├Än democra╚Ťie, ╚Öeful nu e infailibil ÔÇô interviu cu europarlamentarul Cristian PREDA

Publicat în Dilema Veche nr. 764 din 11-17 octombrie 2018
├Än democra╚Ťie, ╚Öeful nu e infailibil ÔÇô interviu cu europarlamentarul Cristian PREDA jpeg

Un parlamentar ar trebui s─â voteze a╚Öa cum ├«i spun ╚Öefii de grup sau cum crede el de cuviin╚Ť─â? C├«nd ar trebui s─â asculte ÔÇ×ordinulÔÇť ╚Öi c├«nd propria con╚Ötiin╚Ť─â?

Disciplinarea votului e o tr─âs─âtur─â important─â a parlamentarismului. ├Än regimurile autoritare, ÔÇ×ale╚ÖiiÔÇť nu mi╚Öc─â ├«n front. ╚śi ├«n cele democratice exist─â cazuri de disciplin─â rigid─â, cel mai celebru fiind cel al Marii Britanii, unde premierul rezist─â at├«ta vreme c├«t are sus╚Ťinerea grupului s─âu parlamentar. ├Än SUA, dimpotriv─â, libertatea ale╚Öilor e mult mai mare, ├«ntre altele fiindc─â executivul nu e controlat de Camere, ci se afl─â ├«n competi╚Ťie cu ele. Mai e ceva de luat ├«n seam─â, ╚Öi anume cum se ajunge la decizia sus╚Ťinut─â de un grup politic, al c─ârui ╚Öef este ÔÇô ├«n democra╚Ťii ÔÇô doar organizator, nu tartor. De cele mai multe ori se distinge ├«ntre chestiunile care impun ╚Öi cele care nu impun op╚Ťiuni etice. Legalizarea avortului e din prima categorie. Finan╚Ťarea unei linii de cale ferat─â sau subven╚Ťionarea zah─ârului nu cer vreo deliberare care s─â implice valori. Libertatea deputatului e diferit─â ├«n cele dou─â cazuri.

Mai exist─â ├«n Rom├ónia reuniuni de partid ├«n care dezbaterile s─â nu fie dirijate ├«ntr-un fel sau altul, adic─â ├«n care oamenii s─â vorbeasc─â ├«n func╚Ťie de ideile, crezurile ╚Öi principiile lor personale?

Cultura politic─â a partidelor de la noi este ÔÇô cu mici excep╚Ťii ÔÇô arhaic─â. Se crede c─â ╚Öeful are ├«ntotdeauna dreptate ╚Öi c─â dezbaterile despre strategii ╚Öi proiecte trebuie s─â evite spa╚Ťiul public. De regul─â, cine critic─â liderul ├«n mod deschis e exclus. Am v─âzut fenomenul ├«n PSD anul trecut, c├«nd primarul Ia╚Öiului a zis c─â OUG 13 e o gre╚Öeal─â. A fost dat afar─â din partid. Gestul era ╚Öi un avertisment pentru al╚Ťii. Frica a func╚Ťionat. De cur├«nd, Liviu Dragnea a fost contestat de mai mul╚Ťi pesedi╚Öti, vreo treizeci. C├«nd au ajuns la vot, au r─âmas doar ╚Öapte-opt, de╚Öi to╚Ťi tocmai aflaser─â c─â pre╚Öedintele partidului ar fi votat doar de 4% din cet─â╚Ťeni. Se ├«nt├«mpl─â ├«nc─â frecvent ca p─ârerea publicului s─â fie sacrificat─â pentru a nu ╚Ötirbi infailibilitatea ╚Öefului. E o mo╚Ötenire a epocii totalitare. ├Än democra╚Ťie, ╚Öeful gre╚Öe╚Öte ╚Öi elÔÇŽ

Cum v─â explica╚Ťi faptul c─â unii politicieni rom├óni, care odat─â p─âreau foarte echilibra╚Ťi ╚Öi cu o g├«ndire ├«n mare m─âsur─â independent─â, au ├«nceput de la un moment dat s─â sus╚Ťin─â (chiar cu pasiune) doar idei pe care le au ╚Öefii lor de partid, fie ele ╚Öi absurde?

