├Än c─âutarea jihadi┼čtilor

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
├Än c─âutarea jihadi┼čtilor jpeg

Nuredin Zeneli se apropie cu pa┼či ┼čov─âielnici de poarta moscheii. B─âtr├«nul, ├«n v├«rst─â de 75 de ani, vine cu o or─â mai devreme la rug─âciunea de la ora 17. Z├«mbetul s─âu e ├«ns─â voios, iar disponibilitatea de a vorbi cu jurnali┼čti str─âini e surprinz─âtor de mare. ├Än micul s─âu ora┼č, Kacanik, a descins mult─â pres─â, mai ales occidental─â, ├«n 2014, c├«nd o ├«nregistrare video postat─â pe Internet ├«l ar─âta pe Lavdrim Muhaxheri, liderul contingentului de lupt─âtori albanezi din gruparea terorist─â Statul Islamic (ISIS), care tocmai decapitase ÔÇ×un spionÔÇť. 

B─âtr├«nul Zeneli ┼čtia ce veniser─âm s─â ├«ntreb─âm. Muhaxheri este sau era originar din Kacanik, ora┼č din care au plecat cei mai mul┼úi musulmani kosovari radicaliza┼úi s─â se al─âture luptei autoproclamatului califat din Siria ┼či Irak. ├Än acest moment, arat─â estim─âri oficiale ale guvernului de la Pri┼čtina, ├«ntre 200 ┼či 250 de islami┼čti kosovari lupt─â al─âturi de ISIS. Despre Muhaxheri circul─â zvonuri c─â ar fi fost ucis. Primele au ap─ârut ├«n vara lui 2014. Ultimele ├«l dau mort ├«n luptele din Kobane, la ├«nceputul acestui an. Cu siguran┼ú─â nu se poate ┼čti. 

├Änainte de ├«nt├«lnirea cu Zeneli, ├«n curtea moscheii Bobit, dintr-o suburbie a ora┼čului, ajunseser─âm aproape de poarta familiei Muhaxheri. Fuseser─âm ├«nt├«mpina┼úi de fratele lui Lavdrim, care ┼čtia ┼či el, de la dep─ârtare, de ce veniser─âm. Reac┼úia lui nu a fost ├«ns─â nici pe departe la fel de prietenoas─â precum a lui Zeneli. Nu am putut vorbi cu el, ne amenin┼úa c─â va chema poli┼úia. Fratele lui Muhaxheri repeta ├«ntruna c─â s-a s─âturat de minciunile pe care presa le-a scris despre el ┼či familia sa, dup─â ce fusese de acord s─â vorbeasc─â anul trecut. 

Acela┼či refuz l-am primit ┼či de la fratele lui Hetem Dema. B─ârbatul, vecin cu Nuredin Zeneli, a murit ├«n Siria. Familia sa a primit confirmare de la surse de acolo. Corpul lui nu a fost recuperat. Dema avea 38 de ani, este ┼či ast─âzi cel mai ├«n v├«rst─â kosovar care ┼či-a pierdut via┼úa lupt├«nd al─âturi de ISIS ├«n Siria sau Irak. Fratele s─âu, un b─ârbat care, la nivel de aparen┼ú─â, nu difer─â cu absolut nimic de un locuitor al oric─ârui ora┼č mic din Rom├ónia, ne-a spus c─â familia nu a ┼čtiut nimic despre inten┼úia lui de plecare ├«n Siria. ÔÇ×Sigur ┼čtia so┼úia sa, dar nu ne-a spus nimicÔÇť, a fost ultimul lucru pe care fratele lui Dema ni l-a spus ├«nainte s─â ├«nchid─â poarta, scuz├«ndu-se c─â are antrenament cu echipa de fotbal ┼či nu poate ├«nt├«rzia. 

Nuredin Zeneli spune ├«ns─â c─â au existat mai multe momente ciudate ├«n comportamentul lui Hetem Dema, care ar fi putut constitui un semnal de alarm─â. El e musulman practicant de 70 de ani. Tat─âl lui era musulman, bunicul lui la fel. ÔÇ×Dar eu nu ┼čtiu s─â spun exact cum se cheam─â religia asta pe care o practic─â cei care pleac─â s─â lupte cu ISIS. E complet diferit─â fa┼ú─â de a noastr─âÔÇť, poveste┼čte b─âtr├«nul, care a asistat la o schimbare radical─â de practic─â religioas─â a lui Dema, ┼či nu numai. La moscheea Bobit ar fi patru b─ârba┼úi care, la un moment dat, au ├«nceput s─â se roage complet diferit fa┼ú─â de ceilal┼úi. Principala diferen┼ú─â, subliniaz─â Zeneli, e c─â, ÔÇ×atunci c├«nd spun ┬źAllah e mare┬╗, ei duc m├«inile la piept, ├«n loc s─â le duc─â la cap. Asta e lips─â de respect fa┼ú─â de AllahÔÇť. 

