â ├«n 1912, nici... 4000 de evrei.

Constitu┼úia din 1923, ├«n virtutea prevederilor Tratatului de pace de la Versailles, acord─â cet─â┼úenia tuturor evreilor din Rom├ónia, cu precizarea c─â cei veni┼úi odat─â cu provinciile reintrate ├«n trupul ┼ú─ârii aveau cet─â┼úenia dob├«ndit─â acolo. Recens─âm├«ntul general al Rom├óniei din 1930 atesta existen┼úa a 756.930 de evrei, reprezent├«nd 4,2% din structura popula┼úiei ┼ú─ârii. Era o minoritate na┼úional─â apreciabil─â, care ar fi trebuit protejat─â ┼či ap─ârat─â. Oficial era. Dar cercuri politice bine fortificate ├«ntre┼úineau o atmosfer─â de intoleran┼ú─â antisemit─â, ├«n prim-plan remarc├«ndu-se gruparea politic─â a lui A.C. Cuza (LANC, devenit─â, ├«n 1935, Partidul Na┼úional Cre┼čtin prin fuziune cu partidul lui Octavian Goga) ┼či legionarii condu┼či de Corneliu Zelea Codreanu. Iar guvernele, mai ales cele liberale, au tolerat aceste mi┼čc─âri antisemite, ├«ncuraj├«ndu-le ├«n fapt. ├Än decembrie 1937, regele Carol al II-lea aduce la c├«rma ┼ú─ârii Guvernul Goga-Cuza. Acesta, violent antisemit prin program, proclama, cu acordul regelui, la 21 ianuarie 1938, decretul-lege privind revizuirea cet─â┼úeniei rom├óne. 

Decretul era ├«ndreptat, direct, ├«mpotriva evreilor, motiv├«ndu-se c─â ar fi imigrat ├«n Rom├ónia, dup─â r─âzboi, din Rusia. S-au avansat ┼či cifre, tenden┼úios augmentate. Antisemitismul, legiferat, devine, deci, politic─â de stat. Ca rezultat al acestei legiuiri din ianuarie 1938, o treime din popula┼úia evreiasc─â a Rom├óniei (36,30%), adic─â 225.220 de persoane ┼či-au pierdut cet─â┼úenia rom├ón─â, devenind apatrizi ├«n propria ┼úar─â. Nu era de ajuns. Politica de stat antisemit─â cre┼čte ├«n intensitate. ├Än 8 august 1940, sub Guvernul Ion Gigurtu, e proclamat─â legea privind statutul juridic al evreilor. Prin aceast─â lege, influen┼úat─â de legiuirea rasist─â hitlerist─â de la N├╝rnberg din 1935, se dispunea discriminarea juridic─â ├«ntre rom├ónii de s├«nge ┼či ceilal┼úi. ├Än lege se precizeaz─â c─â ÔÇ×ap─ârarea s├«ngelui constituie baza moral─â a recunoa┼čterii drepturilor politice supremeÔÇť, stabile┼čte c─â evreii ÔÇ×├«n sens larg /s├«nt/ cei de religie mozaic─âÔÇť, c─â ÔÇ×situa┼úia de evreu, a┼ča cum o stabile┼čte decretul cu putere de lege nu poate fi schimbat─â prin trecerea la cre┼čtinism a celor de religie mozaic─â dup─â proclamarea decretuluiÔÇť. C─âs─âtoriile dintre evrei ┼či cre┼čtini erau interzise. C─âp─âtau statut de categorie a doua ┼či aveau parte de numeroase interdic┼úii. Evreii erau ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n trei categorii ┼či se definea, discriminatoriu, calitatea de evreu. Apoi, ├«n septembrie-noiembrie 1940, evreii au fost exclu┼či din toate uniunile ┼či asocia┼úiile, interzic├«ndu-li-se dreptul de a practica gazet─âria, literatura, avocatura, ingineria, profesoratul ├«n ┼čcolile de stat. Dup─â instalarea, la 14 septembrie 1940, a statului na┼úional-legionar, legiuirile antisemite au continuat. S-a ├«nfiin┼úat Oficiul pentru Rom├ónizare, care urm─ârea deposedarea evreilor de bunurile imobiliare ┼či eliminarea lor, treptat─â, din via┼úa economic─â. Dup─â ├«nfr├«ngerea rebeliunii legionare, Ion Antonescu a continuat aceast─â politic─â de stat antievreiasc─â, cu tot cortegiul lor, a┼ča cum le afl─âm ┼či ├«n Jurnalul lui Sebastian. Au fost organizate ┼či pogromuri, cum a fost cel de la Ia┼či, din iunie 1941, c├«nd au fost uci┼či aproape 12.000 de evrei. ├Än sf├«r┼čit, tot ├«n 1941, Antonescu ordona evacuarea, mai ├«nt├«i din mediul rural, apoi ┼či din cel urban, fiind expedia┼úi for┼úat ├«n Transnistria to┼úi evreii din Basarabia ┼či Bucovina de Nord, asociindu-li-se cei din jude┼úele Suceava ┼či Dorohoi. De pe urma acestei prigoane pogromiste, au murit ÔÇô apreciaz─â anali┼čtii ÔÇô ├«ntre 110.000-140.000 de evrei, numai pentru vina c─â apar┼úineau etniei evreie┼čti. 