E simplu: influen╚Ťa liderilor e cov├«r-╚Öitoare c├«nd vine vorba despre sus╚Ťinerea candidaturilor sau accesul la resurse publice. USR e primul partid din Rom├ónia care le las─â membrilor desemnarea candida╚Ťilor ╚Öi care vrea transparen╚Ť─â ├«n privin╚Ťa aloc─ârii resurselor. Am propus ╚Öi eu asta la PDL, spre stupefac╚Ťia birocra╚Ťiei de partid, care m-a tratat de intelectual naiv. Le contestasem monopolul. Fidelitatea ajunge s─â fie uneori stranie, ├«ntruc├«t absurdit─â╚Ťile cele mai stridente s├«nt ├«mbr─â╚Ťi╚Öate doar fiindc─â le a avansat ÔÇ×conducereaÔÇť. Supravie╚Ťuirea acestui cuv├«nt e simptomatic─â pentru cultura politic─â rom├óneasc─â: membrii simpli ╚Öi, mai general, cet─â╚Ťenii nu s├«nt v─âzu╚Ťi ca fiin╚Ťe autonome, ci ca in╚Öi care trebuie s─â urmeze busola liderului.

├Än Rom├ónia, PSD pare s─â fie partidul cu cei mai disciplina╚Ťi membri. C├«t crede╚Ťi c─â s├«nt disciplina╚Ťi de fric─â ╚Öi c├«t din interes?

PSD a preluat disciplina de la PCR, a╚Öa c─â probabil organiza╚Ťiile amestec─â fric─â ╚Öi interes. Cum mul╚Ťi membri de partid s├«nt dependen╚Ťi de politic─â, regula de supravie╚Ťuire sigur─â e lingu╚Öirea liderului. De altfel, debarcarea rapid─â a ╚Öefului ajuns o povar─â e la fel de r─âsp├«ndit─â ca ╚Öi servilismul care o preced─â. Uita╚Ťi-v─â cum i-au tratat pesedi╚Ötii pe Mircea Geoan─â sau pe Victor Ponta imediat ce au pierdut preziden╚Ťialele, dup─â ce ÔÇô p├«n─â atunci ÔÇô le pream─âriser─â talentul ╚Öi abilit─â╚Ťile. La fel de disciplinate s├«nt partidele c├«nd vine vorba despre stigmatizarea adversarilor. ├Ämi amintesc cum a fost tratat Corneliu Coposu ├«n anii ÔÇÖ90. Adversarii l-au respectat doar postum. Ideea c─â po╚Ťi s─â-╚Ťi tratezi colegii sau inamicii cu deferen╚Ť─â ╚Öi civilizat nu are mul╚Ťi emuli. E considerat slab cel care vede vreo calitate la un coleg care nu-i e ╚Öef sau ÔÇô p─âcat ╚Öi mai mare ÔÇô la un adversar.

├Ämi amintesc c─â a╚Ťi avut, de-a lungul timpului, unele atitudini ├«n contra curentului, cum s-ar spune, contrare chiar celor din conducerea partidului din care f─âcea╚Ťi parte. E nevoie de mult curaj pentru asta?

Nu e vorba despre curaj. Am ├«ncercat doar s─â fiu ra╚Ťional. Nu e, ├«ns─â, u╚Öor. ├Ämi vine ├«n minte o reuniune ├«n care am propus s─â ne desp─âr╚Ťim de cei 200 de primari corup╚Ťi ai partidului, zic├«nd c─â ├«n felul acesta vom c├«╚Ötiga dou─â milioane de voturi. Am fost sus╚Ťinut de Monica Macovei ╚Öi de Sever Voinescu, restul de 900 de membri vot├«nd ├«mpotriva propunerii mele. Experien╚Ťa unei asemenea ├«nfr├«ngeri, a unei asemenea marginaliz─âri, e ceva colosal. A o fi tr─âit mi s-a p─ârut la fel de util ca ╚Öi bucuria victoriei. De╚Öi azi curajul e mai prost cotat dec├«t tupeul, am avut ╚Öansa de a ├«nt├«lni oameni curajo╚Öi ╚Öi-n politica de la noi, dar ╚Öi de aiurea. Cine m-a impresionat cel mai mult? A╚Ö nota doar dou─â nume, care nu fac politic─â partizan─â, dar slujesc cauze ├«nalte ale comunit─â╚Ťilor lor: Laura Codru╚Ťa K├Âvesi ╚Öi Dalai Lama.

Dac─â ne referim la oameni politici, e o vin─â sau un defect s─â n-ai curaj?