Zeneli ├«┼či aduce aminte c─â, la aflarea ve┼čtii despre lupt─âtori islami┼čti kosovari, a fost foarte surprins. ÔÇ×Islamul are o lung─â tradi┼úie la noi ├«n zon─â, dar nu ├«n┼úelegem ce se ├«nt├«mpl─â. Auzim despre multe persoane care pleac─â ├«n Siria ┼či Irak. Nu ┼čtiu s─â v─â dau un num─âr anume, dar aud mereu despre cineva care a plecat. E vorba de tineri, ├«n majoritate.ÔÇť ÔÇ×Ce s├«nte┼úi dumneavoastr─â? Sunnit sau ┼čiit?ÔÇť, ├«l ├«ntreb─âm. ÔÇ×Nici una, nici alta. Eu sunt hanafiÔÇť, r─âspunde Zeneli, cu m├«ndria dat─â de tradi┼úia istoric─â. 

Hanafi e, de fapt, una din cele patru ┼čcoli de g├«ndire ale islamului sunnit. La origine, imamul Hanafi a creat o jurispruden┼ú─â, un mod de aplicare a legii islamice, considerat─â cea mai liberal─â dintre toate. ├Än aplicarea legii, jurispruden┼úa Hanafi face uz de ra┼úiune ┼či de opinii libere mult mai mult dec├«t celelalte, iar organizarea este foarte descentralizat─â, spre deosebire de alte modele cu ierarhie strict─â. Credin┼úa este pus─â mai presus de practicarea strict─â a ei, iar toleran┼úa fa┼ú─â de diferen┼úele dintre comunit─â┼úile musulmane e mare. Unul din elementele importante ale acestei ┼čcoli e faptul c─â blasfemia nu este pedepsit─â. G├«ndirea Hanafi a ajuns la concluzia c─â nici un om nu are dreptul s─â decid─â asupra rela┼úiei dintre divin ┼či uman. 

31% din to┼úi musulmanii apar┼úin acestei ┼čcoli, cu prec─âdere cei care au fost sub influen┼úa Imperiului Otoman. De┼či violen┼úa e justificat─â de ┼čcoala Hanafi ÔÇ×atunci c├«nd aduce beneficii tuturor musulmanilorÔÇť, orientarea ├«n epoca modern─â a adus g├«nditori care propov─âduiesc, cu prec─âdere, pacifismul. Zeneli spune c─â religia lui nu permite lupta terorist─â, pe parcursul discu┼úiei repet─â de mai multe ori c─â ce fac lupt─âtorii radicaliza┼úi e ceva ├«mpotriva legii lor. Dar ├«┼či aminte┼čte cum Hetem Dema ├«ncepuse s─â ├«nve┼úe ┼či pe al┼úii c─â ÔÇ×felul s─âu de a se ruga este cel corect, cel drept fa┼ú─â de Allah. Lua copii pe strad─â ┼či le povestea despre adev─ârata credin┼ú─â. Fiul s─âu de 10 ani se roag─â ca el acumÔÇť.

Credincio┼čilor de la moscheea Bobit li se p─ârea ciudat, uneori chiar amuzant c─â Dema se ruga diferit. La un moment dat au ├«nceput s─â ├«┼či fac─â griji ┼či se ├«ntrebau dac─â ce v─âd nu ÔÇ×seam─ân─â cumva cu Al-QaedaÔÇť. De f─âcut, nu au f─âcut nimic. Mai pu┼úin atunci c├«nd imamul moscheii a avut, la un moment dat, tendin┼úa s─â schimbe ┼či el ritualurile, dar a renun┼úat de frica oamenilor. C├«nd ├«ncep s─â se roage diferit, b─ârba┼úii ├«┼či las─â barb─â. ÔÇ×C├«nd a┼úi observat prima dat─â aceste schimb─âri?ÔÇť, ├«l ├«ntreb─âm pe Nuredin Zeneli. ÔÇ×├Än urm─â cu zece ani. La Dema a fost imediat dup─â ce o organiza┼úie arab─â l-a trimis ├«ntr-un pelerinaj la Mecca.ÔÇť 

Dup─â r─âzboiul cu Serbia, numeroase organiza┼úii caritabile islamice au activat ├«n Kosovo cu scopul declarat de a ajuta musulmanii kosovari ├«n eforturile de reconstruc┼úie. Originea acestor organiza┼úii dateaz─â din anii ÔÇÖ80, c├«nd Arabia Saudit─â a creat o re┼úea de ONG-uri care sprijineau mujahedinii afgani ├«n lupta ├«mpotriva invadatorilor sovietici.  Infrastructura exist─â ┼či ast─âzi, chiar ┼či dup─â ├«nchiderea multor organiza┼úii de c─âtre Consiliul de Securitate, din cauza leg─âturilor dovedite cu grup─âri teroriste. Practic, organiza┼úiile respective func┼úioneaz─â ca surs─â de finan┼úare, dar ┼či ca re┼úea de recrutare.