Protejarea de ÔÇ×solu┼úia final─âÔÇť a popula┼úiei evreie┼čti din Vechiul Regat ┼či Transilvania de sud (307.376 persoane), din ra┼úiuni politico-oportuniste, dup─â ce ├«nfr├«ngerea de la Stalingrad dovedea clar pierderea R─âzboiului, nu absolv─â regimul antonescian de uciderea evreilor din Basarabia ┼či Bucovina de Nord. Culp─â la care se adaug─â starea de spirit ├«ngrozit─â a evreilor din Vechiul Regat ┼či Transilvania de sud, mereu tr─âind sub amenin┼úarea evacu─ârii sau a lichid─ârii lor, oric├«nd posibil─â. ┼×i s─â spun, ├«nc─â o dat─â, aceast─â disperare, care nu a fost niciodat─â ultima, e descris─â tulbur─âtor ┼či implicit acuzator de Sebastian ├«n jurnalul s─âu. Iar, din p─âcate, destui intelectuali rom├óni de marc─â au fost sus┼úin─âtori ai acestei intoleran┼úe antisemite legiferate, pu┼úini ÔÇô dar au fost! ÔÇô disociindu-se de ea. 

S─â recunoa┼čtem c─â privind realitatea a┼ča cum a fost ea de-a lungul aproape a unui secol, numai atitudini de toleran┼ú─â nu putem afla aici. Intoleran┼úa, ┼či ├«nc─â agresiv─â, a fost, ├«n fapt, starea de spirit caracteristic─â ├«n tot acest timp, cu puseuri mai ┼čocante ├«ntr-o perioad─â sau alta. Adev─ârul acesta este ┼či mitul-cli┼čeu al toleran┼úei care trebuie abandonat. Azi, vorba acad. Nicolae Cajal, a disp─ârut antisemitismul. Dar nu ┼či antisemi┼úii, care, ├«n unele cercuri, se manifest─â violent, chiar dac─â nu public. ┼×i nu numai ÔÇô cum s-ar crede ÔÇô ├«n anumite ┼čtiute gazete. E o stare de spirit latent─â, reticent─â fa┼ú─â de evrei, activ discriminatorie. Iar unde st─âruie discriminarea, de ast─â dat─â etnic─â, nu se poate vorbi de toleran┼ú─â. Ci invers. ┼×i asta c├«nd, azi, nu mai tr─âiesc ├«n Rom├ónia dec├«t aproape 14.000 de evrei, mai to┼úi de v├«rsta a treia, fiind previzibil─â lesne dispari┼úia total─â, ├«n timp relativ scurt, a evreilor din Rom├ónia. Asta pare a nu avea importan┼ú─â. Intoleran┼úa antisemit─â ÔÇô s-a v─âzut, de pild─â ├«n Polonia ÔÇô func┼úioneaz─â ┼či acolo unde nu exist─â aproape deloc evrei. E o intoleran┼ú─â antisemit─â manifest├«ndu-se rutinier, orb ┼či f─âr─â motiva┼úie specific─â. Dar c├«nd oare, vreodat─â, s-a folosit intoleran┼úa antisemit─â de motiva┼úii rezistente sub raportul drepturilor omului?   Zigu Ornea ÔÇô istoric literar, scriitor ┼či publicist  ÔÇô a publicat acest text ├«n anul 1997, ├«n num─ârul 216 al revistei Dilema, cu ocazia unui dosar tematic intitulat ÔÇ×Fe┼úele intoleran┼úeiÔÇť.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Cum au ajuns romii ├«n principatele rom├óne. Statistic, ei sunt mult mai numero┼či dec├ót ├«n orice ┼úar─â
De la plecarea lor din India, în urma certurilor dintre conducători, s-au despărţit în două ramuri, o parte îndreptându-se spre Nordul Africii, în timp ce partea cea mai consistentă a luat calea Europei.
image
Povestea nefardat─â a rom├ónului ├«nchis ├«n China:┬áÔÇ×St─âteam ├«ntr-o cu┼čc─â cu gratii ┼či dormeam pe o p─âtur─â plin─â de s├óngeÔÇť
Marius Balo l-a c─âutat pe Dumnezeu la seminarul teologic din Cluj-Napoca, apoi la Academia de studii teologice ÔÇ×Sf├óntul VladimirÔÇť din New York, dar l-a g─âsit cu adev─ârat ├«ntr-o celul─â de 16 metri p─âtra┼úi din Shanghai. A petrecut opt ani ├«n ├«nchisorile chineze┼čti, timp ├«n care a cunoscut iadul pe P─âm├ónt, ├«ns─â acum consider─â c─â toat─â experien┼úa a fost, de fapt, o binecuv├óntare.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.