Azi, curaj ├«nseamn─â s─â mergi ├«mpotriva curentului, dac─â e ├«n folosul interesului general. Din p─âcate, e mult mai tentant s─â fii populist, adic─â s─â g├«dili orgoliile colective ╚Öi s─â construie╚Öti, pe aceast─â baz─â, emo╚Ťii intolerante. Brexit e mostra cea mai scump─â a unei asemenea filozofii. La noi, ma╚Öina╚Ťiunile populiste s├«nt mai fruste ╚Öi cu at├«t mai penibile: cumperi ├«ncrederea aleg─âtorilor promi╚Ť├«ndu-le bani ╚Öi, ca s─â fii conving─âtor, le dai un mic avans chiar ├«n campanie. E, cu siguran╚Ť─â, o ├«nc─âlcare a legii. Tranzac╚Ťionarea voturilor e o tr─âs─âtur─â a politicii din fostele state comuniste. C├«nd am fost observator electoral ├«n K├«rg├«zstan, i-am ├«ntrebat pe prim-ministru ╚Öi pe ╚Öefa comisiei electorale c├«t cost─â un vot. Aveau cifre precise, din anchetele poli╚Ťiei. Ve╚Ťi spune c─â ╚Öi aleg─âtorul care se las─â corupt de un candidat e vinovat. A╚Öa e. ╚śi el, ╚Öi cel care crede c─â banii pot cump─âra orice submineaz─â ├«ncrederea de care e nevoie ├«n democra╚Ťie. A avea curaj a ajuns s─â ├«nsemne a denun╚Ťa corup╚Ťia.

Am tr─âit o epoc─â oarecum stupefiant─â, ├«n care un cuplu preziden╚Ťial (f─âr─â nici un fel de calit─â╚Ťi) era idolatrizat de cei din jur, chiar dac─â uneori ├«n mod nesincer. ├Än anumite sfere sau ÔÇ×buleÔÇť cum li se mai zice acum, pare c─â obiceiul ├«ncepe s─â se repete. Ave╚Ťi vreo explica╚Ťie?

Faptul c─â so╚Ťii Ceau╚Öescu au ajuns s─â controleze aparatul de partid ÔÇô care confiscase deja statul ÔÇô nu e at├«t de ╚Öocant ca primirea lor ├«n Academie. Nu e clar c├«t de important─â a fost ambi╚Ťia celor doi de a se vedea confirma╚Ťi ca ÔÇ×savan╚ŤiÔÇť ╚Öi c├«t a contat slug─ârnicia unor oameni mai inteligen╚Ťi, totu╚Öi, dec├«t cuplul dictatorial. Distribuirea de onoruri unor politicieni vag alfabetiza╚Ťi continu─â ╚Öi azi, sub forma valid─ârii doctoratelor plagiate. Nu am auzit ca vreun profesor s─â fi pl─âtit pentru asta, a╚Öa cum nici un academician n-a fost g─âsit responsabil pentru primirea Elenei ╚Öi a lui Nicolae Ceau╚Öescu printre ÔÇ×nemuritoriÔÇť. De ce se repet─â idolatrizarea nerozilor? Fiindc─â ╚Öi azi se caut─â salvatori, nu administratori rezonabili ai binelui comun. Iar salvatorii s├«nt, de cele mai multe ori, ni╚Öte gargaragii, avizi dup─â aplauze ╚Öi onoruri nemeritate.

Exist─â un soi de mecanisme care duc automat la slug─ârnicie ├«n politic─â sau ├«n administra╚Ťie?

Natura uman─â ne cople╚Öe╚Öte. Asta credeau anticii. Modernitatea a ├«nceput atunci c├«nd am ├«nceput s─â sus╚Ťinem c─â am putea struni, cu ajutorul ra╚Ťiunii, pasiunile ╚Öi interesele care ne macin─â. Influen╚Ťa slug─ârniciei sau a orgoliilor ├«n politic─â sau administra╚Ťie poate fi diminuat─â de reguli ╚Öi proceduri. Care s─â nu fie doar a╚Öezate pe h├«rtie, ci ╚Öi respectate. Asta cere domnia legii care e traducerea mai precis─â a unei expresii ÔÇô ÔÇ×rule of lawÔÇť ÔÇô care a intrat ├«n vocabularul nostru politic sub forma ÔÇ×stat de dreptÔÇť.

a consemnat Andrei MANOLESCU

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.