În Republica Moldova: vocea poporului sau vocea Rusiei?

Publicat în Dilema Veche nr. 720 din 7-13 decembrie 2017
În Republica Moldova: vocea poporului sau vocea Rusiei? jpeg

În istoria sa post-sovietică, Republica Moldova a avut cinci referendumuri. Însă, de fiecare dată, miza a fost foarte importantă pentru țara cu aproape trei milioane și jumătate de locuitori: de două ori a pierdut influența asupra unor teritorii (mai întîi Transnistria, apoi Găgăuzia) și alteori a trasat direcții semnificative în politica internă și externă.

Primul referendum a fost organizat în 1994, la patru ani de la cîștigarea independenței față de Moscova, și părea tocmai o încercare de apărare a acestei independențe. În realitate, nu a fost deloc așa. Primul referendum s-a numit „Sondaj sociologic – La sfat cu poporul“ și a avut o singură întrebare, destul de complicată, care cuprindea, de fapt, mai multe întrebări: Sînteți pentru ca Republica Moldova să se dezvolte ca un stat independent și unitar, în frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranității Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate și să mențină relații economice reciproc avantajoase cu toate țările lumii și să garanteze cetățenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internațional?

Aproximativ 75% din moldoveni au mers atunci la urne și peste 95% din ei au votat „Da“. Plebiscitul avea loc într-o perioadă în care se discuta intens despre unirea Moldovei cu România. Și chiar dacă întrebarea nu viza direct acest lucru, scopul a fost clar acela de a evita o eventuală apropiere între cele două țări.

Peste încă cinci ani, moldovenii sînt chemați din nou la vot. De data aceasta miza este schimbarea modului de alegere a președintelui, și chiar președintele aflat atunci în funcție, Petru Lucinschi, avea să inițieze referendumul. El a cerut alegătorilor să voteze pentru schimbarea sistemului de guvernare cu unul prezidențial. Adică președintele să aibă puteri mai mari: să formeze și să conducă guvernul, și tot el să răspundă de rezultatele guvernării. Propunerea a fost aprobată de aproape 65% la sută din alegători. Însă Partidul Comuniștilor s-a opus și parlamentul a aprobat ulterior mai multe modificări ale Constituției, care – contrar rezultatului referendumului – au redus puterile președintelui și au consolidat guvernul și parlamentul.

După 2009 au eşuat toate cele patru încercări de alegere a şefului statului pe cale parlamentară. Așa se face că, din septembrie 2009 pînă în martie 2012, Republica Moldova a traversat o criză prezidențială, avînd nu mai puțin de trei șefi de stat interimari.

În încercarea de a rezolva blocajul, în 2010 este organizat primul referendum constituțional. Alegătorii sînt întrebați dacă vor ca şefului statului să fie ales de către popor. Plebiscitul eşuează din cauza prezenţei slabe la urne. Deși aproape 90% din cei care au mers să voteze au optat pentru. (16 ani mai tîrziu, mai exact anul trecut, problema e tranșată de Curtea Constituțională, care reinterpretează un articol al Constituției și decide că preşedintele Republicii va fi ales prin votul direct al cetăţenilor.)

Aminteam la început de două referendumuri în urma cărora Republica Moldova a pierdut influența asupra unor teritorii: Transnistria și Găgăuzia. Acestea s-au declarat dintotdeauna aproapiate de Rusia. Însă referendumurile, chiar dacă nerecunoscute de organizațiile internaționale și nici de autoritățile de la Chișinău, le-au validat într-o oarecare măsură acest statut. În 2006, în Transnistria, 98% din alegători votau pentru independență și integrare potențială în viitor cu Rusia. Un rezultat asemănător a fost obținut în 2016, la referendumul organizat în Găgăuzia, o regiune cu doar 150.000 de locuitori, unde se vorbește un dialect al limbii turce. Regiunea beneficia, de fapt, de o autonomie în urma unui acord semnat în 1994.

Însă, prin referendumul privind declararea independenței în cazul în care Republica Molova își pierde suveranitatea, mica regiune separatistă a vrut să sublinieze apropierea față de Rusia și de Uniunea Vamală.

Imediat după această consultare publică, au fost anunțate referendumuri similare și în alte raioane ale Republicii Moldova, cunoscute fiefuri ale rusofonilor. De fiecare dată, referendumurile par să fi fost dictate de la Moscova. Pentru că temele ridicate și rezultatele obținute au folosit mai mult Rusiei, care nu a renunțat nici o clipă la controlul asupra Republicii Moldova, dar și asupra altor state din fostul bloc sovietic.

În urmă cu o lună de zile, Chișinăul era în plină campanie electorală. Tot pentru un referendum, dar de această dată unul care privea doar capitala Republicii. Afișe pro și contra referendumului pentru demiterea lui Dorin Chirtoacă, primarul suspendat în urma unor acuzații de corupție, împînzeau orașul, iar televiziunile difuzau frecvent clipuri publicitare, în română și în rusă, cu copii care spuneau cît de urît și de murdar e Chișinăul, și că orașul lor merită un primar mai bun.

Referendumul a trecut, iar Dorin Chirtoacă nu a fost înlăturat de la Primărie. Deși Partidul Socialiștilor, care l-a inițiat, dar și alte două importante formaţiuni de stînga, Partidul Comuniştilor şi „Partidul Nostru“, au investit serios în această campanie și au avut parte de tot sprijinul președintelui Igor Dodon, care a chemat lumea la vot pînă în ultima clipă.

De altfel, cînd a mers el însuși la vot, Dodon a fost întrebat de o reprezentantă a secției ce fel de buletin dorește: în limba română sau în limba rusă? „În limba moldovenească!“ – a spus președintele. „Avem doar în limba română“ – i s-a replicat. „Bine, dați-mi de care aveți!“ – a cedat Dodon.

Însă doar pentru moment. Pentru că dilema limbii de stat în Republica Moldova este readusă în discuție zilele acestea în Parlament și la Curtea Constituțională. Și nu este exclus să fie subiectul unui nou referendum – așa cum a anunțat deja președintele Igor Dodon. 

Liliana Nicolae este jurnalist la Radio Europa FM. Cea mai recentă carte publicată este 30 de povești adevărate, Casa de pariuri literare, 2016.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Omul sfințește locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
În arhitectură locul construirii este parte în diferite ecuații de ordine; de la căsuța din Pădurea Neagră la templu, de pildă, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei întregi direcții din arhitectura contemporană.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism ficțional
Oamenii dragi care nu mai sînt devin și ei niște personaje ficționale, ca și locurile în care i-am însoțit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsulă a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
Așadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar – de cele mai multe ori – locul nu poate fi separat de oameni, de poveștile lor, de viața lor. Se influențează reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost și opera exilaților. Iar eu de oamenii aceia mă simt legat mai mult decît de oricare alții, chiar dacă nu am fost niciodată nici în Argentina, nici în Uruguay și încă îmi caut curajul să-mi împlinesc destinul de a merge acolo chiar la căderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacanța de vară – fragmente de jurnal –
Pînă la Histria nu sîntem cruțați aproape deloc, drumul e dur, pietre mici și ascuțite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reușim să ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum să ajungi acasă
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.