Juan Zarate, fost consilier adjunct pentru combaterea terorismului al pre┼čedintelui american George W. Bush, descrie ├«n cartea TreasuryÔÇÖs War lupta dus─â de Trezoreria SUA cu re┼úelele de finan┼úare a opera┼úiunilor teroriste islamiste. Cea mai mare organiza┼úie caritabil─â islamic─â, cu 14 filiale ├«nchise ├«n urma mai multor rezolu┼úii ONU, Al Haramain, a activat mul┼úi ani ├«n Balcanii de Vest, mai precis ├«n Kosovo ┼či Bosnia. La fel a fost cazul International Islamic Relief Organization ┼či al Benevolence International Foundation. Ultima a fost deconspirat─â ├«n anul 2002, ├«n urma unui raid la Sarajevo, ├«n care serviciile secrete au g─âsit coresponden┼ú─â scris─â de m├«n─â ├«ntre directorul funda┼úiei ┼či ├«nsu┼či Osama bin Laden. 

Odat─â cu supravegherea intens─â a transferurilor de bani ├«ntre aceste organiza┼úii, practicile lor s-au schimbat, spune Zarate. A ├«nceput strategia de str├«ngere de bani cash cu ocazia pelerinajului de la Mecca, ceea ce a f─âcut aproape imposibil─â urm─ârirea fluxurilor de bani din Arabia Saudit─â c─âtre restul lumii. La fel, activit─â┼úile de recrutare s-au schimbat ├«n aducerea b─ârba┼úilor la Mecca ┼či radicalizarea lor la fa┼úa locului, spre deosebire de activit─â┼úile din ┼ú─ârile de origine.

Pentru c─â num─ârul de lupt─âtori islami┼čti pleca┼úi ├«n Siria ┼či Irak este foarte mare comparativ cu popula┼úia statului Kosovo, autorit─â┼úile de la Pri┼čtina au decis s─â intervin─â dur ├«mpotriva re┼úelelor. ├Än vara ┼či toamna anului trecut, poli┼úia kosovar─â a arestat circa 70 de persoane. Fie e vorba despre lupt─âtori ├«ntor┼či din Siria ┼či Irak, fie despre imami acuza┼úi de incitare la terorism. 14 imami au fost aresta┼úi, ├«ntre ei se g─âse┼čte ┼či influentul imam Shefqet Krasniqi din capital─â, acuzat, printre altele, de sp─âlare de bani primi┼úi de la organiza┼úia Al Haramain. Zarate explic─â faptul c─â cea mai utilizat─â tactic─â era cea de furnizare de servicii pentru persoanele aflate ├«n situa┼úii dificile ┼či folosirea sentimentului de recuno┼čtin┼ú─â pentru recrutarea ulterioar─â. Era o schem─â perfect acoperit─â de c├«┼čtigare de simpatizan┼úi la ad─âpostul ac┼úiunilor caritabile. 

ÔÇ×Cred c─â cei care pleac─â o fac pentru bani. Majoritatea dintre ei s├«nt s─âraci. Fabrica din ora┼č a fost ├«nchis─â ┼či nu s-a mai deschis. Foarte mult─â lume nu are loc de munc─â ├«n Kacanik, 80%ÔÇť, spune Nuredin Zeneli. Sociologii din Kosovo afirm─â c─â s─âr─âcia ┼či lipsa unor perspective de viitor ├«i ├«mpinge pe ace┼čti tineri, ├«n majoritate, s─â vad─â ├«n religie un ultim scut protector. 14 organiza┼úii islamice au fost ├«nchise, recent, ├«n Kosovo. ÔÇ×Nu f─âceau dec├«t sp─âlare pe creierÔÇť, declara ministrul de Interne Bajram Rexhepi, ├«n toamna anului trecut. 

├Än c─âutare de locuri de munc─â, mul┼úi kosovari au lucrat cu for┼úele americane la Camp Bondsteel. Salariile erau de vis prin compara┼úie cu venitul mediu din ┼úar─â. C├«nd opera┼úiunile americane din Kosovo au fost reduse, cu prec─âdere dup─â declararea independen┼úei, personalul local s-a mutat s─â lucreze pentru contractori americani care opereaz─â ├«n baze din Irak ┼či Afganistan. E ironic cum oameni din cel mai proamerican stat al Europei ajung s─â se radicalizeze ├«n baze americane din statele unde opereaz─â ┼či ISIS. E cazul lui Lavdrim Muhaxheri, care, dup─â ani de zile lucra┼úi la Camp Bondsteel, a activat doi ani ├«ntr-o baz─â american─â din Irak. 

S─âr─âcia, lipsa speran┼úei de mai bine, izolarea prin necesitatea de a ob┼úine vize pentru c─âl─âtorii ├«n Europa ÔÇô toate acestea fac din Kosovo un teren fertil de recrutare pentru tineri dezorienta┼úi ┼či u┼čor manipulabili prin ideologizare sau, pur ┼či simplu, bani. Dup─â cum ne spunea, ├«n Pri┼čtina, un oficial din ministerul kosovar de Externe, ÔÇ×apropierea foarte lent─â de Uniunea European─â ne expune pericolelor din est. Numai c─â, pentru noi, estul ├«nseamn─â pe de-o parte Rusia ┼či pe de alt─â parte ISISÔÇť.  

Foto: I. Moldovan

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.