În rol de poet

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
În rol de poet jpeg

Cele treizeci ┼či patru poeme ale lui Toma Caragiu recuperate postum de Ion Cocora ├«n 1979 vorbesc despre adev─âr, moarte, via┼ú─â, ├«nviere, sensul existen┼úei ┼či alte chestiuni asemenea, toate la fel de grave ┼či de urgente. A┼ča ├«nc├«t, nu ├«ncape nici o ├«ndoial─â: ca to┼úi comicii geniali care se ├«nt├«mpl─â s─â dea ├«n doaga literaturii, ┼či Toma Caragiu era excesiv de serios, de grav, de atras de profundit─â┼úi ┼či esen┼úe ultimissime. Ca ┼či c├«nd capacitatea de a st├«rni r├«sul din orice ┼či oric├«nd ar fi o art─â minor─â, o ├«nsu┼čire diminuant─â, care s-ar cere imediat compensat─â ┼či contrabalansat─â printr-o poz─â grav─â, dramatic─â, ba chiar tragic─â la nevoie ÔÇô care s─â arate c─â actorul de comedie poate fi ┼či un actor serios.

(Inutil s─â mai insist aici c─â, de fapt, seriozitatea actorului de comedie se vede tocmai ├«n exersarea acestei capacit─â┼úi, ├«ndeajuns de ├«ngrijor─âtoare, de a te putea face s─â r├«zi oric├«nd ┼či din orice.)

Prin urmare, Toma Caragiu urm─âre┼čte,

s─â demonstreze c─â e un artist serios, nu ca p├«rlitul acela de actor de comedie, fie el oric├«t de genial; ┼či atunci vorbe┼čte cu obstina┼úie numai ┼či numai despre chestiunile gravissime ├«n┼čirate mai sus. (Trebuie men┼úionat, totu┼či, c─â actorul nu-┼či voia poezia publicat─â, se jena s─â vorbeasc─â despre faptul c─â scrie pe ascuns poezie.) ├Än fond, el ├«┼či joac─â rolul de poet grav cu aceea┼či ├«ncr├«ncenare cu care ├«┼či joac─â rolurile de comedie; ceea ce ├«i lipse┼čte ├«n literatur─â nu e at├«t talentul (pe care cred c─â ├«l avea), c├«t intui┼úia artistic─â ├«n sine. Dac─â ├«n teatru sim┼úea perfect ce are de f─âcut, nu intuia ├«n schimb ├«ncotro merge poezia ÔÇô retoric, tematic, stilistic, el e un reciclator al interbelicului, cu unele contamin─âri pasagere din poezia lui Nichita St─ânescu. ├Än teatru avea auz absolut pentru naturale┼úe, spontaneitate, pentru ┼úesutul uman concret; cum ├«ns─â modernitatea avea oroare de exact aceste lucruri (nu cerea Mallarm├ę s─â alung─âm c─âldura animal─â din poezie?), Toma Caragiu crede necesar s─â ├«┼či cenzureze auzul absolut ÔÇô ┼či s─â scrie despre Marile Teme ale poeziei moderne. 

├Än consecin┼ú─â, joac─â rolul de poet a┼ča cum ├«l crede el adecvat; ghinionul lui e, ├«ns─â, c─â scenariul pentru acest tip de poet e contemporan cu filmul mut. E nu

ci de-a dreptul

. Foarte rar, ├«n unele poeme se ├«nt├«mpl─â ca seriozitatea asta oracular─â ┼či transcendent─â s─â se fisureze ÔÇô iar de dincolo de versuri s─â ne fac─â brusc cu ochiul comicul pe care-l iubim at├«t. Ca, de pild─â, ├«n acest final de poem: ÔÇ×marea platform─â a ├«nt├«lnirii / unde tr─âiesc mii de c├«ntece de n─âier / acolo aproape de cer / sus / de unde urc├«nd din ad├«ncuri / te v─âd proiectat─â / pe fundalul constela┼úiilor / r├«z├«nd, pl├«ng├«nd / sau fum├«nd m─âr─â┼če┼čtiÔÇť. Genul acesta de finaluri cu poant─â comic─â umanizeaz─â din c├«nd ├«n c├«nd (rar de tot, ├«ns─â) textele declamative ┼či oraculare ale lui Toma Caragiu.

C─âruia, repet, nu talentul ├«i lipsea ÔÇô controlul lingvistic e excelent, o anumit─â grada┼úie actoriceasc─â a poemelor e ┼či ea bine supravegheat─â, textele lui au, adic─â, certe calit─â┼úi literare. Iar ca documente ale unui anume tip de umanitate, s├«nt extrem de pre┼úioase. Pentru a face ├«ns─â poezie cu adev─ârat bun─â, ├«i lipsea ceea ce Gide numea ÔÇ×buna intui┼úie a propriilor resurseÔÇť. Infailibil─â ├«n teatru, i-a lipsit ├«n poezie.

, Toma Caragiu n-are ├«ncotro: strict onorabil ca poet, trebuie s─â se mul┼úumeasc─â s─â fie extraordinar numai ca actor. Ceea ce el, cu luciditatea lui de artist mare, a ┼čtiut de fapt foarte bine, atunci c├«nd a ales ca poemele acestea, azi publice ├«mpotriva voin┼úei lui, s─â fie doar de uz personal.  

: 4 A.M. ÔÇô Cantosuri domestice,

Foto: arhiva Teatrului ÔÇ×L.S. BulandraÔÇť din Bucure┼čti

Poem de Toma Caragiu

Capul meu 

este foarte mare,

mai mare decît jumătatea

neluminat─â a lunii,

Cap de tîmpit

┼či ├«nc├«lcit 

e vina mea

┼či a lipsei de lumin─â

ar trebui s─â-l tai

pentru c─âtva timp

(mai zice soacra că sîntem nebuni)

m─âcar p─ân─â la prim─âvar─â,

ca s─â m─â pot odihni,

crede-m─â,

scap de povar─â,

nu-l mai pot duce

mă plîng,

ca Isus

pe cruce

atîrnă rău

o vede ori┼čicine

┼či mi-e ru┼čine,

┼či-┼úi jur mam─â,

îţi jur că-l tai

cu toporul

c─â nimic nu e mai u┼čor

de spus ca adev─ârul

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.